Istoriile lui Roderick

Mai 23, 2008

Cainii tracilor

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 11:36 am

In fresca din kurganul de la Aleksandrovo remarcăm prezenţa unor câini care atacă un mistreţ, în celebra scenă a vânătorii mitologice:

O rasă asemănătoare pare a fi ogarul cretan
http://www.dogbreedinfo.com/cretanhound.htm

Din http://www.oka.gr/en/CRETAN_HOUND_en.htm
„The classic authors praised the Cretan hounds (Kressai Kynes) as the best hare-hunters known to man and in the ancient times they were exported to the Greek colonies and other countries in Europe, reaching as far as Spain and the British islands, to mix and improve the local hounds.”

Pe http://www.dogbreedinfo.com/cretanhound.htm putem citi care sunt culorile blănii la această rasă: „pure white, cream, sandy, fawn, grey, black or brindle, bi-colored or tri-colored”.

Această rasă putea fi importată de la greci de către familiile nobiliare trace, deşi nu este exclus ca ea să fi fost întâlnită în toată peninsula balcanică. Forma cea mai tipică e întâlnită în Creta, deci poate fi un câine al pre-indo-europenilor.

Referitor la cainii reprezentati in fresca de la Aleksandrovo am primit un raspuns amabil din partea Societatii Canine din Atena:
Cainii arata intr-adevar ca ogarul cretan, insa cu mentiunea ca la acesta coada formeaza de obicei un inel. Ipoteza ca in fresca e reprezentat ogarul cretan poate fi valabila. In jurul Mediteranei au existat si exista rase asemanatoare, desi nu sunt rase pure.

Adaug ca nici in reprezentarile antice cretane coada cainelui nu formeaza un inel:

***********

Acum o intrebare pe care voiam sa o pun de multa vreme: care sunt sursele istorice care ne fac sa credem ca stindardul dacic avea in mod necesar cap de lup si nu de…caine ?

Din http://www.fectio.org.uk/articles/draco.htm, despre imaginile de pe Columna lui Traian, de mai sus
„The head looks more like a dog (with ears) than a dragon. The one beside it has a much more serpentine head, and has scalloped rings attached to the tail. Other standards had no heads at all, just the fabric tube, while some had heads looking like wolves or even fishes.”

In cazul primei imagini, capul dragonului seamna destul de mult cu cel al cainilor din fresca de la Aleksandrovo si cu al ogarului cretan. Asemanarea e in orice caz mai mare decat cu cea a capului de lup.

Cainii reprezentati in fresca de la Aleksandrovo sunt insotitori ai zeilor si au, desigur, o functie mitologica. Rasa lor trebuie sa fi fost sacralizata in lumea tracica.

_________________________________

Câinii ciobăneşti din România – pe http://www.ciobanesc.ro

1. Ciobănescul de Bucovina – este, cred, câinele ciobănesc al păstorilor vlahi şi, cel mai probabil, al tracilor. Rase foarte asemănătoare cu el sunt întâlnite în toată peninsula Balcanică, căreia îi este specific. Cred că este cea mai veche rasă de câine ciobănesc de la noi, probabil pre-indo-europeana.
Vezi http://www.ciobanesc.ro/bucovina/istoricb.htm

Ciobănesc grec ( în Grecia tot vlahii sunt păstori)

2. Ciobănesc carpatin

O rasă endemică în spaţiul carpato-danubian, i s-ar putea spune deci „dacică” , dar înrudit

cu rasele ciobănesc caucazian şi sarplaninac. Ar putea fi asociat cu o migratie N-E –> S-V a unei populatii care sa nu fi depasit Balcanii.

3. Ciobănesc mioritic

Pe http://www.ciobanesc.ro/mioritic/mistoric.htm pot fi citite mai multe teorii asupra originii sale. După părerea mea, cea mai probabilă este aceea care îl leagă de migraţiile celţilor.

În ceea ce priveşte câinii ciobăneşti, cred că fiecare rasă din cele 3 corespunde unui strat de populaţie pastorală care s-a stabillit pe teritoriul nostru.

Anunțuri

31 comentarii »

  1. Eu am citit un studiu putin diferit , nu se atesta aducerea mioriticului de catre celti . Poate gasesc adresa si o las aici . Iar despre stindard , e destul de clara asocierea dintre daci si lupi , nu ca m ar deranja daca ar fi cap de caine dar fascinatia asta fata de lup poate avea origini foarte vechi . O sa revin maine .

    Comentariu de oroles — Mai 25, 2008 @ 11:38 pm | Răspunde

  2. adresa e http://www.ciobanesc.ro/studiu.htm probabil ca l cunosti .

    Comentariu de Oroles — Mai 26, 2008 @ 7:36 pm | Răspunde

    • Acea adresa prezinta un asazis studiu care este plin de mistificari, modificari, etc care sa conduca la sustinerea unei false teorii si atat! I s-au demonstrat autorului toate acestea si de aceea chiar ne pierdem timpul cu asa ceva!Nu de alta dar autorul de exemplu a cumparat de la Radauti un caine drept mioritic si la varsta adulta s-a constatat ca era un maidanez pur sange si atat! Pacalit ca orice roman care cumpara o bacnota de 100 euro falsa nu a inteles ca trebuie eliminata din circulatie si tot ca orice roman a incercat sa o vanda mai departe!Astfel incat stima pentru titlurile academice primite pe alte domenii dar la chinologie sa ne lase cu asa ceva ca pierdem timpul doar!

      Comentariu de cezar osiceanu — Octombrie 25, 2013 @ 8:32 am | Răspunde

  3. Evident preocuparile mele sunt diferite.
    Undeva se vor intalni cu cele expuse pe blogul tau…
    Ca toate sunt la un loc, in cele din urma…
    Dar nu pot sa nu remarc maniera unica si argumentata a blogului!
    Asadar, e bine, si ce faci, faci bine. Al naibii de bine!

    Comentariu de gmmail — Mai 27, 2008 @ 9:42 am | Răspunde

  4. @ Oroles – lucrurile sunt inca neelucidate; oricum, opinia mea este ca Mioriticul are alta origine decat Carpatinul, dar tot legata de migratiile unor popoare indo-europene

    Comentariu de roderick — Mai 28, 2008 @ 9:50 am | Răspunde

  5. @gmmail
    Multumesc pentru aprecierile nemeritate.
    Unii se simt singuri in spatiu. Eu ma simt singur, tare singur in timp. Mi-e tare dor de cei pe care nu-i cunosc, ale caror vieti se desfasoara nu pe alte continente ori planete, ci aici, dar in inaccesibilul trecut.
    Argumentarea ipotezelor prezentate in acest blog are multe puncte slabe, dar… in cele din urma am ales sa spun niste lucruri in loc de a nu le spune. Sunt doar parerile unui nespecialist; mai are rost sa adaug ca specialistii sunt in cel mai bun caz sceptici si in majoritatea cazurilor -„contra” ?
    Totusi, nu doar argumentele mele au „puncte slabe”, ci si armele cu care sunt atacate.
    Sunt arme „rezonabile”. Dar intre „rezonabil” si „adevarat” se poate casca o prapastie.
    O sa revin candva pe tema asta.

    Comentariu de roderick — Mai 28, 2008 @ 10:00 am | Răspunde

  6. Mi a placut cum te ai descris , cam asa sant si eu .

    Comentariu de Oroles — Mai 30, 2008 @ 8:49 pm | Răspunde

  7. Parca imi amintesc ceva despre lup ca animal psihopomp, daca tot facem slalom printre lumi. Lupul, cunoscator al padurii, traverseaza sufletul, il calauzeste pana dincolo de desiste… Sa mai fortez nota si sa zic despre Ora Lupului, nu neaparat a lui Bergman – vremea la care se intampla cele mai multe treceri de suflete dintr-un plan in celalalt – se nasc unii, altii pleaca. Asa ca lupul ar putea sa fie nu atat un paznic al fiintei in planul existential imediat, ci tocmai, un calauzitor pe care il tii aproape, pentru orice eventualitate, de-aia plecau la bataie cu el ca stindard, daca mureau, el ii prelua pe celalalt taram.

    Comentariu de elena — Martie 7, 2009 @ 10:44 pm | Răspunde

  8. Interesanta interpretare.

    Cavalerul trac, care apare in fresca de la Aleksandrovo, este el insusi un calauzitor pe lumea cealalta. Cainii reprezentati in fresca sunt insotitorii lui.

    Comentariu de roderick — Martie 9, 2009 @ 12:51 am | Răspunde

  9. Oroles, trebuie neaparat sa vorbim, daca esti de acord.
    Lasa-mi un numar de telefon.

    Comentariu de Alin — Septembrie 15, 2010 @ 12:10 pm | Răspunde

  10. Interesante aceste teorii dar total gresite si chiar false!
    1.Ciobanescul de Bucovina se numeste oficial dupa inregistrarea FCI Ciobanesc Sud-Est European, rasa cu origini in Bulagrai,Serbia si Roamnia si omologata provizoriu internatioal de catre asociatiile din Yugoslavia si Romania
    2.Ciobanescul carpatin este doar un simplu metis- adica maidanez ale caror inregistrari chinologice atesta rasa doar de prin anii 1999.Genealogiile celor cateva sute de exemplare inregistrate chinologic arata o hiperconsangvinizare degenerativa grava
    3.Mioriticul din poza prezentata se numeste Iasmin de Romania si a fost produs in Canisa de Romania care imi apartine!
    Cezar Osiceanu – presedinte CNCCR, proprietar al canisei de Romania,arbitru international pentru rasele de ciobanesti romanesti

    Comentariu de cezar osiceanu — Octombrie 15, 2010 @ 7:32 pm | Răspunde

    • Domnule Osiceanu, eu nu sunt un specialist în rase de câini, deci mă bucur că am primit aici o opinie avizată.

      Totuşi, ce diferenţă operaţi între „total greşit” şi „chiar fals” ?
      Apoi, la

      1.Spuneţi că rasa Ciobănesc de Bucovina are origini în Bulgaria, Serbia şi România. Eu spun că este o rasă „vlahă”, posibil tracică. E un câine de stână. Cine avea stâne în Bulgaria, Serbia şi nordul Greciei; nu vlahii ? Şi, mai devreme, tracii ?

      2.Am văzut ciobăneşti carpatini la stână, nu pe maidane; deci nu poate fi numit „maidanez”, decât cu ghilimelele de rigoare.
      Consangvinizarea poate arăta o preocupare pentru puritatea rasei; nu în sensul de a obţine o rasă de plimbat la expoziţii, ci de a obţine câini buni de stână.

      3.Nu zic ba, până la o probă contrară vă cred…

      Comentariu de Roderick — Octombrie 17, 2010 @ 6:04 am | Răspunde

  11. Cît de sănătoasă mai este azi omologarea unor rase de cîini care pornesc dintr-un număr relativ mic de indivizi? În timp,ca să păstrezi anumite caracteristici specifice, are loc o cosangvinizare ce va da animale cu defecte genetice.Care este starea de sănătate a acestor rase ciobănești?

    Comentariu de Ioan Albu — Octombrie 17, 2010 @ 8:19 am | Răspunde

  12. 1.Diferenta este urmatoarea si anume:
    – este gresita total folosirea sursei de informare de unde ati preluat cele trei denumiri de caini ciobanesti. Este vorba de un simplu ONG care se ocupa mai mult de intersele materiale ale crescatorilor si arbitrilor si decat de rasele in cauza.
    – sunt false teoriile enuntate de aceasta organizatie in legatura cu rasele in cauza
    – se sustine in mod fals cum ca ciobanescul sud-est european asa cum este el inregistrat in nomenclatorul FCI este un caine care isi are originile in Serbia,Bulgaria si Bucovina.Nu exista nici o dovada ca materiala care sa arate ca transhumanta mare se facea din Bucovina pana in Serbia sau Bulgaria mai ales ca: oile nu stiu sa inoate,ciobanii nu merg la mare cu oile ci cu masina,nu exista baza economica in a parcurge atata distanta pe jos,nu existau facilitati economice acordate pentru pasunat in acest caz,timpul necesar parcurgerii distantei dintre Radauti si Varna dus intors este imens de mare, lipsa medicamentelor si a personalului veterinar pe traseu, limba de comunicare dintre ciobani si localnicii de pe traseu era un impediment major-nu stiu sa fi existat ciobani poligloti in acea perioada,etc
    – ceea ce ati prezentat dvstra ca fiind ciobanesc carpatin este defapt un maidanez sadea.Istoria lui incepe in anul 1998 cand datorita omologarii corecte a datelor rezultate din masuratorile efectuate la Bucuresti de catre membrii Facultatii de Medicina Veterinara pe un esantion de peste 400 de caini s-a constatat ca ciobanescul romanesc carpatin are un alt standard si are alte proportii decat ceea ce ati prezentat dvstra.Ministerul Agriculturii a inregistrat oficial aceste standarde depuse de catre Clubul National de caini Ciobanesti Romanesti – CNCCR dar asociatia chinologica de unde ati preluat dvstra acele informatii gresite a incercat sa creeze o noua rasa avand acelasi nume.Problema este ca aceasta pseudorasa are o baza extrem de restransa-doar in judetul Bistrita, cainele in sine este un caine mic de talie cu capul mic si botul ascutit ceea ce il face total ineficient in lupta cu ursul si lupul,dpdv chinologic exemplarele in cauza sunt fie hiperconsangvinizate, fie cu defecte genetice grave,numarul exemplarelor este extrem de mic ceea ce face ca sa nu aibe posibilitate de dezvoltare rasa,etc

    Comentariu de cezar osiceanu — Octombrie 17, 2010 @ 9:15 am | Răspunde

    • D-le Osiceanu, pe site-ul pe care l-am indicat ca sursă ( a pozelor, nu a afirmaţiei că e câinele tracilor; asta îmi aparţine ) scrie:

      „Am fost interesati de ce se intampla si, cautand calea cea mai buna, am circulat (si aici rolul doctorului Urosevic este important) si in sudul Dunarii, in Balcani, sa vedem ce se intampla si cu celelalte rase inrudite. Si aceasta pentru ca si bulgarii vor sa omologheze o rasa care se numeste Karakatcean, apoi, in Bosnia si in Hertegovina exista un caine care se numeste Tornjak, exista si in Serbia, in regiunea Koponic, un tip de caine ciobanesc asemanator, croatii vor sa omologheze un caine care seamana foart mult cu Tornjak si caruia ii spun Hrvatski Planinski Pas (Cainele ciobanesc de Munte Croat), iar in Grecia exista Sarakatceanul. Nu poti sa negi sau sa ignori aceasta realitate. ”

      Sărăcăcianii (la oameni mă refer; probabil lor le aparţine rasa de câini) sunt cel mai probabil o populaţie de origine aromână, grecizată. ( http://ro.wikipedia.org/wiki/Saracaciani ). Evident că grecii, dragii de ei, spun altceva. La ei şi vlahii sunt greci.

      Când vezi rase asemănătoare de câini din Bucovina în Balcani şi Pind, iar singurul popor care a locuit toate aceste zone sunt românii, ocupaţia lor fiind păstoritul, ce concluzie poţi să tragi ?
      Ciobanii sunt uneori destul de poligloţi ( ca să-şi vândă bine brânza ), dar nu era nevoie să fie poligloţi, pentru că toţi vorbeau dialecte româneşti.

      Comentariu de Roderick — Octombrie 17, 2010 @ 1:59 pm | Răspunde

  13. Nu orice caine care se afla la stana este neaparat caine de rasa ciobanesc romanesc mioritic sau carpatin!
    Frecvent apar ciobani la fara frecventa facuti, din randul somerilor cel mai ades, care folosesc ptr ajutor caini maidanezi.
    In cartea la care lucrez inca dar si in dievrerse alte ocazii am aratat o serie de aspecte legate de dezvoltarea din trecut a acestor rase.Am sa va redau pe scurt o serie de pasaje :
    – primul care a introdus controlul numarului de caini la o stana a fost Ieremia Movila care a limitat numarul lor in functie de numarul oilor din turma
    – tributurile platite de tarile romane contineau si turme de ovine si bovine.Aceste turme se conduceau cel putin pana la granita de catre ciobanii cu cainii lor iar majoritatea erau conduse adanc in interiorul imperiului tarist sau otoman de obicei in interiorul unor mari garnizoane militare carora trebuiau sa le asigure subzistenta.
    – sunt binecunoscute legendele turcesti care pomenesc de cainii mari si fiorosi care atacau trecatorii. Dna Rodica Ojog Brasoveanu a descris asa ceva prin cartile ei.
    – dupa al doilea razboi mondial URSSS a impus Romaniei plata datoriei de razboi in bani si produse.Multe turme de ovine si bovine au luat atunci calea comunismului si nu s-au mai intors de acolo ciobanii insotitori si nici cainii lor.Mioriticul romanesc sta astfel la baza maririi taliei ciobanescului rusesc.

    Comentariu de cezar osiceanu — Octombrie 17, 2010 @ 9:26 am | Răspunde

  14. Consangvinizarea este o metoda zootehnica ce are ca scop crearea unor exemplare cat mai rezistente si mai productive pentru animalele de consum.Pentru caini este un procedeu care trebuie strict controlat pentru ca doar prin Asia se mai cosuna carnea lui.Rasele care nu sunt naturale – dobermanul de exemplu – folosesc pentru controlul inmultirii elementele aduse de rasele care stau la baza formarii lor.Rasele naturale nu au nevoie de asa ceva ptr ca numarul mare de exemplare asigura varietatea si variatia gentica necesara supravietuirii lor.Sunt caini de rasa care sunt in circuitul chinologic dar si caini din aceeasi rasa care nu sunt in acest circuit dar lucrand in natura asigura sursa de exemplare necesare supravietuirii rasei in sine in special la cainii ciobanesti romanesti mioritic si carpatin.
    In anii 90 din cauza disparitiei marilor CAP-uri specializate in cresterea animalelor suine, a farmitarii turmelor,a stoparii preluarii lanei de catre stat, etc dar si a castrarii exemplarelor adulte folosite la stana de catre ciobani- ptr a se evita fuga dupa catele in calduri, numarul ciobanestilor romanesti a scazut drastic. Am introdus atunci o serie de experimente avant drept unic scop salvarea acestor rase naturale de la disparitie si anume:
    1. Experimentul Azuga – am populat Azuga si zona limitrofa cu exemplare de mioritic din canisa mea folosindu-ma de cresterea interesului fata de aceasta zona a unor persoane mai instarite si care isi construiau vile si case de vacanta in acea zona.Au primit mioritici pe baza de contract prin care se obligau sa aibe grija de ei, sa le asigure hrana, medicatie,etc sa faca montele doar dirijat de catre club, sa participe la concursurile chinologice, sa inregistreze montele si fatarile, sa cedeze un numar mic de pui clubului pentru a dezvolta experimentul, etc. S-a ajuns in situatia in care plecand de la zero mioritici sa existe in aceasta zona in cativa ani aproape o suta si ceva de exemplare, sa existe concurs anual cu o medxie de doau sute de caini ciobanesti per expozitie,sa se repopuleze incet dar sigur intreaga Vale a Prahovei. Mai tarziu s-a incercat reluarea experimentului pe Valea Ariesului si in alte parti insa rezultatele au scazut fata de cel de la Azuga din motive economice si mai ales umane!
    2. lansarea celei ce a fost denumita cea mai mare campanie de promovare a unui produs din istoria nationala dar fara sa aibe un unic si bine definit beneficiar dpdv comercial asa cum se intampla in cazul campaniilor normale.Am organizat si condus aceasta campanie prin care am popularizat mioriticul si l-am indreptat exclusiv catre circuitul chinologic scotandu-l din cel natural unde era pe cale de disparitie. Am facut emisiuni radio si tv, filme, reclame,am mers pe jos prin orase si sate cu cainele meu Ursu pentru a populariza imaginea rasei,am fost la ziua nationala a Romaniei organizata la primaria din Bruxelles, am prezentat oficial rasa ptr prima oara in istoria chinologiei nationale si mondiale la campionatul european 1995 Charleroi Belgia si mondial 2000 Milani Italia, am editat prima revista din lume destinata acestor rase in editie bilingva romana si franceza, a fost coproducator al primului si singurului film despre rasa mioritic facut la RTL in Belgia si care s-a difuzat in intrega lume in 1995,etc
    3. am creat cel mai mare circuit chinologic din tara legat de aceste rase.S-au inregistra in Cartea de Origine Romana sectiunea ciobanesti romanesti CNCCR optmii de exemplare.s-au format si pregatit arbitrii impreuna cu facultatea de medicina veterinara din Bucuresti,am introdus in Romania eu si dnul prof Bartoiu ptr prima oara inseminarea artificala la canide plecand de la mioritici,am introdus prima oara in tara sistemul de acordare a cupelor si trofeelor chinologice specializate in locul vazelor de cristal vechi,a panglicilor colorate si a sondelor de bere ce se acordau pana atunci (1995), uniforme la arbitrii, pedigree specializate foarte greu de contrafacut spre deosebire de celelalte care cu o simpla imprimanta color poti face cate doresti,etc

    Comentariu de cezar osiceanu — Octombrie 17, 2010 @ 9:53 am | Răspunde

  15. Consangvinizarea la caini este foarte dificila ptr ca din sase pui doi sunt ca mama, doi ca tata si doi intre.Un exemplar consangvinizat duce cu el o gena intarita in ambele directii si cu calitatile dar si cu defectele cainelui folosit.Trebuie strict urmarite exemplarele mai ales ca la consangvinizarile stranse mama-fiu sau tata-fiica produsii nu mai au voie sa se consangvinizeze din nou pe minim trei generatii.Daca la animalele de consum nu se vad produsii slabi rezultati pentru ca se taie si se cosnuma la cainii nu ai decat sa suferi ca si proprietar urmarile acestui proces si sa cheltui banii pe tratamente si medicamente, in timp ce crescatorul ti-a luat banii si daca exemplarul e bun se lauda cu el daca e rau nu te mai cunoaste!Sunt arhicunoscute efectele acestor procedee la cainii care sufera de displazie de sold de exemplu maladie care se transmite genetic!
    De aceea CNCCR ofera consultanta gratuita tuturor celor care doresc sa isi cumpere un ciobanesc romanesc dar doar in probleme chinologice pretul fiind o problema directa a vanzatorului si a cumparatorului.

    Comentariu de cezar osiceanu — Octombrie 17, 2010 @ 10:01 am | Răspunde

  16. Dpdv istoric este interesant de stiut ca din Anglia si pana in Caucaz exista doua modele de caini ciobanesti de talie mare: cu par scurt si cu par lung.Ele au fost folosite strict la paza turmelor impotriva marilor pradatori.Selectia s-a facut natural dupa talie,forta,rezistenta,etc omul neputand sa intervina prea mult.In Anglia e Bobtail,in Franta este Leonberger,Komondor la unguri mioritic la noi, ciobanesc de Rusia meridionala la rusi, etc iata arcul european al cainilor ciobanesti cu parul lung. Tracii ocupau suprafete mari din Europa si foloseau cainii la turma dar si la vanatoare.Romanii foloseau si ei cainii ptr paza turmelor pe care le capturau sau luau tribut,etc Cainele ciobanesc era folosit si la vanatoare doar ca pentru acest domeniu au aparut fie ingradiri ca cea a lui Ieremia Movila fie obligatia folosirii jujeului la gatul cainelui.Jujeul impiedica cainele sa fuga dupa vanat lovindu-l in timpul alergarii!

    Comentariu de cezar osiceanu — Octombrie 17, 2010 @ 10:09 am | Răspunde

    • Eu știu că orice populație care pornește de la cîteva zeci de exemplare va dezvolta în timp o slabă protecție la boli,infertilitate etc.Mai căutați și azi pe la stîne cîini care corespund standardelor omologate și ce succes are printre români rasele astea? Sincer să fiu,pînă acum am văzut doar doi mioritici imenși, complet albi, într-o curte, aproape de bulevardul Mamaia din Constanța.Întreb pentru că în zece ani vreau să mă mut la casă și intenționez să cumpăr un exemplar omologat dar nu vreau să mă trezesc că-i fuge șoldul în părți ca lui Michael Jackson :)

      Comentariu de Ioan Albu — Octombrie 17, 2010 @ 11:13 am | Răspunde

  17. http://www.youtube.com/watchv=tt7s96StgF8&feature=related
    Emisiunea de la OTV in care explicam problemele ce decurg din consangvinizari haotice si necontrolate.

    concursul recent desfasurat la Suceava si prezentat de canalul media ProTv
    si poze tot de acolo pe http://www.bumbacghe.sunphoto.ro

    Comentariu de cezar osiceanu — Octombrie 17, 2010 @ 10:22 am | Răspunde

  18. Domnule Albu la mioritic inca nu este posibil aceasta problema pentru ca am inregistrat pana acum doar doua cazuri reale de displazie de sold la exemplare provenite din ACHR care au fost si operate si castrate inainte de a face pui.La stana sunt exemplare din ce in ce mai rare care arata bine- se numesc fenotipic bune- dar a caror genetice este necunoscuta si incumba o rata de risc de minim 80% de transmitere a unor probleme medicale sau de standard puilor lor.Acesta este defapt roulul chinologiei si al CNCCR-uli sa reduca rata de risc, sa creasca numarul si valoarea exemplarelor de mioritic si carpatin,sa amelioreze controlat rasa,etc

    Comentariu de cezar osiceanu — Octombrie 17, 2010 @ 11:36 am | Răspunde

  19. Ar trebui sa stiti si alte dedubturi ale acestei afaceri murdare si anume:
    1.dr.Urosevici a incercat sa isi lege cumva numele de istoria chinologica sin Yugoslavia.
    2.Serbia a fost infranta in tazboiul chinologic cu Ungaria inceput dupa 1990 concomitent cu marele razboi fratricid.Yugoslavia era o mare putere chinologica in Europa estica si producea caini de mare calitate,avea rezultate importante in arile concursuri,organiza mari concursuri,etc si astfel se realizaubani multi.Ungaria a invins si a introdus hegemonia ei in aceasta zona de unde a produs atat ptr restul Europei cat si ptr Romania si Bulgaria marfa de aici era doar de calitatea a doua si a treia.Ungaria a transformat in „pasalac” Romania unde 70% din marile concursuri internationale se tineau un Banat si Ardeal,tot atatia erau castigatorii lor din Ungaria sau unguri din Romania si acelasi procent erau arbitrii de la aceste concursuri!
    3.Urosevici a facut aceasta magarie nu din dragoste ptr romani-vlahi,etc ci doar ptr ca Yugoslavia sa mai conteze un pic in lumea chinologica unde pe productia de caini a Romaniei ei sa poata interveni permanent la vanzare.
    trist dar adevarat!

    Comentariu de cezar osiceanu — Octombrie 17, 2010 @ 4:36 pm | Răspunde

  20. D-le Osiceanu, acestea sunt lucruri despre care eu nu am cum să mă pronunţ, cel puţin în acest moment.

    Rămâne ca viitorii cititori să cunoască aici şi punctul dvs. de vedere şi să-şi formeze, cum se spune, o opinie responsabilă.

    Am scris acest articol acum mai bine de doi ani şi nu m-am mai gândit prea mult la el de atunci.

    Comentariu de Roderick — Octombrie 17, 2010 @ 5:01 pm | Răspunde

  21. Numele popular al mioriticului este „barác ciobănesc”
    barác, -ă, baráci, -e, adj. (reg.; despre câini) flocos, cu păr și mustăți mari

    Dacă rasa asta este endemică spațiului nostru de ce are un nume turcesc? N-am motive să mă îndoiesc de opinia lui Hașdeu, dar eu n-am găsit barak în lb.turcești. Sufixul -ak e comparabil cu cel albanez, formează adjective. Singura comparație IE care îmi vine ar fi *bhardh- (barbă) și *bhars- () Îmi imaginezi că păstorii noștri puteau păstra măcar unul sau două numiri separate de câini, dacă tot îi aveau din antichitate. (în afară de mosoc)
    Am găsit în armeană mazot (păros, hirsut), fără explicație etimologică.

    Am citit o expresie despre mioriticii folosiți în transhumanță: „câni tălăpăgoși” : http://dexonline.ro/definitie/t%C4%83l%C4%83p%C4%83ni
    E un articol bun aici: http://www.enciclopedia-dacica.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=769%26Itemid=448

    Într-un alt articol citeam că mioriticul ar fi specific mocanilor din Săcele, Brașov și Mărginimea Sibiului, iar originea sa ar fi celtică. La fel, fără explicații documentate.
    Cred că barac trebuie analizat și explicat și din alt punct de vedere. Sensul de flocos poate fi contras din *bhar- „bristle, stand up”, așa cum explică Pokorny formarea lui *bhardh : http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/pokorny&text_number=+191&root=config

    E flocos cîinele ăsta, dar și latră zgomotos (a bărăni, barangă cu n infix). E și serie aia mărișoară de termeni IE cu sensul „a lovi” de unde avem bură, (-ez- a lupta) și bg.borba.

    Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 24, 2013 @ 5:54 pm | Răspunde

    • IE *bhars- „spike, prikle” a dat lat.far, farina și alb.bar (iarbă) sau eng.barley. http://en.wiktionary.org/wiki/bar#Albanian
      Construcția lui barac se asemeană cu istoricul IE al eng. hair (dacic țurcană) : http://en.wiktionary.org/wiki/hair#Etymology

      Pentru sensul inițial de „stiff, prickly” nu-mi vine în minte decît adj. bârzoi și reg. a se îmbrustura (a se enerva, îmbufna și a reacționa ușor agresiv= eng.burst)

      Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 24, 2013 @ 6:07 pm | Răspunde

    • Dacă am fi avut ceva similar alb.bari (cioban), baracul s-ar traduce pur și siplu „ciobănesc”. Pierde sensul primar și se atașează celui descriptiv privind mioriticul. La o adică alb. barukë ar trebui să fie și el turcesc dacă baracul nostru e așa ceva, însă pentru albaneză uite că se poate găsi altă origine: „din *bharwa (alb.berr= oaie, capră) se sufixează spre proto-alb.*barukā- lână”.
      Am întîlnit destule sufixe -ac în româna regională cu etimologie necuvnoscută, de ce nu și acest „barac”- lânos?
      http://en.wiktionary.org/wiki/berr#Etymology

      Altele: reg. băran,baran- berbec (posibil să fie slavic, deși *bharw nu ar da baran), bărăniță- oaie, bârâiec- miel. (*bărăniec?)
      Posibil dintr-un radical similar snk.bharvati (*bherw-,*bharw-) http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/piet&text_number=2091&root=config

      De obicei turmele sînt numite după sensul de „mișcare” (bari-cioban / bares- to go for a walk,to stroll) dar în acest caz poate însemna „rumegătoare” sau dintr-un construct onomatopeic: „behăitoare” a bărăni https://hroderic.wordpress.com/2010/08/06/cu-insistenta/

      beng.bhera- sheep
      sîrb brav- ram, goat (dial.)
      pol. baran -ram, sheep, sheepskin, idiot, blockhead, dunderhead
      baranek- lamb, sheep, cosset, baa-lamb
      slovac baránok- lamb, sheep, lambskin, sheepskin, fleece

      Între slovacă și poloneză ar putea fi doar goralii care să fi transmis aceste cuvinte.

      Chipurele lat.bārōneum (simpleton) ar fi dat și alb. bëruo (cioban). http://en.wiktionary.org/wiki/baro#Etymology_1

      Comentariu de Sorin5780 — Noiembrie 14, 2013 @ 11:46 pm | Răspunde

    • mozoc (dulău) – mozoáră s.f. (reg.) grămadă, dâlmă. – (conform alb.madh / math?)
      dulău – dul (umflătură, ganglion; deal înalt)
      Molda în paralel cu moldă, moldău e iar interesant.

      mozoc (var. mosoc, mozac), s.m. (cîine; mucos, copil; persoană bosumflată)

      Eng. dog și span. doggo (nume germanic) https://en.wikipedia.org/wiki/Dogo_(dog_type)
      https://en.wiktionary.org/wiki/dog#Alternative_forms
      Probabil că eng.docga este coradical cu tema din hidronimul baltic Daugava. Un termen al grupului nordic.

      Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 31, 2017 @ 2:18 pm | Răspunde

  22. E posibil ca dacii sau o parte a tracilor să fi folosit câini în lupte? Romanii îi foloseau cu siguranță: http://www.youtube.com/watch?v=zy9N66xBRGY
    Studierea columnei ar putea da cîteva indicii. Am văzut o execuție tipic romană a unui dac în care un legionar înfige un gladius pe lîngă claviculă direct în inimă. Numai în filme privind epoca am mai văzut așa ceva. min.26:05
    Probabil e un auxiliar de sorginte iranică, căci poartă cămașă de zale tipică sarmaticilor.
    E incredibil cît de puține știm despre columnă, deși legenda ar fi că-i certificatul de naștere al românilor. La o adică ar fi mai corect spus certificatul de deces al dacilor.
    Mai e o fază cu doi captivi daci, probabil pileați. Ceea ce-i important de constatat ar fi tipicul cranian. Nu e dinaric, adică brahicefalic, ci dolicocefalic. min.26:29

    Ar fi ușor de reperat câinii dacilor de cei tipic romani, rasa mastiff.

    Comentariu de Sorin5780 — Noiembrie 30, 2013 @ 10:56 pm | Răspunde

    • Mă întreb dacă și dacii foloseau acele mantii într-un mod specific și ingenios ca acel „horo” japonez din mătase. Sînt mulți arcași pedeștrii care le poartă, deși într-o luptă brățiș pelerina respectivă ar fi un inconvenient la mișcare și un pericol de a fi tras de ea și înjunghiat.

      Comentariu de Sorin5780 — Noiembrie 30, 2013 @ 11:09 pm | Răspunde

    • Să fi folosit tracii câini în lupte? posibil, de ce nu. Rasa moloss e originară din Epir.

      Trebuie să fi fost vorba de un atac combinat, om+câine acționând împreună. Altfel, câinele singur nu cred că făcea mare lucru; un cioban cu o bâtă face terci orice câine.

      Comentariu de Roderick — Decembrie 1, 2013 @ 9:05 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: