Istoriile lui Roderick

Martie 16, 2008

Derzelas

Filed under: Derzelas — Roderick @ 3:00 pm

Cum se numea zeul vegetatiei la traci ( si geti? )

Eu cred ca Derzelas, considerat „fie zeu al sanatatii, al energiei vitale (I.I.Russu) fie o divinitate subpamanteana (I.H.Crisan)”. (informatia citata este de pe http://www.dacia.co.ro/rl.html )

Cuvantul „zarzara” e pomenit in dictionare ca derivand din bulgarul (?) „zarzala”.

In spatiul tracic a avut loc, in cazul multor cuvinte, o evolutie fonetica a lui „D” in „Z”.

Zarzarul e unul din arborii asociati in mod traditional primaverii.
Martisoarele se poarta pana cand inforesc zarzarii, moment in care sunt agatate in crengile unui zarzar inflorit. E o ofranda ritualica.

Exista in Romania si toponimul „Darjala”. Jnepenii (Pinus Mugo) sunt numiti in Maramures „durzai”.

In limba albaneza intalnim:

duroj = rezistent

zall = piatra, prundis

Sa insemne numele zeului Derzelas „cel tare ca piatra” ?

Stim cu totii versurile: „Tare ca piatra/ Iute ca sageata…”

Sa fie obiceiul Sorcovei- o ritualica batere cu o ramura inflorita- legat de vechiul cult al lui Derzelas?

***

Rasfoind un numar din „National Geographic” (februarie 2008) am dat de numele de familie ucrainean „Derzhilo” ( Derjilo ?). Cautarea google nu a dat rezultate nici pentru „Derzhilo”, nici pentru „Derjilo”.

Numele lui Derzelas e intalnit si in varianta „Derzis”.

Probabil ca „Derzelas” era numele intalnit in zona extracarpatica, „getica” (cultul lui fiind bine reprezentat pe tarmul Marii Negre) , in timp ce „Derzis” era specific zonei „dacice”.

***

Exista in limba noastra cuvantul „darz”, presupus a veni din slavul „druzu” (?). (personal, nu am incredere in aceasta etimologie).

Au existat druizi, dervisi si driade … Zeitati si preoti ai arborilor.

14 comentarii »

  1. Ai descoperit ceva foarte interesant,ai putea să publici și un mic articol de specialitate punctând pe latura de spiritualitate mai mult,pe lângă etimologie.Poate o carte??? merită aprofundat

    Comentariu de Ion — Noiembrie 22, 2009 @ 3:24 pm | Răspunde

  2. La vremea respectiva, am intrebat doi lingvisti in legatura cu ipotezele etimologice de mai sus. Amandoi le-au infirmat.
    Nu am reanalizat problema – o voi face candva – cat de curand, sper. Cert e ca acum, daca as scrie un articol despre „Derzelas”, ar arata cu totul altfel.

    Articolul are oricum valoare „istorica” pentru mine si nu il voi sterge, chiar daca opiniile mele, intre timp, s-au schimbat ori nuantat.

    Sa scriu carti – inca nu m-am gandit la asta. Cartile presupun foarte multa gandire convergenta – iar eu ma „complac” deocamdata in cea divergenta.

    E greu sa scrii „erate” la o carte publicata. Pe un blog, e mai usor sa scrii un comentariu sau un articol care sa reia problema la un alt nivel.
    Opiniile si felul de a gandi ale unui blogger evolueaza foarte repede, fara ca asta sa insemne inconsecventa. Pentru un blogger, o luna e cat un an. Aceasta „dilatare a timpului” face parte din farmecul ocupatiei.

    Pe de alta parte, cred ca blogul – asa cum este el, cu bune si rele – a fost citit de mai multi oameni decat ar fi fost o carte.
    E vremea internetului, desi cea a cartilor nu va apune niciodata.

    Comentariu de roderick — Noiembrie 23, 2009 @ 12:22 am | Răspunde

  3. Aș fi curios cum se chemau medicii în societatea traco-dacică; era vreo legătură cu ie.*lēg(‘)-
    Meaning: doctor
    Germanic: *lēk-ia- m.; *lēk-ia-, *lēk-n-ia- vb. „doctor”
    Celtic: OIr liaig, gen. lego „doctor”

    În limbile slave această rădăcină e aproape unanimă, dar n-o văd inclusă aici. În română http://dexonline.ro/definitie/leac
    e prezent pînă și în basme.

    Comentariu de Ioan Albu — Februarie 29, 2012 @ 9:10 am | Răspunde

  4. La fel de curioasă mi se pare coincidența între tămăduitor/tămăduială(orig.mag.?) și lat.medior http://en.wiktionary.org/wiki/medeor#Latin
    deși am în minte și cuv.tămaș(proptea) tot din maghiară.

    Proto-IE: *med-
    Meaning: doctor
    Avestan: vī-mad- `Vindecător, doctor „, vī-māδayanta- „ei practică medicina”
    Latin: medeor, -ērī „leac, medic”-ī m. „medic”

    La o adică, un „doctor” tracic poate fi scos și din ie. *stembh – „to strengthen, to resist”, așa cum cred că s-a întâmplat pentru acest „tămăduitor”.Mi se pare o prostie acum să accept orig.maghiară, voi ce ziceți?
    PS:dacii trebuie să fi avut medici în sensul clasic, deoarece sînt dovediți arheologic prin instrumentarul găsit și comentariile anticilor, deci cuvinte legate de medic/vraci trebuie să avem încă la nivel popular.Mizez pe „lecuitor” și acest tămăduitor!

    Comentariu de Ioan Albu — Februarie 29, 2012 @ 9:27 am | Răspunde

  5. Apropo de piatră , în mitologia lituaniană „Mokas, a stone with an ability to teach people, sometimes they are found in families – with wife Mokienė and children Mokiukas”..Zalmoxe , compus din doi termeni la fel ca zymldrenos?
    Ar putea fi substratul lingvistic din domeniul alchimic al pietrei filozofale. Dacii puteau avea un zeu din piatră cosmică(”akmonia”?)iar Vf.Omul putea avea astfel și un rol cultic în epocă…sau alte situri megalitice din Carpați.
    PS: balticii aveau și un „zeu” al gunoiului sau Alabatis – goddess of flax :) http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_Lithuanian_household_gods

    Comentariu de Ioan — Martie 6, 2012 @ 10:56 am | Răspunde

  6. Derzeles – Cel darz, Cel care dureaza/Dur.
    Balcani – Tinutul Balaurilor. De ce? Bal + Can…bal de la sarpe (cf. alb. boll:e – sarpe) + can…canis, in latina/ cân(e), pe la stâna/ caine, in oras. Tartaria si Tartar, Cerberul – cainele cu trei capete de la intrarea in tinutul de dincolo, in Tartar, sau balaurul din povesti, cu 3/7/9/ capete, care separa tot tarâmurile. Stindardul dacic era – se poate inca vedea pe basoreliefuri, balaurul. Ar putea arata ca dacii/getii – fii geei/ ai gaiei, au fost de la inceput stapanii Balcanilor, vazuti ca granita intre lumea cunoscuta, asa zis civilizata si cea asa zis barbara, locuita de geti/daci, taramul de dincolo din povestile de azi?
    Sorcova – sorocire (sortire – soarta – din lat. sors,tis; ursire, menire) – sorcery (eng. farmece, vraji, ceea ce are legatura cu ursire, sortire, deci si cu sorocire)?
    Dar intre stanca, stana (de piatra), stone (engl.), si verbul a sta – e vreo legatura ? Sau intre a uda, ud, water (engl.), voda (rus.)?
    Ohoho, cate ar mai fi…

    Comentariu de bula — Mai 24, 2012 @ 12:17 am | Răspunde

  7. Radacina LG – a LEGa (a reface ceva rupt), LIGament,
    bLAGa – bogatie, avutie, implicit putere – Banat, Transilvania, vLAGa – putere, energie, vLAGuit – lipsit de putere, bLEGit – moale, fara forta, LECuit – cu puterea refacuta. Probabil si LICoarea – cea care da energia, LEGuma – planta care hraneste, Stiu ca nu ma exprim lingvistic, vad doar legaturile de sens si de forma.

    Comentariu de bula — Mai 24, 2012 @ 1:15 am | Răspunde

  8. Cuvântul de legătură între sorcovă și derzelas este zorzon

    ZORZOÁNĂ, zorzoáne, s. f. v. zorzoane. (din zor2 probabil referitor la podoabele folosite la începuturi pentru a face zgomot [și a atrage astfel atenția], cf. și țarțam)
    Sursa: DER (1958-1966)

    Zorzoanele sunt cele care zornăie, adică care scot sunete metalice

    Sorcova este și ea împodobită cu diferite panglici colorate

    derzelas – zerzelas -zorzol – zorzon

    Comentariu de sabinus — Noiembrie 8, 2012 @ 7:35 pm | Răspunde

  9. Un istoric care vorbea de un rege Cothelas puncta că sufixul -elas este diminutival. Era unul din dinastia geto-tracică care prefera acest nume Cottys. Să fie chiar atât de simplu și cu acest Derzelas?
    Pentru albaneză am observat că au sufixul -ull (rotacizat la noi), care alternează sau este concurat puternic de sufixul -ëz.

    Ex. antice pentru sufix -ul(a): Artula (ursuleț?), Gerula, Rebula,
    Nu-mi amintesc de unde originează sufixul -oară la noi.

    Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 4, 2015 @ 9:32 pm | Răspunde

    • Parcă era Dan Dana (?)
      Nu văd de ce ar fi suf. diminutival. Derzelas e chiar un contraexemplu, de ce ar fi diminutivat un important nume de zeu?

      Comentariu de Roderick — Octombrie 5, 2015 @ 7:06 pm | Răspunde

      • În primul rând îți dai seama că a fost o presupunere. Merită precizat că majoritatea sufixelor diminutivale au fost la început posesive. Cele „fămeieșci” s-au transformat în diminutive, iar cele”mascureșci” în augmentative. :)
        Foarte puține au fost diminutivale sau augmentative de la început, iar restul erau cuvinte separate al căror înțeles le recomandă pentru funcția asta: -andru, -ușor, -lig(?).

        Derzelas ar putea conține un sufix de agent cu sensul putere (dârzenie) reconstruit astăzi drept *dârzeală. Un aspect sau o metaforă a unui zeu cu multiple atribute. IE *dher-to hold, *dherg’h-, (lat.fortis, fermus; rom.dârz- ferm, neclintit, dârzoi-țeapăn, dereg, dârmină-femeie voinică și altele probabil.)
        Cred că acest Derzelas a fost consemnat în sec.IV î.Hr. de-a lungul Mării Negre, deci încă n-a început să piardă consoanele din coadă cum probabil se întâmpla cu NP Scorilo. (incită la o discuție interesantă despre sufixul -ilă)

        A doua posibilitate ar fi să avem un semi-zeu, fiu local al acelui Derzis sau un zeu tribal cu atribuții puțin diferite dar apropiate de un model nord-tracic.

        A treia ipoteză ar fi să avem chiar un sufix diminutival doar în orașele grecești unde bănuiesc că și Asclepios îl concura sau domina.

        A patra ar fi pur și simplu manifestarea unei afecțiuni prin diminutivare. Tracii nu aveau atitudinea greco-romană asupra zeilor.

        Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 6, 2015 @ 10:19 am

      • Cotys este cu t. Cothelas (Κοθήλας) ar putea să fie și cu č de exemplu. Chiar dacă ar fi aceeași consoană, nimic nu garantează că au aceeași rădăcină.

        Comentariu de Roderick — Octombrie 6, 2015 @ 11:36 am

      • https://en.wikipedia.org/wiki/Coutzescoață

        Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 6, 2015 @ 1:14 pm

      • https://en.wikipedia.org/wiki/Coutzes

        Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 6, 2015 @ 1:15 pm


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: