Istoriile lui Roderick

ianuarie 5, 2010

Balauri

Filed under: Panteonul Dacic — Roderick @ 3:30 pm

Probabil că originea îndepărtată a cuvântului “balaur” rezidă într-o rădăcină boreană însemnând “nor” ( aprox. *PVLV ) , de unde radicalul nostratic *bVl(w)V , care a dat PIE *bhŏlʌ- sau *bholo- (cf.  Pokorny ), care a dat let. “bula” ( abur, fum ). Poate că şi “bură”, “boare”, “abur” provin tot din acest radical. În limbile altaice rad. *bŭlu ( care a dat turc “bulut” – “nor” ).

Paralel, din rădăcina boreană provine radicalul afroasiatic *bal- “nor, cer”. (  cf. starling.rinet.ru, pentru toţi radicalii )

Aceste cuvinte cu formă şi înţeles asemănător în limbi puţin înrudite pot sugera o mare vechime în limbă a cuvântului “balaur” ( şi o origine nu neapărat IE ).

După Sorin Paliga, cuvântul provine din IE *bhel “a înghiţi, a se umfla”. Cred că e posibilă şi o “contaminare” între doi termeni.

***

În tradiţia românească, balaurii sunt legaţi de mediul atmosferic, sunt chiar “văzuţi” pe cer în timpul furtunilor, uneori fiind călăriţi de către “solomonari”.

Tot ca un “balaur atmosferic” a fost reprezentat şi balaurul dacic – de către geto-dacii înşişi, aşa cum  apare pe o aplică din tezaurul de la Craiova ( în partea dreaptă ). Interpretarea corectă a reprezentării stilizate ar oferi detalii asupra contextului mitologic în care apare această zeitate.

E greu de zis dacă vreun “balaur” a avut cândva, la noi, conotaţii mitologice strict “pozitive”.

Poate că e vorba de vechi divinităţi considerate mai apoi malefice , diabolice, în momentul convertirii la o nouă religie. Astfel “draco” , stindardul dacic, a devenit “dracul”. Un alt indiciu poate fi dat de PIE *noib(h)- “bun, sacru”, care a dat persanul “naiba” ( “bun” ), celtul “noib” (“sfânt”). Acest cuvânt a căpătat, de asemenea, conotaţii malefice. ( după Al. Ciorănescu, cuvântul e mai recent în română, provenind probabil din turcul “naibe”- “nenorocire” )

O posibilă “filiaţie” lingvistică daco-romană apare la numele unui pârâu din Munţii Căpăţânii, numit “Dracu” sau “Beleoaia” ; al doilea nume e purtat pe cursul superior, putând trimite spre “bală”, “balaur”.


23 comentarii »

  1. Mi-a venit în minte lat. nobilis, care pare să fie din familia lui nosco. Interesant este însă că în tăbliţele de la Sinaia cel mai frecvent atribut ce însoţeşte numele personajelor de seamă este “nobalo”: nobalo Boerobiseto, nobalo Dacibalo etc.

    Comentariu prin dacica — ianuarie 19, 2010 @ 1:18 pm | Răspunde

  2. ” Nobalul ” seamănă cu ” nalbul “, adică “albul”

    Comentariu prin sabinus — ianuarie 24, 2010 @ 5:09 pm | Răspunde

    • Sau nababul asiatic că regii daci erau foarte bogați în aur.Gheabur e iar interesant, parcă citisem că e prezent în iraniană și hindusă.
      Nu știu dacă belșug poate fi scos din pie bheu- a se umfla, sufla, în sensul de „ peste măsură de bogat ” deoarece avem și bulz, orașul și fam.Balș etc. Dar poate fi și germanic( Om care se lăfăiește în lux și bogăție, dar și învățător – Din idiș Belfer, germ. Beihelfer ) Ar trebui să mai un derivat, două dar nu mai caut..nu mai am timp.
      În tracă bolb, la noi bulb, bulz, bulă, pulă, la alb bolle(coițe), lit. bule(buci), eng. bull(tăuraș castrat care se umflă ..pentru carne), la catolici bulă papală.

      Comentariu prin Ioan Albu — martie 29, 2011 @ 11:13 am | Răspunde

      • Avem și a expulza (a duce în afara pulzului / bulzului), bulgăr, a bolborosi, bulboană, a se buluci

        Comentariu prin sabinus — martie 29, 2011 @ 11:19 am

      • http://en.wiktionary.org/wiki/pello#Latin
        Nici chiar așa, a expulza se poate să fie rădăcina membrului nostru viril :) dacă era expulza din pella – cetate dorinană și attic. polis mai mergea.Chiar și așa, pella vine dintr-o rădăcină pentru piatră așa cum la traci și iranici avem para (paraidiza = paradis).
        Eu ziceam că poate e o corupere P>B din pie bheu- cum e bulb

        Comentariu prin Ioan Albu — martie 29, 2011 @ 11:28 am

  3. Balaur și bălăoană sînt adjective care în timp au devenit substantive,la fel ca bălan,murguleț,plăvan etc.În frigiană găsești un termen la fel de cuprinzător și nu e unic.Rușii au balșoi din aceeași rădăcină și poate că bașaldă nu e străină de idiomul slavic,însă balaur risc să cred că e autohton.La fel ca și albaneza,bală/balaur nu e termen principal pentru șarpe.Biserica a încurajat (pe drept sau nedrept ,nu știu)o latură negativă cuvîntului ăsta dar în antichitate și pînă azi a avut și o valoare pozitivă chiar astronomică.Cunoști desigur constelația ce a inspirat mitologia populară a dragonului și toate basmele.E interesant că pe Discovery erau explicate unele mitologii ale incașilor din Anzi doar prin interpretarea hărților astrale.Presupun că sînt și la noi multe povești cu același miez fantastic compuse de daci și transmise la nivelul de jos.Celticul și avestanul noib -sacru e același cu latinul nebula și nouri/nori la noi.Gebeleizis pare a fi o corupere livrească după gnebula, deci era sacru și bun pentru antici.Poate tot Biserica să explice de ce naiba a devenit depreciativ; la fel și Aghiuță deși aici era răspîndit grecescul aghios(sfînt) deci nu văd cum au făcut delimitarea pozitiv/negativ.

    Comentariu prin Ioan Albu — noiembrie 8, 2010 @ 4:26 pm | Răspunde

    • Balaurul (sau “şarpele rău”) este şi numele unei specii de şarpe dobrogean; cel mai mare şarpe din România.

      Comentariu prin Roderick — noiembrie 8, 2010 @ 5:34 pm | Răspunde

      • Ajunge la 2 metri lungime și e gălbui parcă.Deci balaur și bălan se suprapun în mod fericit. :)

        Comentariu prin Ioan Albu — noiembrie 8, 2010 @ 5:38 pm

      • O chestie ciudată cu gălbuiul ăsta.

        E o rădăcină PIE *bhlāw- care a dat germ. “blau” ( albastru, bleu ), dar şi lat. “flavus” ( auriu, blond ) şi galezul “blawr” ( gri ).

        Comentariu prin Roderick — noiembrie 9, 2010 @ 7:27 pm

    • Rădăcina lui “băl”, “bălan” este PIE *bhela- “luminos, strălucitor”

      În limbile germanice a dat cuvinte cu sensul de “flacără” ; v. engl. bǟl “rug funerar”.
      Şi la sărbătoarea celtică Beltane se aprinde un foc.

      O rădăcină înrudită ( provenind din aceeaşi răd. nostratică ) este IE *bhalge- “a se aprinde” > flacără.
      Dragonii mitologici sunt de obicei legaţi tot de elementul focului; spre deosebire de şerpii telurici.

      Comentariu prin Roderick — noiembrie 10, 2010 @ 5:22 am | Răspunde

      • În limba engleză BOLT înseamnă – trăznet; zăvor; a zăvorî;săgeată

        Comentariu prin sabinus — noiembrie 13, 2010 @ 3:25 pm

      • >>>>>PIE *bhela- “luminos, strălucitor”

        În limba germană hell înseamnă “luminos” și s-a format probabil prin eludarea lui “b” din PIE “bhela”

        În limba italiană bella înseamnă “frumoasă”(cu sensul de frumoasă ca o lumină / pentru că răspândește o lumină în jur) și, de asemenea, poate proveni din PIE “bhela”, unde h a devenit un h mut

        Comentariu prin sabinus — ianuarie 16, 2012 @ 4:55 pm

      • Vezi și Helios la greci(“Soarele”), dar Hellis (Bhellis), “Cetatea Soarelui” de la noi

        Comentariu prin sabinus — ianuarie 16, 2012 @ 6:59 pm

  4. Balaur este posibil să vină de la bălăior (balaior), adică ALBUȚ. Să fie oare BALAUR un al nume al ȘARPELUI ALB?

    Comentariu prin sabinus — noiembrie 9, 2010 @ 6:57 pm | Răspunde

  5. Ceva de remarcat.
    În mitologia populară balaurul e mare, rău, teribil, monstruos, dar … nu are niciodată viclenia, perfidia atribuită şarpelui.

    Comentariu prin Roderick — noiembrie 9, 2010 @ 7:44 pm | Răspunde

  6. Ați observat acum două zile o știre dintr-un sat dobrogean în care a fost văzut un șarpe lung de doi metri, masiv, care scotea un șuierat înfiorător conform unui martor?
    Dacă specia asta, foarte rară azi, numită balaur dobrogean era sursa de inspirație pentru celebrii dragoni dacici, atunci ar fi foarte interesant dacă există vreo asemănare între sunetele scoase de animal și cele ale reconstituirilor moderne de balaur dacic din aramă.
    De asemenea, arealul de răspîndire al șarpelui acesta coincide cu pozițiile ocupate de către geți și sciți, întinzîndu-se pînă în Kazahstan.

    Comentariu prin Ioan Albu — iunie 6, 2011 @ 11:58 am | Răspunde

    • De dragul fanilor “lupului dacic”, ar fi mai bine totuşi ca dragonul să urle ca lupul.

      Interesantă chestie cu arealul de răspândire al balaurului. Totuşi, el nu se găseşte în Transilvania şi Maramureş.

      Comentariu prin Roderick — iunie 7, 2011 @ 11:27 am | Răspunde

  7. Am fotografiat săptămâna trecută – în Dobrogea – un exemplar atipic şi izbitor de asemănător cu ‘balaurul’ recent mediatizat. Dacă domnul Roderick va fi de acord, îi pot trimite un link cu această fotografie.

    Comentariu prin Daniela — iunie 6, 2011 @ 7:03 pm | Răspunde

  8. Nu v-aţi înşelat. :) Nici Dvs., nici eu.

    Comentariu prin Daniela — iunie 7, 2011 @ 11:58 am | Răspunde

  9. În limba poporului kalasha din nordul Pakistanului se găsesc cîteva cuvinte identice cu ale noastre:
    bala-big, huge
    bala- 1.evil spirit 2.trouble, problem
    bat- rock, stone (rom.BẤTCĂ)
    ba- sheep(onomatopee)
    jhes- A kind of dowry given to a girl by her father or brother. zestre
    jhip- pocket (Trans.Maram.jeb- buzunar la vestă)
    juani – youth, strengh
    rõg – a kind of bush (rom.rug)
    amẽ’a – ‘sheep’ (miel)
    ruish – A kind of small wild cat like a leopard (rîsul?)
    ruk- Spirit. This part of a person goes places in dreams. It thinks and talks (rugmani,rocmani,rohmani)
    sagash – eagle (zăgan)
    shir- group
    shukha- Long warm woolen coat.(zeghe)
    suri- Sun, sunshine.
    hẽ – get going, start
    takat- strengh,power (tucán, tucáni, s.m. (reg.) 1. om robust, vânjos.)
    tew- oil, petrol (țiței)
    tol- adj.loud, hard(lat.talem)
    dus’man – dușman
    ALTELE:

    beru/baru- husband(alb.burre)
    birã’a birAan- Adj. Male (person or animal). rom.berbec
    jirga- Meeting of elders, village council (Zermizirga)
    dakan- Hired farmer, hired man.
    dior – Brother-in-law (husband’s younger brother).Deurpaneus

    Comentariu prin Ioan Albu — ianuarie 15, 2012 @ 7:03 pm | Răspunde

  10. Naiba(dracul și drăcuirea) poate veni din ie.neme cu alternanța m/b a daco-geților.
    Proto-IE: *neme-
    Meaning: to be angry, to scold
    Old Greek: némesi-s f. `righteous indignation, anger, revenge ‘
    Albanian: namɛ, nɛmɛ „curse” , nɛmɛs `daer Fluchende, Gotteslästerer’

    Comentariu prin Ioan Albu — februarie 25, 2012 @ 11:19 am | Răspunde


Feed RSS pentru acest post. Urmăreşte URI

Lasă un răspuns

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Theme: Rubric. Bloguieşte pe WordPress.com.

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.