Mai multe ipoteze etimologice încearcă să explice numele zeiţei trace; menţionate de I.I. Russu: IE *bhendh- “a lega” ; IE *bhend- “a cânta, a suna frumos”; IE *ued- “a vorbi”.
Cred că nu e exclus ca numele zeiţei să provină din PIE *gʷen- “femeie” (transformarea fonetică fiind aceeaşi ca în cazul PIE *gʷow- “vacă” – gr. boós, lat. bos).
În acest caz “Bendis” ar fi coradical cu alb. zónjë şi foarte probabil cu rom. zână; formele din albaneză şi română nu ar moşteni numele zeiţei Bendis, ceea ce ar fi o situaţie normală, pentru că Bendis e atestată doar la tracii sudici, cultul ei extinzându-se în Grecia.
Din PIE *gʷen- provin v.gr. (beot. ) banā́ , v.irl. ben “femeie”.
*
Mi se pare plauzibilă şi originea în PIE *wen- “spaţiu exterior, pădure” ( v.ind. vána- “pădure”, OHG winne “păşune” ), o ipoteză în acord cu caracterul silvatic al zeiţei.
Din rădăcină provine şi v.ind. vanā, însemnând lemn folosit pentru aprinderea focului prin frecare, “focul viu”; aceasta ar putea trimite vag spre un ritual legat de cultul zeiţei, cursele nocturne ale călăreţilor purtând torţe.
Însă numele lui Bendis poate reflecta un substrat anterior IE, cf. (proto)bascului mendi “munte”. Dealtfel, forma “Bendis” alternează cu varianta “Mendis”, Bendidora cu Mendidora etc.
În albaneză se spune banesë la casă și banorët la rezidenți, locuitori (vb.banoj – a trăi); în bengaleză বনিতা (Banitā) – femeie și ললনা (lalana) – doamnă (leliță?).
Pe un forum despre cuvinte dacice era un tip/ă care a trăit o perioadă în Iran și spunea că bana(?) e termen de respect pentru cucoane,similar cu irlandezul bhean.
Cred că în tracă se folosea un termen similar celui din greacă, bios.
Comentariu prin Ioan Albu — august 8, 2011 @ 11:58 am |
« banese = casă
al -banese este ” la casă” sau “acasă”
Albania ar putea însemna “acasă” sau “Casa” (articulat); Albania nu vine neapărat de la “alb”
Comentariu prin sabinus — septembrie 15, 2011 @ 7:58 pm |
O coincidență ciudată:
boscoane, s. f. (Reg., în superstiții) Farmec, vrajă; descântec
boscorodesc, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. A vorbi (singur) spunând vorbe neînțelese. 2. Tranz. A face cuiva întruna observații; a mustra mereu pe cineva. 3. Tranz. (Pop.) A descânta, a vrăji.
(gr.antic baskanos – “sorcerer” , lat.fascinum – vrajă, amuletă; sl.bajati – to tell, to heal; germ.bann – spell)
Din http://www.utexas.edu/cola/centers/lrc/ielex/X/P0194.html sau din … http://www.utexas.edu/cola/centers/lrc/ielex/X/P0180.html
Eu zic că are legătură cu subiectul în discuție.
Comentariu prin Ioan Albu — august 21, 2011 @ 3:23 pm |
N-am spus nimic de faptul că pe valea rîului antic Hebros se găsea un trib numit „beni”. Bendis putea fi doar o formă adjectivală….a benilor; sau „cea luminoasă”
Comentariu prin Ioan Albu — august 24, 2011 @ 9:29 am |
Citesc acum o carte pe net despre celți și trebuie să spun că e absolut fantastică prin teoriile impuse. Spune despre celți că au fost inițial două corpuri, răsăritean și vestic.Unul a emigrat prin Asia făcînd o escală în Egipt de unde au luat multe particularități de limbaj specifice idiomului arhaic semitic, apoi s-au aventurat prin nordul Africii intrînd precum arabii prin strîmtoarea Gibraltar.Partea lingvistică o argumentează destul de convingător pentru un neofit ca mine.De asemenea acești celți au colonizat Pen. Iberică apoi parte din Franța și insulele Britanice. Aici s-au întîlnit cu cealaltă ramură celtică care a luat o calea mai directă spre vestul Europei trecînd prin nord: Polonia, Germania și Danemerca apoi Belgia și Franța. Prin tribul belgae au trecut și-n insule.
În Anglia și Irlanda, Scoția celții ăștia se demarcau reciproc prin „fion” care însemna albii,( bălăiorii) și cei negrii( adică picții , care însemna luptători la origine dintr-o rădăcină ce a dat lat pugnum).
Dacă nu mă înșeală memoria, țiganii au urmat exact aceleași căi spre Europa.S-ar putea ca bascii și vechii iberi să fi urmat o direcție similară. Nu degeaba sînt menționați carieni ca mercenari în Egipt apoi dispar, asimilați sau emigrați spre Iberia?
Partea de filologie e interesantă.Spune că celții ar fi primii aventurieri ai filonul IE.Cei care s-au separat primii, păstrînd atît de multe trăsături de arhaicitate ce nu se regăsesc nici în sanscrită.Dar propune și ideea că celții ar fi pe undeva intermediari între strămoșii asiatici ai egiptenilor și sanscriți.
http://books.google.ro/books?id=bnIuAAAAYAAJ&pg=PA105&dq=etymology+haruspex&hl=ro&ei=0uhTTrz1KYbesgb20dkR&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=2&ved=0CC4Q6AEwAQ#v=onepage&q&f=true
E cap. de la pag. 143
Comentariu prin Ioan Albu — august 24, 2011 @ 9:47 am |
În glosarul tracic al lui Duridanov se găsește un ida(ide) – pădure, copac și probabil se gândea la tracii edoni. E interesantă supoziția http://www.utexas.edu/cola/centers/lrc/ielex/X/P2200.html
se pare că tracii sudicii nu erau foarte conservatori, pierdeau primele litere sau nu se mai pronunțau (la fel ca „h” al grecilor).
Tot aici cred că intră muntele IDA unde s-a născut Zeus și gr.dasos- pădure sau lat.daeda (rom.zeadă).
Bendis e foarte probabil un nume compus, iar -dis însemna pădure. Rămâne acest BEN.
Bendis ar putea semnifica „locuitoare a pădurii” conf. albanezei (primul comentariu de sus) și vb.rom. a băciui.
Mister rezolvat!
Altă familie de cuvinte numeroase în rom. sînt cele legate de drumuri, mai exact hudă(drum îngust nepavat), priod, prihodiște etc.
Bucuros să anunț că au corespondent foarte antic în gr. Amintiți-vă de așezarea balcanică a edonilor numită „Ennea hodoi” (nouă drumuri) și corespondențele lor actuale din gr. odos- stradă, ennea- (tot cifra) nouă.
Dacă acest odos era la origine un drum îngust prin pădure, s-ar potrivi cu sensurile din limba noastră.
Comentariu prin Ioan — septembrie 14, 2011 @ 3:02 pm |
Ce ar fi ca Bendis să fie exact același cuvînt care a stat la baza formării lui Venus: ie *wenǝ- to wish, to love http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/piet&text_number=1425&root=config
Mă gîndesc că baza rămâne BEN și dis/des e doar un sufix larg răspîndit sau e cuvînt întreg. Poate Handră(prostituată) și văndraș ar fi urmașele unui cuvînt antic local,care a luat un sens peiorativ ..dar nu cred.
Ideea mea rămâne totuși în picioare, deoarece, amintesc că BADE (Termen pe care îl folosesc de obicei femeile de la țară pentru bărbatul iubit) e încă uzual și e 90% sigur un relict autohton denazalizat. Deci Bendis a ajuns la noi prin „bade”, probabil avînd o formă bande sau bandz (asta ca să sune mai așa..veridic și de anticariat).
S.Paliga a făcut un mic periplu filologic pentru dacicul „sută” și completa că forma originală ar fi fost „sunt” parcă(nume tracice Suntis sau Suntius). De ce nu acceptăm și pentru Bade (din Bendis) un asemenea parcus logic și la mintea cocoșului.
Aștept completări!
Comentariu prin Ioan Albu — decembrie 6, 2011 @ 3:31 pm |
În aromână . acest „vrută” (iubită) s-a construit precum în PIE, lat. și sanscrită.
VRÚTĂ s. v. chef, dispoziție, dorință, gust, plac, plăcere, poftă, voie, voință, vrere
Comentariu prin Ioan Albu — decembrie 6, 2011 @ 5:17 pm |
S.Paliga propune ca triburile antice vendi sau venti aflate undeva prin Polonia de azi ar coborî din IE *wenǝ- to wish, to love. Mai tîrziu aceleași triburi probabil se numesc anti, asta deoarece, presupune dînsul la pag.76 cuvîntul începea cu w. http://mnir.academia.edu/EugenTeodor/Books/321826/Lingvistica_si_arheologia_slavilor_timpurii._O_alta_vedere_de_la_Dunarea_de_Jos
Mai spune că numele eng.Wanda vine de la slavi(sorbi în particular), la fel și numele feminin slav Vanda.
Acum dacă alăturarea de mai sus e valabilă ce-ar fi să ne amintim tribul bennilor și Bendis ca fiind și ei paralele tracice peste timp ale acestui IE *wenǝ?
Un fel de specializare cultică,ca să zicem așa. Apoulon(Appolo) tracic are tribul appuli(apuli), benni(benii) au Bendis .
Poate fi și cazul Vetespios și Betespios tracic și un probabil vataș la geto-daci; la fel Bendis putea fi consemnată Vendis și Bendis în sud, dar Bandis sau Vandis la nord.
Comentariu prin Ioan Albu — mai 26, 2012 @ 7:32 pm |
Bendis = Mendis Păi așa putem presupune că Mendis e forma originară și e același cu proto-alb. mend/ mandja(to feed, to suckle) care a dat într-un final mëz.
Comentariu prin Ioan Albu — ianuarie 1, 2012 @ 1:08 am |
Mendis a dat numele de Mendez la hispanici
Comentariu prin sabinus — ianuarie 1, 2012 @ 11:31 am |
Proto-IE: *swendh-
Meaning: to pursue, to hunt
Baltic: *sün̂d-ī̂-, *süm̂d-ī̂-, *sum̂d-ī̂- vb.
Celtic: OIr do-sennaim (< *swemdhō) `chase; Cymr chwyf 'motus', Ir siubhal 'gehen'
Russ. meaning: гнаться, охотиться
și Mendis din let.medžioti (to hunt)
Comentariu prin Ioan Albu — februarie 21, 2012 @ 5:22 pm |