Peştele bulgăresc este “râba” ( provenit, se spune, din PIE *rūb- ) , cuvânt care pe un “dacoman” -de ocazie sau de carieră- îl duce cu gândul la râul Rhabon.
Acest “râba” ar fi dat, după N. Iorga, numele Râmnicului. Avem, în DEX,
” RẤMNIC, râmnice, s.n. (Reg.) Heleșteu. – Din bg. râbnik, ucr. ribnik.”
Întorcându-se la Rhabon, care este Jiul, dacomanul pescar îşi aduse aminte de
” JUVÉTE, juveți, s.m. Nume generic dat peștilor mărunți. ♢ (Fam.) Epitet dat oltenilor. – Et. nec. ” (DEX)
Cât de glumeţ e acest epitet, numai oltenii pot spune. Iar dacomanul se întrebă dacă nobilul titlu de juvete vine de la peştişorul de aur ori nu cumva chiar de la Jiu.
Fireşte că bulgărescul “rîba” se traduce prin lituanianul “žuvis”, un fel de juvete.
PIE *dg’hū- ( la Pokorny “ĝhðū- (oder ĝhi̯ū-?)”), de unde provine şi ditamai ihtiologia.
Se mai zice că pescarii mint mult. Fir întins !
Ce zici de o coincidență olteano(daco-geto)-scoțiană ?
http://en.wiktionary.org/wiki/alltan
Allt- „stream”
Comentariu prin Ioan Albu — februarie 22, 2012 @ 10:43 am |
Fain.
S.Paliga dă ca exemple paralele Oltina- Altina (în Dobrogea), Alta ( în Rusia ), Olt, Oultet (în S Franţei).
Interesant e că în galeză (tot o limbă celtică) allt înseamnă deal ( cf. lat. altus, altitudine…).
Berea Alutus (oare mai există?) ar putea să-şi aibă originea în PIE *alut- “bere”…
Comentariu prin Roderick — februarie 24, 2012 @ 7:47 am |
În Maramureș e consemnat un regionalism aleat(var: aletuț) – măreție, splendoare (a codrului)
– aleát, (aletuţ), s.n. – (înv.) Măreţie, splendoare (a codrului) (Papahagi 1925): “Îmblă-un ziuţ cu un mort / ‘N aletuţu estui codru” (Papahagi 1925: 277). – “Ca origine probabil că avem a face cu o formă slavă leti, care în limba cehă are derivate cu semnificaţia frumos, splendoare” (Papahagi 1925, glosar); Probabil din expr. de-a lungul şi de-a latul, cu sensul de “în largul, în cuprinsul (codrului)”; Aletiu “în preajma cuiva sau a ceva” + -uţ (MDA).
Poate că nu e atât de simplă tălmăcirea Oltului antic sau a vechiului oraș dacic Oltina. Cu cât zgândăresc mai mult sursele astea lingvistice și dicționarele dau peste mai multe „surprize”, unele de-a dreptul haioase:Bicilis trădătorul „care dă pe bingă”
și reg. biciulí, biciulesc, vb. tranz. – 1. A comenta, a bârfi. 2. A face aprecieri (de regulă, ironice sau negative) despre cineva; a vorbi cu răutate despre cineva.
apoi „șoală” poate fi un cuvânt daco-getic scos din IE. *g’alow-, *g’lōw- „husband’s sister” dacă verificați coradicalele.
http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/piet&text_number=+295&root=config
http://dexonline.ro/definitie/%C8%99oal%C4%83
Încă unul: bogărél, bogărei, s.m. – Bou nu prea mare, dar bun de jug: “Şi-mi dă patru bogărei / Să samăn eu grâu cu ei” (Bilţiu 1996: 101; Orţâţa-Codru). – Cf. magh. bogár.
și alb.bagëti – boi care e presupus a fi un cuvânt slavic din „bogăție”, ceea ce mă cam îndoiesc.
Comentariu prin Ioan Albu — februarie 24, 2012 @ 9:27 am |
Ce zici dacă juvete, jian, jiu și altele vin din Proto-IE: *yeug’-
Nostratic etymology: Nostratic etymology
Meaning: to be agitated, excited
Avestan: yaozati `regt sich auf (vom Wasser, von unruhigeen Ländern)’, yaōšti- `Rürigkeit, Regsamkeit’
Armenian: ? yuzem `ich rege auf’
Germanic: *jiuk-ō f., *jiuk-a- vb., *jauk-ia- vb.
y a dat j cel puțin odată pentru substrat: IE yem(twins) și rom.jumătate și poate forma jemănar.
Mai e un reg,curios jumătắți, s.f., pl. – Pantofi, încălțăminte. – Et. nec.
Din care *yem să-l trag, „twins” sau „to tie together, to join”
Comentariu prin Ioan Albu — mai 22, 2012 @ 7:28 am |
Adică Jiul să fie geamănul Oltului?!
Comentariu prin sabinus — mai 22, 2012 @ 2:48 pm |
„Excitatul” și „Furiosul” , mda, merge!
Comentariu prin Ioan Albu — mai 22, 2012 @ 4:28 pm