Darzos şi Gradivus

Lituanianul “daržas” ( “grădină” ) are la origine PIE *dArg’h-  “loc împrejmuit”. Tot de aici ar proveni germanul zarge.

Românescul “ţarc” nu e legat, se pare, de acest radical.

Terenurile agricole ale proprietarilor individuali sau ale comunităţii sunt, din cele mai vechi timpuri, hotărnicite, împrejmuite şi păzite – păzitorii lor fiind oameni şi zei.

Unul din aceşti zei e amintit de poetul Vergiliu:

“Cu gânduri multe framântându-mi mintea

De zânele câmpene-am prins atunce

A mă ruga şi de Gradivus tatăl

Cel ce veghează geticele ţarini” (Eneida, III, 34-35)

Poetul identifică zeul get – care păzeşte ţarina şi recolta- cu Gradivus , una din ipostazele lui Marte. Dar care va fi fost numele getic al acestui zeu (care era suficient de important în lumea getică pentru ca Vergiliu să fi auzit despre el) ?

O posibilitate ar fi ca acest nume să fie legat de numele – păstrat în lituaniană – al grădinii ( “daržas” ).

***

Întâlnim în spaţiul trac numele unor zeităţi ca Darzos,  Derzis, Derzelos. Se consideră că ar numi acelaşi zeu - “zeul puternic, energic, dătător de forţă şi sănătate, personificarea şi ideal simbolic al acestor virtuţi apreciate şi râvnite de traco‑geţi” ( I.I. Russu ), zeu al forţei vitale, al sănătăţii, al medicinei.

După Sorin Paliga, rom. “dârz” continuă o formă tracă, corespunzând lui Darzalas-Derzelas-Derzis ( vezi PIE *dhers-  ), înrudit cu “Dares” ( numele unui preot frigian al cultului lui Hephaistos ), nume explicabil din IE *dher ( “a ţine strâns, sprijini “). ( cf. “Mitologia tracilor”, p. 68 ).

Toate acestea sunt, cred, valabile pentru formele “Derzis”, “Derzelas”.

Dar ar putea fi posibil ca forma “Darzas” să trimită spre alt sens, cel de “păzitor al ogorului împrejmuit”, Gradivus din poemul lui Vergiliu.

Dacă au fost două zeităţi cu nume foarte apropiate, e posibil ca ele să se fi identificat la un moment dat, iar Derzelas, zeul forţei vitale, să fi fost şi veghetorul ogoarelor getice.

Mai puţin probabil – dar nu imposibil – ar fi ca numele “Gradivus” să reproducă aproximativ o formă getică, probabil din PIE *g(‘)hort-  ( care s-ar putea regăsi în “gard” ).