O ipoteză de explorat:
Sarmizegetusa Basileion, capitala lui Decebal, este de fapt aşezarea de pe Dealul Cetăţuia – Costeşti.
“Incinta sacră” de pe Dealul Grădiştii corespunde Muntelui Sacru – Kogaionon. Râul Kogaionon ar fi un afluent al Sargeţiei ( Apa Grădiştii ), sau un nume dat ei doar pe cursul superior, înainte de “amestecul” cu alte ape.
Kogaiononul a fost accesibil doar elitelor politic- religioase, în timp ce Sarmizegetusa a fost “capitala tuturor”.
Denumirea de Sarmizegetusa – capitala politică – a fost transferată Ulpiei Traiana.
În schimb, numele de Kogaionon – capitala religioasă – a fost dat uitării, probabil interzis de către romani o dată cu deportarea dacilor din zona Munţilor Orăştiei.
H. Daicoviciu afirmă că Sarmizegetusa era la Gradiştea de Munte, dar capitala lui Burebista – la Costeşti-Cetăţuia.
În antichitatea dacă întreaga zonă de la Costeşti la Grădişte era locuită- într-un fel asemănător satelor risipite de la munte. Poate că întreaga zonă era “Sarmizegetusa”.
Comentariu prin roderick — octombrie 19, 2009 @ 10:59 pm |
Sighișoara s-ar putea să ofere o indicație pentru Sarmiseghetusa. În grai avem seghíș s.n. (reg.) coamă (la acoperișul casei)
IE seg(seng) – to attach, tack on(to join, unite)
lit. segu- to fix, fasten; let.apsegt = to cover; sk.saktah – clinging; lat sagum – rough mantle.
SAGUM – A cloak, worn in ancient times by the Gauls, early Germans, and Roman soldiers, made of a rectangular piece of (usually red) coarse cloth and fastened on the right shoulder.
Prezența iranică pe Mureș ar putea să fi dat un termen important pentru rege care nu s-a păstrat pînă azi: xšayathiya “king”
Este termenul persan corect pentru șah
http://www.etymonline.com/index.php?term=shah&allowed_in_frame=0
Comentariu prin Ioan Albu — septembrie 2, 2011 @ 12:13 pm |
Șeherezada ………………… Șah-erezada
Comentariu prin sabinus — septembrie 3, 2011 @ 9:24 am |
„segetuza”(segethusa, zegethousa) poate fi un derivat din ie *sekʷ- „to follow” adică follower: let.sekotājs, lit.sekėjas, alb.ndjekës, beng.Śāgarēda- follower, trainee. http://en.wiktionary.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A4%9A%E0%A4%A4%E0%A5%87#Sanskrit
Cel mai important e lat.lat.sectator și secta(„religious group, sect” ), secta „manner, mode, following, school of thought”
Dacă „segetusa” însemna școală filozofico-religioasă am avea doar pe latini cu care să împărțim acest cuvînt.
În același timp calitatea de războinic a traco-dacilor a avut o importanță religioasă, deci segetusa ar mai putea însemna războinic sau confrerie războinică.Tot din ie *sekʷ- to follow a ieșit și ie sokʷ- companion, fellow. De aici vine proto-germ. *sagjá-z- man, warrior:
scandinavul seggr- om, războinic
vechi eng. secg- follower, friend, husband
vechi saxon segg- fellow warriorr
rom.SĂGÁR s. v. luptător, militar, ostaș, oștean, războinic, soldat.
Comentariu prin Ioan Albu — februarie 3, 2012 @ 11:21 am |
Cuvântul “sar” înseamnă “țară” în limba veche. Sargeția ar putea însemna “țara geților” (vezi și Sarul Dornei – Șarul Dornei)
Comentariu prin sabinus — februarie 3, 2012 @ 7:40 pm |
Sargetia era un rîu, nu o țară. S-ar putea să fi circulat mai multe denumiri pentru țară sau teritoriu tribal. Una ar fi cea înrudită cu arm.gavarr (provincie), cred că un tracic „gava”..rom.ogor?.
arm.erkir 1. earth, globe; the world; the Earth 2. land, country, province, region, climate; territory, district, department, jurisdiction
deci rom.arie ar continua și un tracism probabil.(rom.agru/ogor e iar interesant, sau prediu) cu derivate în toate limbile IE.
un dacic probabil e „stura” din Kapistura și Ranistorum, continuat de reg. strană (Înv.)- Teren, cîmp. (alb.truall- land; stere- pămînt)
moesic zanus=lat.genus, deci probabil că lat.gens (country) putea avea un moesic „zan”
Mai e și neam-bucată de pămînt , țarină
poate chiar și un fel de dacic „patrie”: patriză sau patrisa
Oricare are șanse să fie și dacic, doar sar (țară) mi se pare improbabil.
Comentariu prin Ioan Albu — februarie 3, 2012 @ 9:38 pm |
Țeară/țară poate fi autohton ,deși țară și țărînă(țărnă) au aceleași sensuri pentru lat.terra(earth, sand).
Dacă forma reconstruită IE ar fi „ster” , atunci italicii au simplificat eliminînd „s”, însă proto-tracii au folosit o mică metateză obținînd „tser”
Un exemplu paralel ar fi rom. „țeapăn” din IE steip- stright, hard; to press, ram;
la fel și țeapă vine din IE steip(stake, picket) cu metateză….țapul la fel.
Am avea astfel o nouă regulă de transformare prin care să explicăm cîteva cuvinte.
Altul: țugui din ie *(s)teig- to be sharp; to stab
Comentariu prin Ioan Albu — februarie 5, 2012 @ 2:11 pm
„stura” sau „stora” are toate șansele să fi fost un cuvânt dacic, întins pe tot arealul lingvistic. Vine probabil din IE ster- „to spread, extend, stretch out” și are coradical antic în greaca vremii, deci consemnarea pe harți poate fi stîlcită de apropieri și răstălmăciri romane/greci ale topografilor.
cum e bărbat comparat cu burre (din alb.)
IE ster putea să devină în dacică și țur/țer (țurțur, țurcană) prin simplă metateză a primelor litere. De asemenea, litera „e” din IE se transformă în „u” pentru daci iar w în b. http://www.youtube.com/watch?v=ZCq3FGPAJTs&feature=related
Tot prin comparație cu albaneza, formarea diminutivul cu ț ar putea fi autohton. Albanezii folosesc th, deci urmărind alternanța cuvintelor de substrat din cele două limbi, ne putem face o idee.
Țeară poate fi originalul dacic pentru întindere de pământ și nicidecum latin.Dacii au realizat un melanj latino-tracic probabil, luând cuvinte latine uneori și dându-le substanță tracică
Comentariu prin Ioan Albu — februarie 20, 2012 @ 2:35 pm
ie stela(to spread) pare să fi dat lat. latus și dacic tolănire(dacă era țolănit „se verifica” teoria)
Proto-IE: *stela-, *stlā-
Meaning: to spread
Hittite: istalk- (I) ‘einebnen, glätten’ (Tischler 422)
Slavic: *stьlātī, *steljǭ, *stelī́tī, *stelь, *steljā
Latin: lātus, -a `wide, broad-gauged, spread, widely ‘, `f stlatta merchant ship’ (`genus navigii latum magis quam altum et a latitudine sic appellatum’ Paul. Fest. 312)
Comentariu prin Ioan Albu — februarie 20, 2012 @ 2:43 pm
În Siberia există fluviul Sîrdaria, frate cu Amudaria. E posibilă o legătură între Sâr-Daria aceasta și Sar-Geția noastră. Iar prefixele amu – și sâr – e posibil să fie niște adjective (atribute), legate de Daria (darul, sau dâra
)
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/85/Aral_map.png
Comentariu prin sabinus — februarie 6, 2012 @ 6:46 pm |
Tot în zonă mai este și Kara – daria (vezi wikipedia KaraDarya), “râul negru”, “dâra neagră”
Comentariu prin sabinus — februarie 6, 2012 @ 6:51 pm