Istoriile lui Roderick

Martie 19, 2008

Indo-europeni si geto-daci

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 11:18 pm

In psihologia popoarelor indo-europene exista o caracteristica interesanta. Poate e punctul ei slab, desi unii ar lua-o drept calitate.

Aceste popoare au un cult al Fortei.
Sunt foarte greu de invins, dar in momentul in care sunt invinse, recunosc suprematia invingatorului ( „incarnare” a Fortei ) pana intr-atata incat se identifica cu el. Recunosc „calitatea” si o adopta.

Asta spre deosebire de alte neamuri care nu si-au recunoscut niciodata infrangerile, nici nu i-au recunoscut adversarului vreo calitate, ci au luptat pana dincolo de ultima sansa.

Skalzii vikingi preamareau si faptele de glorie ale adversarilor; infrangerile sunt recunoscute, iar adversarul victorios laudat.
Atila – Etzel- Atle isi are pomenit cu titlu de glorie numele si in unele saga islandeze.
S-au descoperit cranii apartinand unor germani, deformate de la nastere dupa obiceiul hunic etc.

Exista mari sanse ca un popor „arian” sa adopte cultura adversarului, daca acesta i se pare „eroic”.

Citand din Iordanes…

„Dar moesii, ce fiorosi, ce barbari erau! Unul din sefi, pretinzand liniste, zice in fata trupei:
-Cine sunteti voi?
I s-a raspuns:
-Romani, stapanii popoarelor.
Iar el zise
-Asa va fi daca ne veti birui!”

Indo-europenii nu-si recunosc infrangerile la modul umil, ci ca o manifestare a „fortei” in adversar. Nu ajung supusii lui, ci egalii lui, adoptandu-i valorile.

***

Din aceste motive, e posibil ca romanizarea sa fi functionat tocmai in „casta” razboinica a societatii dace.

Anumite clanuri de tarabostes ar fi putut sa fie un vector al romanizarii.

De fapt, orice pierdere partiala sau totala a identitatii etnice se desfasoara prin intermediul familiilor nobiliare „colaborationiste”. Nu prin soldati romani, nu prin colonisti.

Este calea cea mai logica a „schimbarii de identitate”. Mai multe despre asta voi comenta intr-un…episod viitor.

***

Cat de mult apartin dacii lumii indo-europene?

E clar ca au existat valuri de invadatori „arieni”. Dar lor le este datorata Dacia? Nu cumva s-au suprapus unor structuri statale preexistente?

Spiritualitatea getilor mi se pare legata strans de cea a unor popoare mai sudice, non-ariene.

Daca mergem la „baza” istoriei, apare intrebarea cum anume s-au diferentiat clasele sociale. In scoala am invatat ca diferentierea a avut o baza economica.
Dar pentru acele vremuri mai plauzibil este ca orice clasa/casta superioara este de fapt un popor sau grup uman care l-a supus pe un altul, care alcatuieste „masa populatiei”.

Ar trebui ca acea patura superioara a poporului get sa fie alcatuita din „invadatori arieni”. Regele, nobilii si preotii ar trebui sa fie indo-europeni. Cel mai probabil este ca asa a fost.
Dar religia si spiritualitatea geto-dacilor au, dupa mine, o mai mare legatura cu religiile sudice. Anticii le pun in legatura cu spatiul egeean si egiptean.

Indiferent de unde venea „sangele” lor, dacii reiau o traditie culturala mai veche decat cea a popoarelor „invadatoare” nord-pontice. Si ,dincolo de ea, sunt creatorii unei traditii si spiritualitati proprii, cea a „epocii dacice clasice”; paradoxal sau nu, tocmai spiritualitatea acestei epoci este cel mai greu de descifrat.


Anunțuri

3 comentarii »

  1. Din http://starling.rinet.ru

    „Proto-IE: *dek’s-
    Meaning: right
    Old Indian: dákṣina-, dakṣiná- `right, southern, able, clever, dexterous’
    Avestan: dašina- ‘rechts’
    Old Greek: deksió- `zur Rechten befindlich, rechts, glückverheissend, geschickt’; deksiteró- `zur Rechten befindlich’
    Slavic: *desnъ(jь) Baltic: *deč-in-a- adj., *deč-in-iā̃ f.
    Germanic: *tixs-w-a- adj.
    Latin: dexter, -t(e)ra `rechts; glückbringend, günstig, gewandt’
    Other Italic: Osk destrst `dextra est’; Umbr destram-e `in dextram’, testru sese `dextrorsum’
    Celtic: OIt dess `rechts, südlich’; Cymr deheu `ds.’; Gaul Dexsiva `dea’
    Albanian: djáthtë ‘right’
    Russ. meaning: правый
    References: WP I 784 ”

    Ce mi se pare foarte interesant – PIE dek’s- care poate sta la originea numelui „dac” – a dat în albaneză djáthtë – care seamănă cu „get” ( ? ! )

    Să fie cuvintele „dac” şi „get” coradicale ?

    Caracterizarea lui Herodot – „cei mai viteji şi mai drepţi ” dintre traci pare să corespundă sensului rădăcinii de mai sus.

    Comentariu de roderick — Martie 16, 2009 @ 4:43 pm | Răspunde

  2. Istoria Transilvaniei e plină de nobili români care au trecut la catolici și s-au maghiarizat :Hunyady, Kökényesi, Nemes, Bánfy, Kendeffy ( Candea), Dragfy (Dragoş) dar populația săracă a rămas românească.Trebuie să mai fie ceva care să lege romanizarea de pătura largă a populației decât nobili colaboraționiști.

    Comentariu de Ioan Albu — Decembrie 19, 2009 @ 4:57 pm | Răspunde

  3. Nu cred că e o caracteristică a indo-europenilor acest „cavalerism” incipient al germanicilor. Dacă arătai slăbiciune te mursecau cum face lupul căprioarelor și cerbilor în pădure. :)

    Nu cred că dacii au primit cultura romană recunoscând învingătorii ca fiindu-le superiori. Multiplele revolte din provincie stau mărturie acestui lucru. Cât de mult apreciau oare calitatea de tolerați în pământul lor? Depinde de contextul și urmările conflictelor.

    S-ar putea ca dacii să fi avut un cult similar spartanilor, ce s-a păstrat (mult diluat) până azi prin SânToader și Sân Georz .Paralele ar fi Pollux și Castor, cei doi dioscuri, ce acompaniază o zeiță, la fel cum se găsesc numeroase astfel de ipostaze printre dacii împrăștiați prin imperiu, dar mai ales în provinciile vecine Daciei, unde cultul cailor și eroilor călare era mai puternic, dar și-n Dacia.

    The image of the twins attending a goddess are widespread[c] and link the Dioskouri with the male societies of initiates under the aegis of the Anatolian Great Goddess[32][page needed] and the great gods of Samothrace. The Dioscuri are the inventors of war dances, which characterize the Kuretes.
    http://en.wikipedia.org/wiki/Castor_and_Pollux

    Neintenționat poate,dar împărțirea puterii între rege și pontifexul maximus dacic (Deceneu și ceilalți după și poate înaintea sa) are o corelație perfectă în sistemul spartan de conducere. „When the Spartan army marched to war, one king remained behind at home, accompanied by one of the Twins. „In this way the real political order is secured in the realm of the Gods”.
    The heavenly twins appear also in the Indo-European tradition as the effulgent Vedic brother-horsemen the Ashvins,[8][11] the Lithuanian Ašvieniai, and the Germanic Alcis.

    gr.dokana ar putea reprezenta ceva simbolic pentru etnonimul dacus/davus, ca urmași să zicem ai celor doi semizei.
    Și la germanici cultul era aniconic ca la spartani. POate de asta nu găsim mare lucru nici la daci. Nu respinge existența unei zeități tutlare ca Zeus, dar într-o companie mai mică într-un Olimp virtual ..și dacic.
    Ce doi ar fi copii lui Zeus, la fel cum etruscii i-au numit fii lui Tinia (tot Zeus).

    Dacă am ști cum numeau caii acei daci, poate s-ar certifica un tabu. Până una alta doar frigianul daos indică un tabu religios.

    Comentariu de Sorin5780 — Februarie 27, 2015 @ 8:30 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: