Din Apuseni

Munţii Apuseni – “coroana” dragonului munţilor Daciei ( vezi http://eblogs.ro/roderick/2008/12/11/dragonul-din-munti/ ) – ascund multe nume vechi, purtate de locuri sau chiar de oameni.

***

Dintr-un dicţionar trac (http://groznijat.tripod.com/thrac/thrac_5.html) remarc multe similarităţi ale cuvintelor reconstituite cu nume de familie din Ţara Moţilor.

“*bend- ‘to bind’ [Old-Ind. bándhana- ‘binding’, Avest. bandayaiti ‘to bind’, Goth, Anglo-Saxon bindan, German binden ‘to bind’] “

Există numele de familie Bindea.

“kaba(s) ‘bog, swamp’ [Engl. quab]“

Există numele de familie Caba, localitatea Căbeşti.

“*dumas ‘dark’ [Lith. d'mas ‘dark, dark brown (for cattle)’, Latv. dms ‘dark brown’]“

Există numele de familie Duma.

“*kurta ‘groove, wood’ [Old-Pruss. korto ‘groove’ from the Baltic *kurt].”

Există numele de familie Curta.

“*purda ‘swampy, damp place’ [Latv. purdui ‘a snivel’, Greek pardakos ‘damp, wet’].”

Există numele de familie Purdea, Pordea .

“*laza (-as) ‘clearing (in forest), glade’ [Serbo-Croat läz ‘clearing’, Russ. laz ‘animal pathway to a river (lake)’, lazina ‘clearing’]“

Există numele de familie Laza.

“*rudas ‘red, reddish’ [Lith. RN Rùd-up, adj. rùdas ‘(red-) brown, reddish’, Latv. ruds ‘reddish’].”

Există numele de familie şi de localitate Ruda.

Exemplele pot continua. Unele nume au corespondent slav ( să zicem ), altele însă nu. Acest dicţionar trac   le indică o origine unitară.

***

Numele Geoagiu aparţine unor localităţi şi unor cursuri de apă din Munţii Apuseni. ( vezi http://ro.wikipedia.org/wiki/Geoagiu_de_Sus,_Alba, http://ro.wikipedia.org/wiki/Geoagiu ).

E posibil ca numele satelor Gelmar ( jud. Hunedoara ), Geomal ( jud. Alba) să fie înrudite cu el – mai ales că aparţin unor localităţi vecine cu Geoagiu. Aceste localităţi sunt însă mai apropiate de şes şi de posibile influenţe săseşti, respectiv maghiare.

Avem în română cuvintele – cu “etimologie necunoscută”- ghioagă şi ghiuj.

Despre cel din urmă, din http://en.wikipedia.org/wiki/Proto-Indo-European_to_Dacian_sound_changes

“Etymology:
Dacian Sūsā́gus < PIE *suhs-eh2 “parent, progenitor”
Certainty: -
Preserved in:
Albanian: gjysh ‘grandfather’ <->
Romanian: ghiuj “old man, grandfather”
< [PAlb/Dacian? gj < PAlb s-/stressed] <
< PAlb/Dacian? *sūsā
< PIE *suhs-eh2 “parent, progenitor”
Cognates:
Indo-Aryan
Sanskrit: sūṣā́ `who gives birth’ Skt. sūṣán- “god of bearing”

Pokorny: su:s- ‘parent’”

Legătura dintre “Geoagiu” şi “ghiuj” – “bătrîn” mi se pare posibilă.

Valea Geoagiului din judeţul Alba a fost în vechime locuită de călugări şi sihaştri – numiţi în popor “bătrîni”. Pe Valea Geoagiului se află Mănăstirea Rîmeţi.

O altă posibilitate: radicalul IE

“dheg^wh

To burn, warm. 1. Suffixed o-grade (causative) form *dhog^wh-eyo-. foment, fomite, from Latin fov , to warm, cherish, foment. 2. Suffixed basic form dheg^wh-r -. tephra, from Greek tephr , ash. (Pokorny dheg h- 240.)” ( http://www.bartleby.com/61/roots/IE93.html )

Din acest radical provine numele dac Diegis ( cf http://en.wikipedia.org/wiki/Proto-Indo-European_to_Dacian_sound_changes#Dacian:_Diegis)

(fără legătură cu subiectul de aici, mă întreb dacă dheg h are legătură cu “gheg” – numele dialectului albanez )

Localitatea Geoagiu apare în documentele maghiare sub numele de Gyog, dar şi Dyog.

Sensul de “apă caldă” poate fi legat de apele termale de la Geoagiu Băi ( Germisara ) din jud. Hunedoara.

Însă, din cîte ştiu, în bazinul Geoagiului din judeţul Alba nu sunt ape termale.

Avem totuşi Someşul Cald şi Someşul Rece – fără legătură cu ape termale.

Un rîu vecin cu Geoagiul din jud. Alba este Galda, care ar putea însemna chiar “recea”, prin opoziţie cu “Geoagiu”=”cald”, din radicalul PIE *gel-/*gol- “rece” ( vezi http://www.etymonline.com/index.php?term=cold )