Istoriile lui Roderick

Septembrie 2, 2008

Căciula dacică. Ipoteze

Filed under: Uncategorized — Roderick @ 3:05 pm

Căciula dacică are origini foarte vechi, pre-indo-europene, după cum o dovedeşte -deocamdată (probabil) nu suficient- acel artefact Gumelniţa–> http://www.cimec.ro/scripts/PCN/Clasate/detaliu.asp?k=08A6644403314DA3BC1AFE94B498D44C

Speculînd mai departe pe baza legăturii dintre daci şi munţi, s-ar putea ca forma acestei căciuli să fie a unui munte. Această corespondenţă între forma căciulii şi cea a muntelui se întîlneşte şi azi la unele popoare de munteni ( ex. kogi , din Columbia ).
Rămîne să găsim muntele- undeva în spaţiul imens de la India la România. Pe lîngă forma piscului, mai trebuie dovezi legate de activitatea cultică din jurul lui.

E tentant să spun că acest munte ar trebui să fie „Kogaiononul”, dar poate că nu e aşa.

Există probabil multe vîrfuri cu forma respectivă. Unul din ele este arhetipul.

Cîteva ilustrări ar fi:

-Piatra Crăivii

-Măgura Uroiului, Simeria

şi Sfinxul din Bucegi

Simple coincidenţe ?

Această formă este comună mai multor munţi sacri.

Muntele Nareke, din Iran, avînd la poalele sale un templu zoroastrian

Muntele Mukurti, din districtul Nilgiri, sudul Indiei

O altă ipoteză a fost lansată pe forumul dacia.org de către d-l Marchidan, pe care îl citez:

Este posibil ca de la acelaşi simbol primordial să fi derivat perechea de simboluri „moţul în frunte” – în spaţiul Euro-Indian – şi simbolul hindus al „ochiului” din frunte?

Ideea este în esenţa ei corectă.

Vezi http://en.wikipedia.org/wiki/Chakras

Moţul căciulii ar corespunde chakrei Sahasrara (?)
http://en.wikipedia.org/wiki/Sahasrara

Un fapt foarte interesant: unele popoare ( daci, parţi, sikh ) au „capetele moţate”, în timp ce altele ( sarmaţi, huni, maya, amerindienii flathead ) au adoptat exact atitudinea contrară şi au „capetele turtite”, pentru a scoate şi a şasea chakra în afara corpului fizic. O diferenţă în atitudinea cosmic-religioasă.

Rezumînd cele două ipoteze:

1. Căciula dacică este imaginea unui arhetip natural, a unui munte venerat în mod deosebit, de unde -probabil- s-a propagat o credinţă, o religie

2. Căciula dacică este o evidenţiere simbolică a unui centru energetic ( chakra )

Poate că adevărul – ca în zicala arhibanalizată- este „la mijloc”.

Un munte-arhetip al căciulii dacice ar avea un ţugui orientat în faţă, orizontal. Dar ce orientare orizontală poate fi atît de importantă ? Probabil că ţuguiul indică răsăritul de Soare.
Aceasta ar fi în concordanţă şi cu funcţia lui de „ochi”.

Poate mitul ciclopilor (uriaşii cu un ochi în frunte; apar şi în folclorul romanesc) are legătură cu toate acestea.

Piatra Crăivii este o astfel de „căciulă dacică” privind spre Răsărit. Iată o imagine a ei luată de pe Piatra Cetii, aflată la nord faţă de ea:


Anunțuri

15 comentarii »

  1. Foarte interesant , imi place ca are si imagini atasate . Deci ar rezulta ca daci ” caciulati ” aveau legaturi cu partii , din cate imi aduc aminte Decebal ceruse ajutor de la parti impotriva romanilor , si parca o sursa a vremii mentiona ca ei se inrudeau . Poate asa se explica si aparitia lui Zamolxe echivalent probabil cu Zoroastru . Cam prin ce ani apare Zoroastru ?

    Comentariu de Oroles — Septembrie 2, 2008 @ 10:47 pm | Răspunde

  2. P.S.

    Am uitat chiar de cea mai mare căciulă de pe Pămînt !


    Chomolungma, mai cunoscut sub numele de Everest.

    Aici e privit dinspre Nord. Prin urmare, dacă îi aproximăm forma cu a unei „căciuli dacice”, căciula „priveşte” spre Răsărit.

    Din wiki-articolul dedicat lui:
    „Mount Everest, also called Sagarmatha (Nepali: सगरमाथा meaning Head of the Sky) or Chomolungma, Qomolangma or Zhumulangma (in Tibetan: ཇོ་མོ་གླང་མ, in Chinese: 珠穆朗玛峰 Zhūmùlǎngmǎ Fēng) is the highest mountain on Earth, as measured by the height of its summit above sea level, which is 8,848 metres (29,029 feet).”

    Comentariu de roderick — Septembrie 4, 2008 @ 1:24 pm | Răspunde

  3. Am cautat pe google informatii despre Zoroastru , se pare ca el s a nascut dupa Zamolxe , Zoroastru apr 599 i.e.n , Zamolxe apr 700 i.e.n potrivit Wikipedia , avand in vedere ca ambii sant mentionati in manuscrisele de la Marea Moarta rezulta ca erau la fel de importanti , chiar daca invataturile Zamolxiene s au pierdut !? Anul 700 i.Hr. e cel din Wikipedia , dupa Carolus Lundius , Zamolxe ar fi predicat cu mult , mult inainte . Sa fi fost Zamolxe inspiratie si pentru altcineva in afara de Zoroastru ? Pitagora , Socrate parca , Platon . E interesant , apropo va recomand un blog bun http://www.quadratus.wordpress.com , poate colaborati .

    Comentariu de Oroles — Septembrie 4, 2008 @ 11:12 pm | Răspunde

  4. Prima mărturie despre Zamolxis şi geţi apare la Herodot. Zamolxis este un zeu sau un daimon al geţilor.

    Geţii lui Herodot sunt situaţi în dreapta Dunării. Aceasta m-a făcut să bănuiesc că Zamolxis şi centrul său cultic au existat pe teritoriul dobrogean ( vezi articolul meu „Muntele Kogaionon în Dobrogea” ).

    Dar Zamolxis este un zeu al geţilor, probabil foarte vechi, iar geţi au existat şi mult mai la răsărit de Dacia.
    Massageţii şi tissageţii înseamnă, cel mai probabil, geţii de răsărit, respectiv geţii de apus.
    Zamolxis şi locuinţa subpămînteană, peştera ori muntele său ar putea să fi existat de fapt nu pe teritoriul Romaniei, ci mult mai la est. Nu exclud asta, mai ales dacă mitul zamolxian are origini foarte vechi.

    Numele Kogaionon derivă dintr-un radical care a dat în romana Gugu, cucui, ţugui etc.
    E foarte probabil ( dar nu necesar, după cum am şi spus) ca forma căciulii dacice să fie exact forma muntelui Kogaionon. Iar această formă e proprie multor munţi sacri (în antichitate sau chiar în zilele noastre) , de la Chomolungma-Everest la Piatra Crăivii.

    E clar că doctrina zamolxiană i-a inspirat şi pe greci, care i-au dat o formă să-i zicem ( impropriu) mai „scolastică”.

    Comentariu de roderick — Septembrie 5, 2008 @ 9:22 am | Răspunde

  5. P. S. Am urmărit un pic şi blogul lui Quadratus, încă de cînd mi-ai spus de el. Îl apreciez într-o anume măsură, dar nu suntem „pe aceeaşi felie”.

    Eu sunt apolitic şi nu militez decît pentru desluşirea memoriei şi adevărului ancestral. Nu îmi place deloc să acuz, mai ales cînd nu există dovezi clare, ci doar interpretări negative.

    Asta e. Se ştie că dacii rareori au fost de acord total între ei. Dar dezacordurile nu vor împiedica redescoperirea Daciei eterne.

    Comentariu de roderick — Septembrie 5, 2008 @ 9:39 am | Răspunde

  6. Da , chiar daca blogurile trateaza aproximativ acelasi subiect , abordarea e putin diferita , la quadratus unele ipoteze par un pic mai fanteziste dar un sambure de adevar exista . Imi pare rau ca nu am fost atent la un documentar National Geo sau Discovery in care am vazut ca un loc important (aici n am fost atent si nu retin care) din Biblie plasat mai demult ca fiind in Israel ar fi fost de fapt in Iran ( Persia ) , acum daca luam in calcul persani-daci-geti(massageti , tissageti , tyrageti )-traci-sciti rezulta un nr uriasi de oameni , vazand ca intre aceste popoare exista o legatura ( etnica sau de vecinatate , chiar daca nu intotdeauna pasnica ) si stiind ca unele sau toate aceste popoare au legaturi cu India ( cel mai numeros popor dupa Herodot ) ma face sa cred ca aceste zeitati ( oameni ) au fost trimise ? educate de ” cineva ” pentru a civiliza , da legi unor popoare razboinice care la randul lor ar fi putut impune restului lumii acele principii . Bineinteles , reusita a fost partiala . Incercari au mai fost : iudaism , crestinism , islamism . Rezultatul : omul poate fi civilizat , omenirea , NU !

    Comentariu de Oroles — Septembrie 5, 2008 @ 12:04 pm | Răspunde

  7. De pe site-ul d-lui Sorin Olteanu

    „Cu alte cuvinte, Kogaionon nu numai că era muntele sfânt al dacilor, dar chiar asta însemna: „(muntele) Sfânt”! Ajungem astfel la ecuaţia Κωγαίονον = ἱερός „sfânt, sacru”, echivalentul grec al latinului sacer. Apropierea formală şi identitatea sferei semantice dintre kōga- (rădăcina numelui Kōgaionon ) = hierós şi kaga- = sacrum impune concluzia că avem aici două forme ale unuia şi aceluiaşi radical lexical dacic.

    Acceptând ipoteza noastră, prof. Dan Sluşanschi a întreprins o cercetare lingvistică (v. nota 1 ),în care propune, ca etimon primar al lui kaga , radicalul proto-indo-european *∂3kw – > okw – „ochi”. De la acesta s-a format un derivat *(∂3)kweg(h) – „învederat”, din care daco-moesiana a putut moşteni atât verbul cu aspect intensiv kōgayō (*kōgayonom fiind un participiu), cāt şi substantivul corespunzător *kogos devenit mai apoi, conform legilor fonetice daco-moesiene, *kaga(s). În ce priveşte sensul, el a evoluat, într-o primă fază, încă pe tărâm indo-european, de la a (se) arăta , a (se) manifesta spre a indica şi, de aici, a spune . Acesta este stadiul păstrat în limbile slave, în care întâlnim pe kazat'(sya), skazat'(sya) , de aceeaşi origine cu kaga , dar însemnând a spune şi a (se) arăta . Pasul următor, tranziţia de sens de la a arăta, a spune , către a consacra , pare să se fi făcut – în acest caz – numai în daco-moesiană”

    Deci în această ipoteză radicalul lui „kaga”-„koga” înseamnă ochi, corespunzînd rostului „moţului” căciulii dacice – marcarea chakrei Sahasrara, „ochiul”…

    Comentariu de roderick — Septembrie 28, 2008 @ 9:47 pm | Răspunde

    • reg. Cigmău:
      căzni , vb IV, tranz. = 1. A batjocuri; 2. A păcăli, a înşela; 3. A porecli.
      căznaci , adj. = Om ciuf, căruia-i place să râdă de alţii; bârfitor.(La sg. ar trebui scris ,,căznaciu”) să facă de caznă (să mutileze)

      Sunt sigur că ești familiar cu dicționarul acesta, l-ai mențioant într-un articol: http://www.bjt.ro/bv/ScritoriBanateni/FILIP_Ion/Filipglosar.pdf
      Altele:
      „cutie- echivalent al colivei din nucă cu mere feliate. (poate o leg. cu adj.cutios)
      mol, -uri – loc pe cursul unui râu, unde apa (aproape că) stă pe loc. d. moale?
      târsână – femeie grasă, leneșă, nelăută (nespălată); huidumă. Alb. trashë- gros, gras, (puturos) sau din vb. a târnosi- a trânti pe cineva, a trage prin praf, a mătura pământul cu el; cu sensul „atât de grasă că se târăște”
      zglemenie s.f. -se spune despre cineva slab la superlativ, scheletic

      Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 30, 2014 @ 10:47 am | Răspunde

  8. Dealul Bolii – pe care e Cetatea dacica de la Băniţa – are de asemenea forma căciulii dacice.
    Interesantă e şi prezenţa unei peşteri de mari dimensiuni – Peştera Bolii – chiar sub cetate, în dealul pe care se înalţă aceasta.
    ( vezi http://dacica.ro/blog/?p=1336 )

    Comentariu de roderick — Iunie 6, 2009 @ 5:19 pm | Răspunde

  9. cum se numea caciula dacica?

    Comentariu de ionel — Noiembrie 1, 2009 @ 7:13 pm | Răspunde

  10. cum se numea caciula dacilor?

    Comentariu de ionel — Noiembrie 1, 2009 @ 7:15 pm | Răspunde

  11. Nu ştiu. Posibil să se fi numit chiar căciulă.

    Comentariu de roderick — Noiembrie 2, 2009 @ 9:00 pm | Răspunde

  12. caciula este cea a lui Mithra,deci e mithraism…e religia antica pagana pe care o aveau si dacii

    Comentariu de florin — Octombrie 14, 2011 @ 6:47 pm | Răspunde

    • Nu neapărat. Există similitudini remarcabile, dar atât.

      S-a păstrat destul de puţin din onomastica dacă, iar numele zeului Mithra nu pare legat de numele cunoscute; nu există ceva gen „Mithridates”.

      La tracii sudici apare teonimul Myndrytus ( după I.I. Russu, din IE *mendh „a se gândi la ceva, a fi emoţionat”, posibil legat de planta „mendruta”)
      Dacă e legat sau nu de Mithra, e o altă problemă.

      Comentariu de Roderick — Octombrie 19, 2011 @ 1:11 pm | Răspunde

      • E un omagiu adus lui Mithra acea caciula,vezi si caciula jacobina,simbolul revolutiei franceze,in plus aceasta caciula sau boneta frigiana,cum vrei sa ii spui,are radacini mult mai vechi si anume in religia pagana a vechiului Babilon,e boneta ce o purtau preotii lui Dagon.E doar paganism care s-a transmis pana in ziua de azi(vezi o anumita religie care inca respecta aceasta boneta si o poarta cu mandrie…)In Biblie se explica cum a ajuns aceasta religie sa nu moara ci inca sa domine lumea,vezi Daniel si Apocalipsa,nicolaitii,sau vezi scrierile masonice,copii lor.

        Comentariu de florin — Octombrie 19, 2011 @ 1:36 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: