Istoriile lui Roderick

Iunie 16, 2008

Horezu

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 7:52 pm

Se acceptă faptul că toponimul Horezu îşi are originea în numele „huhurez” ( pasăre de noapte- Strix uralensis), derivat la rândul său din onomatopeicul „a huhura”.

Dacă este însă să bănuim surse mai vechi ale numelui, avem numele Horezm ( cu variantele Chorasmia, Khwarezmia, Khwarizm, Khwarazm, Khorezm, Khoresm, Khorasam, Chorezm).

Etimologii posibile pentru „Horezm” am găsit într-un wiki-articol:

http://en.wikipedia.org/wiki/Khwarezm#Names_and_Etymology
Citez doar una din ele:
„More correctly, however, the Iranic compound stands for „lowland” from khwar/khar, „low” and zam/zem, „earth, land.”[4]. Khwarezm is indeed the lowest region in Central Asia (except for the Caspian Sea to the far west), located on the delta of the Amu Darya on the southern shores of the Aral Sea.”

Din ro-wikipedia:
” Numele de Hurezi a aparţinut iniţial actualei localităţi componente Romanii de Jos, pe valea râului cu acelaşi nume, despre care se fac menţiuni documentare în secolul XV-lea. ”

Hurezi este o localitate aflată „în josul” apei, ceea ce ar corespunde cu etimologia lui „Khwarezm”.

****

Horezu/Hurez este un nume de localitate des întâlnit în România:
– Horezu în judeţele Olt, Gorj, Vâlcea, Dolj
– Hurez în Braşov , Satu Mare şi Sălaj

-Orezu , în Ialomiţa, provine cel mai probabil din „Horezu”

Mi se pare ciudat faptul ca o pasăre cum e huhurezul, dealtfel rar întâlnită şi fără mare importanţă în cultura populară să fie la originea numelor atâtor localităţi.

Dacă numele „Horezu” este de origine veche indo-iranică şi înseamnă „teren jos” sau „în josul apei” , să fie el dacic sau adus de migratori (sarmaţi, alani (?) ) ?

***

Numele cetăţii biblice Horazin are o etimologie incertă, cf. http://cf.blueletterbible.org/lang/lexicon/lexicon.cfm?Strongs=5523&t=KJV

Dupa http://www.biblewalks.com/Sites/Korazim.html
–> „Korazim – source of name may be the root „Karoz” – which means in Hebrew „announcer”.

9 comentarii »

  1. Ar putea avea oare „Horezu” aceeaşi rădăcină ca şi „Carsidava” sau „Carsium” ? Cum ultimul a dat „Hârşova”, în această ipoteză „Horezu” şi „Hârş-ova” ar proveni din limbi înrudite, dar diferite.
    Toponimului Carsium Sorin Olteanu îi dedică un studiu, din care citez:

    –> ” pentru altele, între care şi Carsium, cred că există o explicaţie şi mai bună. Ea constă într-un cuvânt iranic (avestic) cu care Dečev compară formantul Kerso-(Kersi-) din numele Kerso(Kerse)bleptes, anume karš- ogor, germ. Acker (Sprachr. 241-242). Este deci o bună posibilitate ca toponimul Carsium (care transcrie un /*Karšo/) să fie scitic (sarmatic?) la origine, lucru deloc de mirare, dată fiind regiunea în care ne aflăm.”

    Sensul de „ogor” e apropiat de cel de „formă joasă de relief”, etimologia probabilă a numelui Horezm/ Khorasam.

    Comentariu de roderick — Iunie 17, 2008 @ 7:05 pm | Răspunde

  2. Nu-i exclus sa fie adus de sarmati.
    Sunt foarte multe toponime iraniene in tara : Zarand, Carand, Varsand, Bihor, etc.

    Comentariu de Zalmoxel — Septembrie 15, 2009 @ 9:19 pm | Răspunde

  3. E posibil să fie numele unei păsări răpitoare crescute special pentru export spre otomani,mari amatori de vânătoare cu șoimi,vulturi(ții minte Neamul Șoimarilor?) Valahia și Moldova erau faimoase pentru exportul de răpitoare,ba chiar citeam la Djuvara că șoimăritul(așa îi spune oare?)era o tradiție rămasă de la cumani și pecenegi(turcomanii au rafinat la maxim această ocupație).Parcă huhurez era numele bufniței(certă valoare onomatopeică pentru huhurez)

    Comentariu de Ioan Albu — Decembrie 19, 2009 @ 7:00 pm | Răspunde

  4. Vânătoarea cu şoimi era mult practicată de traci. Nu ştiu dacă de la ei ne-a rămas.
    Părerea mea e că moştenirea cumană ( ca dealtfel şi cea pecenegă ) există în cultura şi civilizaţia tradiţională românească , dar este actualmente supraevaluată.

    Nu ne-a rămas de la cumani nicio structură statală. Numele conducătorului românilor este „voievodul” ( slav ) sau „domn” ( latin). Dacă statalitatea românească ar fi de sorginte cumană, şeful statului s-ar fi numit han, khagan etc. Că o familie cumană s-ar fi infiltrat cumva în structurile statale, e altceva ( şi insuficient demonstrat ).

    Comentariu de Roderick — Decembrie 23, 2009 @ 8:58 pm | Răspunde

  5. Tracii nu aveau tradiția asta,șoimăritul e clar asiatic la origine.Dă-mi o singură sursă antică în apărarea afirmației tale și te cred.

    Comentariu de Ioan Albu — Decembrie 23, 2009 @ 9:08 pm | Răspunde

  6. Mi se pare că Aristotel vorbeşte despre vânătoarea cu şoimi la traci. O să caut, poate mă înşel.

    Am găsit aici -http://www.oldandsold.com/articles11/sports-5.shtml- un citat din Pliniu ( care din ei, nu se spune :) ) :
    ” In a part of Thracia beyond Amphipolis men and hawks join in fellowship and catch birds together, for the men drive the woods and beat the bushes and reeds to spring the fowl; then the hawks, flying over their heads, seize upon them and either strike or bear them to the ground, fit for their hands. On the other side the hawkers and fowlers, when they have caught the fowl, divide the booty with the hawks, and, by report, let such birds fly again at liberty aloft in the air and then are the hawks ready to catch them for themselves. Moreover, when the time is of hawking, they will by their manner of cry and flying together give sign to the falconer that there is good game abroad, and so draw them forth to take the opportunities.”

    P.S. Mulţumesc pentru toate comentariile, abia azi am deschis e-mailul şi -în consecinţă- au apărut pe blog.
    Voi încerca să le răspund pe parcurs. Toate cele bune !

    Comentariu de Roderick — Decembrie 24, 2009 @ 12:42 am | Răspunde

  7. Ok,I’m a true believer now! But (mereu e un butt la mijloc :))..DAR șoimăritul nu cred că a supraviețuit după ocupația romană și invaziile turanice,poate chiar aceștia din urmă au revitalizat această ocupație muribundă.Vezi cum lipsa surselor scrise dă liber la tot felul de supoziții?

    Comentariu de Ioan Albu — Decembrie 24, 2009 @ 12:30 pm | Răspunde

  8. Am zis că nu ştiu dacă această ocupaţie ne-a rămas de la traci sau alţii :)

    Dacă ocupaţia şoimăritului ar fi fost specifică nobilimii trace, posibil să fi dispărut.
    În fresca de la Aleksandrovo apare reprezentată vânătoarea mistreţului şi a cerbului ( poate nu întâmplător tăiem porcul la Ignat şi, la Crăciun, avem colindul cerbului )

    Comentariu de Roderick — Decembrie 29, 2009 @ 11:20 am | Răspunde

  9. Ce parere aveti de cuvantul turcesc HOROZ=COCOS ?

    Comentariu de george — Aprilie 27, 2013 @ 6:46 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: