Istoriile lui Roderick

Martie 19, 2008

Şarpele Pământului şi Şarpele Cerului

Filed under: Panteonul Dacic — Roderick @ 12:46 am

Un basm cules de Ion Pop Reteganul de la un invatator din Gradiste ( Ulpia Traiana Sarmizegetusa) poarta numele de ” Vizor, Craiul serpilor„. Poate fi citit in volumul „Povesti ardelenesti”, care reuneste mai multe lucrari ale autorului mentionat.

Basmul poate fi citit si online, pe un site simpatic:

http://www.lumeapiticilor.ro/strada/?amfiteatru=povesti::1858:Vizor,_craiul_serpilor

***

Urmeaza…conexiuni:

– Vizor este un sarpe urias, care locuieste intr-o vizuina adanca, aflata in centrul intinsei lui imparatii.

– Numele Marelui Preot dac din vremea lui Decebal era Vezina.

-Exista cuvintele de origine dacica vizunie/vizuină si viezure. Lingvistii le pun in legatura.
Viezurele, ca si sarpele, e un animal care locuieste sub pamant. Sau care iese din pamant.

Cred ca in panteonul dacic existau doi zei-serpi: un sarpe subpamantean ( al carui nume s-a conservat, miraculos, in basmul hunedorean : Vizor) si un sarpe celest, uranic (Bala).

Vizor si Bala alcatuiesc continuumul universului, sarpele Uroboros ( Vizor – Bala) .

Cred ca mitul a doi serpi cosmici este anterior mitului sarpelui unic. Imaginea celor doi „ouroboroi” e intalnita in Mesopotamia.

Oare Vezinas si Dece-Bal sa fi fost reprezentantii terestri ai celor doi serpi cosmici?

Locuinta Marelui Preot dac este subpamanteana, ca si a sarpelui Vizor din basm, in timp ce Regelui ii revine domeniul vizibil.

„Alianta” dintre Rege si Preot la daci nu tine atat de organizarea politica, ci de transpunerea unei realitati mitice. Regele este si el preot, in masura in care Preotul este rege; actiunile lor sunt simetrice. Preotul si Regele sunt Sarpele Pamantului si respectiv Sarpele Cerului.

***

O imagine dintr-un tratat de alchimie- aici: http://www.cs.utk.edu/~Mclennan/BA/PT/COp1.gif

***

Sarpele ceresc este vizibil in constelatia Balaurul, cea atat de importanta pentru daci.

E greu sa nu legi Balaurul dacic de cultul lui Marte. Lupul e elementul faunistic asociat zeului Marte. Balaurul cu cap de lup era un steag de lupta.

Sa nu uitam ca aria dacica propriu-zisa s-a aflat candva sub conducerea marelui preot Deceneu, pe care grecii il pun in legatura cu aria spirituala a Egiptului. Oare de ce?

Nu cumva simbolul puterii faraonice – cobra regala, sarpele, balaurul – coincidea cu simbolul puterii martiale la daci ?

De asemenea, dupa Dan Oltean ( in cartea „Religia dacilor”) numele riului Maris este legat de cel al zeului Marte, despre care anticii afirmau ca s-ar fi nascut in Dacia.

Centrul cultic al zeului Marte era, cred, Magura Uroiului, de pe malul Muresului, langa Simeria; voi reveni asupra acestui subiect.

Regele – Sarpele Cerului- era prin definitie Razboinicul.

12 comentarii »

  1. La Sarmizegetusa Regia s-a descoperit in 1804 o inscriptie cu literele BA si in mai multe locuri litera b ( beta ).
    In lucrarea „Burebista si Sarmizegetusa”, Dan Oltean mentioneaza ca „Grecii prescurtau prin formula BA termenul de basileu, iar cu b calitatea de fiu al regelui sau de print” (mentiune conforma cu o sursa- M.A . Bailly- „Abrege du dictionaire grec-francais’) .

    Acest „BA” ar putea fi prescurtarea lui „Bala” – „Sarpele cerului”, regele.
    Cuvantul „bală”, cu sensul de balaur, fiara mitica, s-a pastrat ca atare in româna.

    Comentariu de roderick — Martie 25, 2008 @ 12:25 am | Răspunde

  2. Voi aborda curand figura mitologica a zmeului…personaj pe care il intalnim si in domeniul subpamantean, dar si in cer ( chiar si sub forma …zmeelor pe care le inalta copiii )

    Comentariu de roderick — Iunie 10, 2008 @ 6:14 pm | Răspunde

  3. Balada Lui Zamolxe

    P-un picior de plai,
    pe-o gură de rai,
    strânsu-ne-am în vale,
    o mulţime mare.

    Rugul am aprins,
    focul am încins.
    La Zamolxe vrem,
    să ne închinăm.

    Doamne ne-om ruga,
    la puterea ta,
    trezire ne dai,
    pe-o gură de rai.
    Doamne, tu Stăpâne,
    cuvinte ne spune,
    de înţelepciune.

    Focul sa-nteţit,
    Zamolxe a privit,
    Şi-astfel ne-a grăit:

    – Tu poporul Meu,
    să ai Dumnezeu,
    căci preotul tău,
    e un deceneu.
    Oriunde umblaţi,
    voi să nu uitaţi,
    rugul aţâţaţi,
    la Domn vă rugaţi.
    Că din zori de zi,
    Eu cu voi voi fi.
    Iar de o fi noapte,
    să priviţi departe,
    ochiul de Mi-oţi vede,
    atuncea veţi crede,
    că la voi Mă uit,
    vrerea v-o ascult.
    Să mai luaţi aminte,
    crestele sunt sfinte,
    la popor de zei,
    Carpaţii-s temei.
    ’N codru de umblaţi,
    aminte să luaţi,
    când frunza foşneşte,
    Deceneu vorbeşte.
    Voi să-l ascultaţi,
    şi să vă-nchinaţi,
    binecuvântează,
    s-aveţi mintea trează.
    Sacru vă e plaiu,
    sfânt vă este graiu,
    inimii de foc,
    viaţa-i cu noroc.
    Voi oameni frumoşi,
    să fiţi drăgăstoşi.
    Drepţi vă ridicaţi,
    oamenii vi-s fraţi,
    ajutor să daţi.
    Pe cei oropsiţi,
    să nu-i părăsiţi.
    Cel ce vă mângâie,
    la Mine-o să vie.
    Viaţa de v-o daţi,
    să vă apăraţi,
    asta nu uitaţi:
    Veţi fi înviaţi!
    Vieţile-n dreptate,
    sunt nenumărate.
    Cel ce-n Mine crede,
    lacrima nu vede,
    iau suspinul greu.
    De poporul Meu,
    voi vorbi mereu,
    sus la Dumnezeu.
    Când hora-ţi încinge,
    la Mine-o ajunge,
    cântec bucuros,
    din omul frumos.
    Atunci şi alţi zei,
    vor avea temei,
    să se-nveselească,
    doina să pornească,
    şi să vă iubească.
    Şi când vă vorbiţi,
    să vă amintiţi,
    graiul omenos,
    e cel mai frumos.
    C-al zeilor grai,
    e-n cântul de nai,
    p-un picior de plai,
    pe-o gură de rai.

    Comentariu de un dac — Aprilie 15, 2009 @ 6:16 am | Răspunde

  4. Interesanta trimiterea la cei doi balauri- unul teluric si unul atmosferic.Insa nu cred ce spune Dan Oltean in legatura cu Maris-raul si zeul Marte. De la Marte nu dispare niciodata ,,T”-ul final.In cel mai rau caz t-ul se transforma in tz -Marte-martzisor-.Daca a ramas la ,,martzisorul” de 1 Martie de ce n-ar fi ramas si la Maris ? Nu, Maris pur si simplu vine de la CEL MARE care putea fi Zalmoxis, Gebeleizis, Hestia , Marte (Gradivus) si orice alta zeitate dacica

    Comentariu de Dacul Liber — Septembrie 15, 2009 @ 12:41 pm | Răspunde

  5. Mulţumesc pentru comentariu.

    E posibil ca „Maris” să fie legat de tracicul mar– „water, river, bog” ( cuvântul e reconstruit de I. Duridanov, http://groznijat.tripod.com/thrac/thrac_5.html, corespunzând PIE *mar-).

    Tracicul mer ar fi însemnat „larg, mare” ( cf. Duridanov )

    PIE mer – luminos, strălucitor.

    PIE *mar- „a zăbovi, a sta” ( cu celticul *mar-, latinul *mora ) poate fi legat de cursul leneş al Mureşului.

    Totuşi e de luat în seamă şi opinia lui Dan Oltean, fie şi pentru respectul pe care i-l port acestui autor.

    ***

    Mer+Maris ar putea fi legat de „Maramureş”. Vocalele în „mer” şi „mar”sunt diferite, ca şi cele din „Mara” şi „Mureş”.
    Aproape sigur numele râului Mara este formant al numelui „Mara-mureş” , indiferent care e semnificaţia celor două componente.
    Dacă din PIE *mar „a sta” a derivat un cuvânt însemnând „aşezare”, „Maramureş” ar putea însemna „aşezarea (ţara) de pe râul Mara”.

    „Mara” derivând din PIE *mer „strălucitor”

    ***

    Mai nou cred că numele lui Vizor nu e legat de „vizuină”, ci de „basileu”, „basilisc”.

    Comentariu de roderick — Septembrie 15, 2009 @ 2:22 pm | Răspunde

    • tracicul mer (larg, mare) putea corespunde unui dacic *mar conform alternanței [e] cu [a]. La fel de bine mă întreb dacă vechiul adverb „măre” (”măre se vorbiră” = „mult se vorbiră”) trebuie conectat cu rad. *mar- „sea”, conform slovacului more de mai jos :

      „more n (genitive singular mora, nominative plural moria)
      1. A body of salt water, sea.
      2. (colloquial) A huge amount, a plenty (+genitive)
      máme more času – we have plenty of time”

      Cred că pentru adv.și adjectivul măre (și maramureșanul more) vine din rad. *mē- , *mō- la fel ca adv.albanez më („more”) http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=1233&root=config

      Dacă maramoreșean e un compus bănuiesc că *mara ar putea veni din *meryo- „young man” conform latinescului mās m (genitive maris). M-aș amuza un pic cu numele de moroșan/moroșean care circula în nordul țării că ar semnifica „oameni din nord” conectându-l cu o numire coloristică a nordului de care am comentat mai devreme.
      Originalul trebuie să fi fost *muruș- sau *moruș

      În albaneză găsim murash (gray, drab;dark, brown, brunette), murg (grey, dark), murmë (grey, brown).
      mor, morrë- black;dark-blue, violet.

      morúș, -ă adj. (cp. cu turc. bg. mor, violet, și sîrb. morav, albastru închis). Olt. Galben bătînd în roș: un boŭ cu păr moruș.

      Legat de numele Mureșul, Tisei Superioare și Oltului ar trebui să găsim ceva care le identifică, le separă de alte hidronime, căci la un moment sau altul trebuie să fi purtat toate numele dacic Maris(ia) așa cum apar la geografii antici greci sau în descrierea cuceririi Daciei prin defileul Oltului în 105-106. Probabil Maris(ia) cu un „a” lung, dacă nu o labializare normală pentru lexicul dacic a lui ”a”.
      Deci ori avem niște râuri care formau multe mlaștini, cum era cu siguranță Mureșul și Tisa (mai mult pe cursul din Ungaria), dar și Oltul conform vechiului toponim Bara-Oltului și a descrierii sale, ori trebuie conectat cu un radical dacic *mar pentru anumite tipuri de râuri mai mari decât celelalte sau cu niște caracteristici particulare. Cum aveau iranicii acel antic dānu, dar și alte termene pentru râuri, așa și dacii deosebeau părâul de râu, și marea de o baltă.
      Chestiunile astea de lexic trebuie să le gândim în conformitate cu cadrul geografic al neamurilor avute în vedere. Așa cum eschimoșii disting câteva zeci de nuanțe și tipuri de zăpadă, la fel și dacii deosebeau bungetul de răret, munții de podișuri și absolut toate variabilele și variantele de tipologii geografice.

      Un autor român spune cu numele dacic Aluta era diminutivat în latină sub forma Altina (suf. genitival și diminutival -ina din latină, păstrat și la noi regional), dar eu cred că avem tot un termen dacic, un adjectiv substantivat (sufix -ina dacic). Vroia să spună că forma sincopată a modernului Olt (la sași și Alt) e antică, dar eu cred că Altina desemna ori o porțiune mlăștinoasă a Oltului, ori chiar o maștină colegată a Oltului. Nu-mi aduc aminte unde anume era pe Olt acel Altina, dar am dat link-ul. („Sub fascinația lingvisticii bănățene”..acolo era, …cred!).

      La fel s-au păstrat toponimele Altina de-a lungul cursului Dunării antice, una în zona Otinei de azi, iar cealaltă era pe cursul Dunării mijlocii în Ungaria de azi. Labiaizarea lui ”a” ar fi fost cvasi generală.la fel ca arh.oltar față de altar.
      Cine știe cum deosebeau dacii mlaștinile, în funcție de apa care o alimenta, de întinderea sa și alte caracteristice.

      Comentariu de Sorin5780 — Mai 11, 2014 @ 1:55 pm | Răspunde

      • Tot din radicalul IE pentru mare s-ar fi moștenit în albaneză mori( roi, mulțime). Se zice că ar fi slavic la origine.
        Tot în albaneză am observat câteva exemple clare de alternanță între m și v/b în lexciul lor. Poate Tibiscum a devenit *Tiviscum, apoi Timiș.
        Exemple: murrë (vânt din nord) ca asimilare din lat.boreanus(vânt de nord; Boreas)..după mine nu-i clară filiația asta, căci, așa cum am spus nordul e culoarea negru. La fel în latină, vântul și nordul geografic era metaforic vorbind negru, cf. lat. aquileus dintr-un radical IE cu sensul de negru (Acidava?).
        mjellmë- „lebădă” după Orel din sl. *bělъmo- „wall-eye, white spot” sau coradical cu acesta din rad. *bel- „white”. http://en.wiktionary.org/wiki/biely
        more (interj.apelativ) iar în Italia (dialectul arbăreș) ”vore” (ate interj.de apelativ la vocativ: mre, bre)
        mizoj- to hate, to rage, to snarl- din lat.invidia
        mëshoj- „to be heavy, to weigh down” din lat. pensare- to weigh (probabi prefixare cu *en și schimbarea lui p în b, apoi pierderea lui „b”..cf,lat.peccatum și alb.mëkat).

        Comentariu de Sorin5780 — Mai 11, 2014 @ 2:22 pm

  6. În descântece s-ar putea păstra câteva cuvinte arhaice legate de șerpi ce nu se mai folosesc, deși par inventate: http://www.exodus.ro/~johnny/descantece/index.html

    Descântec de şarpe (I. Aurel Candrea – Folclorul medical român comparat)
    Cararate
    Conopate
    Netie
    Congapate
    Corban
    Cruce,
    Cruce-n cer,
    Cruce-n pământ,
    Hulduc,
    Fă-l în sus, fă-l în jos
    De la pământ.
    Leac să-i fie.

    Meletică,
    Peletică,
    Pog conopago
    Cara gana carga
    Cararata pune.
    Cruce-n cer,
    Cruce pe cer,
    Cruce pe pământ;
    Veninul şarpelui
    Să fie înfrânt.

    cararate și conopate conțin un sufix -at, dar numai primul ar putea avea un sens clar. http://dexonline.ro/definitie/c%C4%83r%C4%83rat
    Conop e o localitate în Arad.
    Corban ar putea veni din vechiul scorpie sau legat de un pește numit corpancă, găsindu-se și ca antroponim (Corpan) dar *congapate și *netie sunt bizare.
    conopate și conopago?

    Comentariu de Sorin5780 — Mai 15, 2014 @ 12:53 pm | Răspunde

    • Aceste cuvinte misterioase au un aer străin de limba română, poate din motive ”magice”. Atrage atenția lipsa consoanelor fricative și africatelor; nu au ș, ț, ce, ci, f; doar un h inițial în ”hulduc”. Dintre vocale lipsesc ă și â, dar și u.

      Cuvântul cararate se repetă (apare și la singular: cararata).
      El ar putea reflecta un derivat al lat. coluber ”șarpe”, poate ”colubrata” (în rom. ar putea da un *cărurată?); colubrata a dat în franceză coulevrée, care este planta Bryonia alba.
      O specie de Bryonia – Bryonia laciniosa – era folosită în India contra mușcăturilor de șarpe.

      Comentariu de Roderick — Mai 15, 2014 @ 2:55 pm | Răspunde

    • Acum am văzut ca sunt de fapt două descântece asemănătoare.

      La prima vedere „netie” ar aduce aminte lat. natrix ”șarpe”, iar conga- lat. conger ”anghilă”. Puțin probabil, deși e clar că e vorba de forme corupte.

      Ele ar putea fi nume de șerpi, ori mai degrabă de remedii contra lor.
      E invocată crucea, ar putea fi acolo și alte simboluri. ”Corban” aduce aminte numele sărbătorii Korban (evreiască) ori Qurban (arabă).

      Dacă ”cararata” e o plantă-remediu (cf. lat. colubrata?), am mai putea regăsi alte nume de plante.

      Comentariu de Roderick — Mai 15, 2014 @ 3:44 pm | Răspunde

    • Conopate/conopago ar putea reprezenta cânepa. A fost folosită ca remediu contra mușcăturilor de șarpe, tot în India -v. http://www.kew.org/plant-cultures/plants/hemp_traditional_medicine.html

      Comentariu de Roderick — Mai 15, 2014 @ 3:54 pm | Răspunde

  7. https://en.wikipedia.org/wiki/Potrimpo
    https://en.wikipedia.org/wiki/%C5%BDaltys

    Îmi amintește acest cult păgân al lui Potrimpo de căștiga (grija, solicitudinea) pentru șarpele casei din Moldova. Să fie un obicei dacic legat de un zeu al fertilității?

    According to Kazimieras Būga, the name was derived from the root trimp-, which is related to Lithuanian verb trempti (to trample, to stomp).[3] Following this research, Vladimir Toporov believed that initially there was a fertility god Trimps, who was later split into two deities.[4] Further researchers speculated that the name could be related to fertility ritual – stomping to scare away evil spirits and to wake the earth in spring.[3][4]

    Aici intră cu siguranță călușul nostru, dar și alte nume sacre cum ar fi Drăgaica (zei iliri Dracon și Draccena) sau Dârdora de exemplu.
    https://ro.wikipedia.org/wiki/Dr%C4%83gaica

    Am arătat mai demult că acest zeu indo-european și consoarta sa aveau acest atribut, acest înțeles foarte clar: Mars Gradivus (arh.grădice- trepte). Jarilo (Ares) și Morana. Ika (zeiță iliră a fertilității; alb.eiki, run)
    http://www.mythindex.com/roman-mythology/G/Gradivus.html
    http://seb-hor.blogspot.ro/2014/10/illyrian-gods-and-goddesses.html

    alb. shkel (shkal) – tread, infringe, break, trample, tread on, transgress.

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 19, 2016 @ 12:59 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: