Istoriile lui Roderick

Septembrie 28, 2008

Kogaionon – două ipoteze

Filed under: Kogaionon — Roderick @ 7:05 pm

Etimologiile lui „Kogaionon” pleacă în general de la radicalul „kok” sau „gog”.

Dacă însă este un compus de forma Ko+Gaionon ? Şi cît de fidelă este transcrierea lui Strabon ?

Voi încerca o etimologie alternativă, plecînd de la două rădăcini indo-europene:

Din http://www.bartleby.com/61/IEroots.htm

„keu

To swell; vault, hole. Oldest form *eu-, becoming *keu in centum languages.
Derivatives include cave, excavate, and church.
I. O-grade form *kou-. 1. Basic form *kou becoming *kaw-. cave, cavern, cavetto, cavity; concave, excavate, from Latin cavus, hollow. 2. Suffixed form *kow-ilo-. –cele2, celiac, –coel, coelom; acoelomate, from Greek koilos, hollow. 3. Suffixed lengthened-grade form *kw-o-. codeine, from Greek kos, hollow place, cavity.
II. Zero-grade form *k (< *ku). 1. Suffixed shortened form *ku-m-olo. cumulate, cumulus; accumulate, from Latin cumulus, heap, mass. 2. Basic form *k-. a. Suffixed form *k-ro-, “swollen,” strong, powerful. church, kirk, Kyrie; kermis, from Greek krios (vocative krie), master, lord; b. suffixed form *kuw-eyo-. cyma, cymatium, cyme; cymophane, kymograph, pseudocyesis, from Greek kuein, to swell, and derivative kma (< *k-m), “a swelling,” wave; c. suffixed form *en-k-yo- (*en, in; see en). enceinte1; from Latin incins, pregnant. (Pokorny 1. eu- 592.)”

Acest radical apare, cred, în cuvintele „cudă” ( în Ţara Zarandului ), cu varianta „hudă” ( în Ţara Moţilor ), însemnînd grotă, peşteră. Nu ştiu dacă au legătură cu „hudiţă” ( uliţă ) din Moldova, cum menţionează DEX. Cred că ultimul provine într-adevăr din slavă (hadu= cale, drum), păstrînd şi sensul, în timp ce primele două nu.

Din aceeaşi sursă

„gau-

To rejoice; also to have religious fear or awe. Oldest form *ge2u-, colored to *ga2u-, contracted to *gau- (before consonants) and *gw- (before vowels). 1. Suffixed extended form *gw-idh--. gaud, gaudy1, gaudy2, joy; enjoy, rejoice, from Latin gaudre, to rejoice. 2. Form (with nasal infix) *g-n-u-. ganoid, from Greek ganusthai, to rejoice. (Pokorny gu- 353.)”

Ko-gaionon ar putea însemna exact „peştera sacră”, corespunzînd legendei lui Zamolxis povestite de Strabon.

Nu e însă unica posibilitate. Mai avem de exemplu rădăcinile IE:

„ko-

To sharpen, whet. Oldest form *e3-, colored to *o3-, contracted to * (becoming *k in centum languages). 1. Suffixed extended form *koi-no-. hone1, from Old English hn, stone, from Germanic *hain. 2. Possibly Greek konos, cone, conical object (< “a sharp-pointed object”): cone, conic; conifer, conodont. (Pokorny (i)- 541.)”

respectiv

„ghei-

Theoretical base of *ghyem-, *ghiem-, winter. Oldest forms *hei-, *hyem-, *hiem-, becoming *ghei-, *ghyem-, *ghiem- in centum languages. 1. Form *ghiem-. hiemal, from Latin hiems, winter. 2. Suffixed variant form *gheim-ri-no-. hibernaculum, hibernate, from Latin hbernus, pertaining to winter. 3. Suffixed zero-grade form *ghim--y, “female animal one year (winter) old.” chimera, from Greek khimaira, she-goat. (Pokorny 2. hei- 425.)”

Rămâne de văzut dacă există vreo legătură între Kogaionon şi „cuhnie”, ucraineanul „kuhnja” (cameră sărăcăcioasă, bucătărie )… Dacă nu sunt coradicale, se poate ca în unele cazuri cel de al doilea să îl fi substituit pe primul.

***

E posibil ca numele Kogaionon – cu etimologia de mai sus – să se fi moştenit în Cuhea, numele reşedinţei şi al domeniului voievodului Bogdan, Întemeietorul Moldovei.(–> http://ro.wikipedia.org/wiki/Bogdan_I_al_Moldovei).

Prin Cuhea – actuala Bogdan Vodă – trece rîul Iza, care izvorăşte dintr-un izbuc – Izvorul Albastru al Izei. Peştera are o lungime de 2500 m, fiind accesibilă dinspre Vîrful Bătrîna, în apropierea căruia mai există încă o peşteră.

Lîngă Vîrful Bătrîna se află Vîrful Nedeia. Se ştie că nedeile care se ţin pe vîrfuri de munte continuă vechile sărbători dacice.

Nu e exclus ca numele vechi al Izei să fi fost Kogaionon, păstrat sub forma Cuhea în denumirea moşiei voievodului Bogdan.

Anunțuri

12 comentarii »

  1. S-ar putea ca acel antopic „cudă”(grotă, peșteră) și paralela sa „hudă” să surprindă, așa cum ai spus mai demult, o transformare tracică.
    În cartea Elemente autohtone în lb.română, I.I.Russu propune pentru etimologia cătunului doi radicali IE: *kat- „locuință primitivă, la început o groapă săpată ca bordei” cu derivatele noastre cătun(colibă), cătuior, cotun/cătun și mai puțin știutul cotună („cuptor improvizat în câmp, făcut din o săpătură, o vizunie” Bărăgan, Brăila).
    http://en.wiktionary.org/wiki/cot#Alternative_forms

    Al doilea radical e*kat- „a suci, a învârti împletind în leasă, în țarc” (lat.catena, rom.cătușă, lat.casa-colibă primitivă > *catia, ir.cathir- oraș ; sl. kotici- celar, cuib; sb.cr. kotac- țarc pt. miei; troș, adică țarc în jurul unor căpițe de fân împotriva vitelor; bg.kotara, kotora- țarc
    sb. cr. kotar- ținut, hotar (din garduri îngrădituri); sloven kotar- district.

    „Hotarul” nostru poate fi colegat derivatelor laterale ale lui cătun, adică cele de forma „cotun” din Maramureș, Moldova și probabil și-n Ardeal și Crișana.
    Tot din acest radical *kat- (a suci, …) cred că ne vine și reg.moldovenesc cotumb, un participiu de tipul celor foarte rare din dialectul gheg cu sufixul -m. La fel de bine putem moșteni din dacică cătușă sau chiar „cot”. Mi se pare bizară așezarea cotensilor tocmai la curbura Carpaților. (presupus a fi trib celtic cotini, atestați lângă boii din Moravia).

    Comentariu de Sorin5780 — Mai 20, 2014 @ 12:05 pm | Răspunde

    • Am găsit că în Mold. se folosea reg.cut, (pl.cuturi) pentru a desemna „parte de sat; mahala, cocioc, cătun”.
      https://hroderic.wordpress.com/2014/03/09/cocioc/

      Probabil că sensul inițial era margine. cocióc (cociócuri), s. n. – 1. Mlaștină. – 2. Cap, capăt

      Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 23, 2014 @ 12:40 pm | Răspunde

      • Dicționarul onomastic (63) susține că e vorba de un ”termen agrar ucrainean”.

        ”CUT kut termen agrar ucrainean* 1. – Hr. (Băl VI); fam., ard.(An C II). 2. Cutuca, olt. (Sd VI 495). 3. Cf. Cutova ar. (Cara 34). 2 și 3 provin din alte teme.” (dexonline.ro)

        Practic acest cuvânt atât de similar lui ”cătun” îi complică etimologia. Nu cred că e un împrumut. Avem și

        ”pricút s.n. (înv. și reg.) parte mărginașă a unui sat; cătun depinzând de un sat.” (DAR 2002, dexonline.ro)

        O prefixare de origine latină avem de ex. în ”priveghea” (per-vigilare). Aici sensul pare cf. gr. peri- ”around, about, beyond” (ca în pericard= ”around the heart”).

        Interesant e că un radical *cut (?) pare să apară în toponime vechi italice, dar nu latine: Cutilia, oraș sabin (cu Lacus Cutiliae, azi Lago di Contigliano), Cutina, oraș al vestinilor, cucerit de romani și rămas neidentificat.

        Mai e un sat numit Cutin, în zona pădurenilor.

        Comentariu de Roderick — Februarie 8, 2017 @ 12:39 pm | Răspunde

      • Explicația etimologică e un pic cam anapoda, dar nu complet fără precedent: https://en.wiktionary.org/wiki/%D0%BA%D1%83%D1%82#Russian
        Am zis în trecut când discutam despre rad.*kamp- că nu-i decât lărgirea după un morfem primar *kam- https://hroderic.wordpress.com/2013/06/08/a-se-cumpti/
        Poate și sl. *kǫtъ prezintă doar eliminarea unei consoane nazale (*kamta – proto-sl.*katъ. și în cele din urmă *kǫtъ.).

        Mai demult ceată era explicat prin confundarea term.slav cu unul latin, coetus. https://en.wiktionary.org/wiki/coetus#Etymology
        Acum cehul kout unghi = the space in the angle between converging lines or walls which meet in a point.

        https://en.wikipedia.org/wiki/Lake_of_Cutilia
        în link apare un ”phota” cu sensul de suflet, deci bleasc are un semantism perfect normal. ”Human captives were explicitly included: they were instructed to „send the heads and phota (‘lights,’ also ‘lives’) to the father”.”

        Nici nu credeam că acel cut este numai slavic: ”Dacii cotini pot fi numiți ori după un coradical dacic al alb. kënd (angle)/ lat.canthus/ sl.kotu conform var.cut și cocioc (cap, capăt) sau după rad. *kat – war, warrior”
        https://hroderic.wordpress.com/2012/01/29/cottys/

        https://en.wiktionary.org/wiki/%CE%BA%CE%B1%CE%BD%CE%B8%CF%8C%CF%82#Ancient_Greek

        Comentariu de Sorin5780 — Februarie 8, 2017 @ 1:56 pm | Răspunde

    • cătun (colibă)= putric (colibă)

      Comentariu de Sorin5780 — Februarie 5, 2016 @ 6:57 am | Răspunde

      • „putói s.n. (reg.) stâlp (la o stână)” (DAR, dexonline.ro)

        Comentariu de Roderick — Februarie 5, 2016 @ 7:54 am | Răspunde

  2. Cătunul ciobănesc e o colibă din scânduri construită deasupra solului, care se poate dezasambla, căra în spatele măgarilor și reconstrui în altă parte; ideală pentru ciobanii nomazi. Se folosește doar vara. Poate cf. mgr. katúna ”bagaj, cort”. E ceva diferit de bordei. Probabil că ambele sunt termeni autohtoni, dar desemnează la origine locuințe de tip diferit.

    Comentariu de Roderick — Februarie 5, 2016 @ 7:28 am | Răspunde

  3. Ko-gaionon (poate *kăgaion sau *kagaion cf. dobro.kaga din inscripția greacă) ar putea fi despărțirea cea mai indicată pentru a acoperi două sau chiar trei omonime dacice. Unul ar fi o peșteră cu ecou, cu sunet. Al doilea ar fi o apă vijelioasă care curge cu sunet, iar al treilea ar fi chiar sensul de sfânt, a se face sfânt, care în alte limbi pornește deasemnea de la un radical cu sensul de verbalizare a unor cântece sfinte, de litanie sfântă. (ideea cu presupusul coradical rus.skazat)
    Acest tipar de gândire foarte arhaic mai e viu în părți din Apuseni și Ardeal. https://toponime.wordpress.com/2015/10/07/sunatoare-sunator/

    *gau- rejoice, shout.
    kă-, ka- prefix coradical lat.com și alb.ka, k-. (kalesh -hairy) // rom. caloian, verbul coghit – cântat, poate verbul cagodi- a aștepta; coborî, a se cărâmba, calendroi- vagabond (din leandră, landră sau din subst. cale și alb.kallim?), etc.)

    Comentariu de Sorin5780 — Februarie 5, 2016 @ 8:46 am | Răspunde

    • Am putea avea mai multe afixe dacice, dar greu de subliniat care sunt acelea dacă nu se apropie de compozițiile albaneze. Atrag atenția asupra mold.calamandros https://dexonline.ro/definitie/calamandros

      alb.kalamend https://en.wiktionary.org/wiki/kalamend#Albanian

      Dacă au același prefix și aceeași temă, *mandru s-ar traduce „capricii, toane, pofte” conform expr. a-și face mendrele? Dar la început ar fi „gânduri” din IE *men- a gândi.
      https://dexonline.ro/definitie/mendre
      Sau avem un dacic *mandră, rânduială, ordine sau chiar un coradical al slavicului mândrenie (înțelepciune).

      Comentariu de Sorin5780 — Februarie 6, 2016 @ 7:20 am | Răspunde

    • Mă gândeam adineauri la posibilitatea de a avea două prefixe distincte de origine autohtonă care azi apar drept ca- sau co- și c-.
      Unul ar fi cel înrudit cu alb.ka-, k-, de care zic lingviștii lor că ar fi același cu lat.com-, con-.
      Al doilea ar fi ceea ce cred că am moștenit noi pe linia alb.nga, mai nou față de ghegul ka (arh.kah) cu sensul ”către, din, la, spre”. Ar avea acela;i sens cu prefixul a- (lat. ad-) de origine încă neclară în anumite derivate.
      Dacă era și conjunție cred că ar fi sunat *kaga sau *enkaga în dialectele tracice.

      a covârși, a cotropi, cutruzuí, coborî, cotrobăi, încotroji, cociobăi, încotroșna, caloian, a agodi/cagodi.
      cotromențe

      Comentariu de Sorin5780 — Iulie 16, 2017 @ 9:50 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: