Istoriile lui Roderick

Octombrie 8, 2008

Zei

Filed under: Panteonul Dacic — Roderick @ 2:29 pm

Gebeleizis

Numele acestui zeu tutelar al unor triburi getice poate fi legat de o rădăcină însemnînd „cap”. ( Nu ştiu cine are prioritatea în formularea acestei ipoteze; eu am întîlnit-o exprimată de d-l Eugen Rău, pe care îl citez: „Am mai scris odată gebal/gebalos=kefal/kefalos=tigvă,cap” )

Din

http://www.bartleby.com/61/roots/IE154.html

„ghebh-el-
Head. 1. gable, from Old Norse gafl, gable, from Germanic *gablaz, top of a pitched roof. 2. Form *kephal-, dissimilated from *khephal-. cephalic, cephalo-, –cephalous; encephalo-, enkephalin, hydrocephalus, pachycephalosaur, from Greek kephal, head. (Pokorny ghebh-el- 423.)”

Singura problemă ar fi poate…prea marea asemănare dintre rădăcina indo-europeană şi cuvîntul atestat Gebeleizis.

Poate însă sensul lui „gebel” nu este de cap propriu-zis, ci de „căpetenie”, zeu suprem – după cum îl atestă Herodot la unele triburi getice.

De obicei în limba dacă atributul adjectival precede substantivul determinat.
După aproape toate interpretările, în „Decebalus”, „Dece” e adjectiv, iar „balus” substantivul determinat.

La fel, numele de localităţi se termină în „dava”, nu încep în „dava”.
Situaţia stă exact invers în limba noastră ( Tîrgu Jiu, Tîrgu Frumos, Cetatea Albă, Cetatea Neagră, Satu Mare etc).

Cred că numele Gebeleizis se poate despărţi, cel mai probabil, în Gebelei-zis, prima fiind o formă de genitiv-dativ.

Gebelei-zi(u)s – ” Zeul Înaltului, Zeul de căpetenie”. Sau, poate „zeul capului”, al cugetului.

Încă din vremea culturii Hamangia a existat un Zeu-Gînditor. E puţin probabil ca Gînditorul de la Hamangia să fie chiar Gebeleizis; totuşi, zona culturii Hamangia a fost apoi locuită chiar de geţii de care vorbeşte Herodot, al căror Mare Zeu era Gebeleizis.

Danaris -Istros

Numele dacic al Dunării poate fi în legătură cu numele Zeiţei-Mamă Dana, Danu ( în varianta celtică ), Danae ( în varianta greacă ).

Acelaşi înţeles ( „rîul Zeiţei” ) l-ar putea avea şi celălalt nume, getic, Istros. ( Numele Danaris, respectiv Istros, fiind compuneri: Dana-ris , respectiv Ist -ros ).

Formantul Ist- ar putea fi coradical cu numele zeiţei Hestia .

Din http://en.wiktionary.org/wiki/Hestia , Hestia < „From the Greek ἑστία, meaning hearth, house, home, and family”

În panteonul roman, Hestiei îi corespunde zeiţa Vesta
Din http://www.etymonline.com/index.php?term=vestal
„The goddess name, attested in Eng. from 1387, corresponds to, and may be cognate with, Gk. Hestia, from hestia „hearth,” from PIE base *wes- „to dwell, stay” (cf. Skt. vasati „stays, dwells,” Goth. wisan, O.E., O.H.G. wesan „to be”).”

Aşadar Hestia ar însemna, etimologic, „cea care stă”, „cea aşezată” ?

Vă amintiţi o statuetă celebră a culturii Hamangia , numită „Femeia şezînd”? Este chiar „perechea” Zeului-Gînditor:

*

O divinitate de tip „Mamă a apelor” este, cred, reprezentată în vasul numit -probabil impropriu- „Femeia care strigă” sau ” Urlătoarea” , de la Parţa, Banat ( cultura Vinca-Rast-Turdaş )

Acest vas vărsa apa „pe gură”, o reprezentare a izvorului arhetipal.

Anunțuri

19 comentarii »

  1. E posibil ca „Decebalus” să însemne „capul divin”, dacă e separat în
    De – Cebalus.

    ***

    Despre numele zeiţei frigiene Cybele (din http://www.ieed.nl) :

    „Phrygian: kubeleya-

    Part of speech: •adj.

    Meaning: epithet of the Mother Goddess

    Attested forms: nom.sg.f. ²kubeleya ² B-01.3, ²kubileya[ W-04

    Contexts:

    W-04 matar ²kubileya[;
    B-01.3 matar kubeleya ibeya ²duman ektetoy

    Spelling variants: Variation e/i, presumably in an unaccented position.

    Etymological comments: An epithet of the Mother Goddess, who is an equivalent of the Anatolian Kubaba. As argued by Brixhe 1979b, the word is probably derived from a mountain name (attested in Greek glosses as KÚbela or KÚbelon).”

    Există radicalul semitic „gbl” „munte”.
    Probabil există o rădăcină mai veche, din care a derivat sensul de „cap” în limbile IE şi cel de „munte” sau „graniţă” în cele semitice.

    Comentariu de roderick — Mai 11, 2009 @ 1:21 pm | Răspunde

  2. „devla” inseamna cap in romana. cred ca e trecut in dex avand etim tiganeasca. cred ca e autohton. ca si „tigva” de altfel

    Comentariu de mandalandala — Mai 14, 2009 @ 4:45 pm | Răspunde

  3. cred ca Decebal inseamna ceva de genu ‘Zece fortze’
    dece=zece
    bala=forta -cred ca in sanscrita exista termenul de bal, bala=forta, ceva mare. balaur, balarii. sau poate ma insel…

    Comentariu de mandalandala — Mai 15, 2009 @ 9:05 am | Răspunde

  4. „Proto-IE: *g’Ab-, *geb-

    Meaning: to look after

    Hittite: kappuwai- (I) ‘(ab)zählen, Rechnung tragen, an etwas oder jemanden denken’ (Tischler 494f)

    Slavic: *zobotā

    Baltic: *geb-ē̂- vb., *geb-u-, *geb-s-n-u- adj., *geb- vb. intr.

    Germanic: *kōp-ia- vb., *kap-ē- vb.

    References: WP I 530 f ” ( starling.rinet.ru )

    În lituaniană „gebḗti ” – „capabil” .

    „Gebeleizis” poate fi „zeul care veghează, care are grijă”, deci un Mare Zeu. Sau, poate, „zeul puternic”.

    ***

    Dacă în română „b” intervocalic a dispărut, legea s-ar aplica şi pentru „gebe”.

    Lingvistul Sorin Paliga nu este însă de acord cu aplicarea acestei legi pentru elementele autohtone ale limbii.

    Ce cuvânt va fi dat PIE *geb în română rămâne de văzut.

    Din Dicţionarul etimologic al lui Ciorănescu ( preluat în dex-online.ro )

    „jib (jíbă), adj. – (Trans. de Nord) Puternic, voinic, robust. Origine necunoscută. După DAR, din mag. zsib „actor comic”; după Drăganu, Dacor., IX, 209, din rut., rus. živ „viu”. Ambele soluţii par improbabile şi dificile din punct de vedere fonetic. Ar putea fi mai curînd o alterare, deşi dificil de explicat, a lui jid, cu sensul de „gigant”. ”

    Acest „jib” ar putea păstra radicalul *geb şi -posibil- pe cel al lui „Gebeleizis”.

    În lituaniană „gebḗti ” – „capabil” .

    „Gebeleizis” poate fi „zeul care veghează, care are grijă”, deci un Mare Zeu. Sau „zeul puternic”

    Comentariu de roderick — August 1, 2009 @ 9:45 pm | Răspunde

  5. *g’hebhal- „top, head” şi

    *geb- „to look after” sau „to show, to watch”

    Relaţia dintre ele trebuie – zic – abordată cu prudenţă. E adevărat că supraveghezi o zonă urcându-te pe un deal ( „gheb” ) sau eşti atent la ceva folosindu-ţi capul („cephalos” ), dar relaţia exactă între aceste două rădăcini nu cred că e simplă.
    Poate fi implicată şi omonimia.

    Primul radical a dat în română „gheb”, al doilea, cred, „jib”.

    La fel, în engleză primul a dat „gable”, al doilea – „keep”.

    Comentariu de roderick — August 3, 2009 @ 9:20 am | Răspunde

  6. P.S.

    E mai probabil totusi ca la originea lui „jib” sa stea

    „Proto-IE: *dheb-

    Meaning: big, thick, heavy

    Tokharian: A tpär, B tappre-, täpr- ‘hoch’

    Slavic: *debelъ(jь), *dobolъ(jь)

    Baltic: *deb-īk-a- adj., *dab-l-a- adj.

    Germanic: *dap-r-a- adj.” ( starling.rinet.ru )

    „dh” a dat „d”, dar in Transilvania de nord, unde e atestat cuvantul „jib”, se mai spune „jejet” in loc de „deget”

    Comentariu de roderick — August 4, 2009 @ 8:44 am | Răspunde

  7. Gebleiziz. De ce nu Gebele-Iziz – Cybele-Isis. La urma urmei Herodot era un grec care intelegea probabil foarte putin din limba daca(traca). Cybele era o zeitate cunoscuta in Phrygia.

    Comentariu de LeTigre — Noiembrie 11, 2009 @ 8:50 pm | Răspunde

  8. Cred ca e posibil – cum am spus – ca semiticul *gbl ( munte ) sa aiba legatura cu numele zeitei Cybele si cu IE *ghebh-el- ( cap ).

    Textul lui Herodot lasă să se înţeleagă totuşi că Gebeleizis este un zeu masculin.

    Nu cred ca terminatia „-isis” are legatura cu Isis – zeita ( daca v-ati referit la asta ).

    Comentariu de roderick — Noiembrie 15, 2009 @ 10:47 am | Răspunde

  9. „Gebeleizis – etimologia numelui se apropie de lituanianul giva şi leizis – “dătătorul de linişte”. Cf. şi, D. Detschew, Die thrakischen Sprachreste, Wien, 1947,, p. 100, şi V. Pârvan, Getica, p. 157 şi urm” încheiat citatul(http://www.enciclopedia-dacica.ro/) :) :) nu ar suna ca-n engleză:give leisure? :)PS:nu susțin ipoteza dar mi s-a părut amuzantă

    Comentariu de Ioan Albu — Mai 27, 2010 @ 11:52 am | Răspunde

  10. În primul rînd trebuie spus că GEBELEIZIS e amintit în relație cu geții, credințele lor și spațiul extracarpatic ocupat. În al doilea rînd împărțind astfel GE – BELEI- ZIS avem mai multe interpretări: una ar fi cea mistică GE – BELEI ar însemna balaurul din pămînt saul al pămîntului conf. GE = JOS/GIOS și particula neolog.GEO iar BELEI este „monstru fantastic, imaginat în formă de șarpe cu unul sau mai multe capete, adesea înaripat. ♦ (Art.) Denumirea populară a constelației dragonului. – Comp. alb. bollë „șarpe”, sb. blavor.” dar și…Șarpe neveninos, lung de 2 m, de culoare galbenă, răspîndit în Dobrogea și în S Moldovei (Elaphe quatuorlineata).ZIS poate fi particula pentru ziuă/lumină conform celticului DIS(galii se considerau fii zeului DIS), adică balaurul teluric care invadează cerul..tupeul ăsta cere o pedeapsă. :))) De asemenea, astrologic vorbind, între scorion și săgetător este constelația Ophiucus, motiv de dispute acerbe printre specialiști și maniacii zodiacali.Oare anticii nu acceptau o altă împărțire a cerului decît azi? Să fie Gebeleizis doar o credință legată de astre?
    În Dobrogea, Oltenia, Muntenia și Albania s-au păstrat cele mai multe referințe mitologice despre șarpe ceea ce-i logic și datorită istoriei și studiilor arheologice.
    Tot în cele două locuri găsim dovezi că dialectic s-au păstrat aceleași cuvinte..balaur= bollë și melean=mal(munte), ambele provenind dintr-o singură rădăcină, bel.

    Comentariu de Ioan Albu — Martie 14, 2011 @ 11:28 am | Răspunde

  11. În județul Botoșani există localitatea DÂNGENI. Acest nume posibil să provină de la DAN ȘI GEEA sau DAN și GE.

    Astfel, Dângeni este „Dana care stă jos” sau „Dana a pământului / zeița pământului”

    Comentariu de sabinus — Noiembrie 3, 2011 @ 1:44 pm | Răspunde

  12. La bâlciuri se juca odată un mic spectacol în genul caprei, doar că păpușa era o femeie uriașă, diformă, cu două capete și patru mâini. Era numită geamală. E considerat un împrumut turcesc (tc.cemal? pe care nu l-am găsit) dar parcă l-aș pune în contul ie.*gʷen *gʷnā- (femeie,nevastă), poate un cuvânt uitat ca semnificație, păstrat doar în ac.formă.
    prus.genno(femeie), ind.jani(femeie,nevastă), gna(zână), arm.kin.

    La fel cum s-a propagat mătrăguna fără să mai avem cuvintele în cauză în aceeași formă(deși s-ar putea să mă contrazic mai jos). Cred că această mătrăgună se traduce prin femeie împodobită sau înfrumusețată.S-a păstrat ceva din vechea tracă în derivatele lui „mândră”, care are un coradical latin „mundulus”(curat,elegant,frumos) și unul germanic..http://en.wiktionary.org/wiki/mundus Nici o surpriză până acum, nu?

    A doua idee o am citind un dicționar de regionalisme: motroașcă – femeie mică, arătare ciudată
    și adj.trocă- mică, scundă de înălțime;opusul lui marțole- înaltă.(tricolici ??).
    Deci mătrăgună ar însemna mamă mică, scundă?
    Mai e și vb.a mătrăși, aluzie la proprietățile plantei.

    Comentariu de Ioan Albu — Februarie 28, 2012 @ 9:35 am | Răspunde

    • Ar fi o oarecare coincidență cu plantă mendrouta(daco-moesică), numită stirigoaie(știrigoaie..din ie. ster- lat.sterilis și rom.sterp sau știră?) azi, la fel de otrăvitoare/toxică ca mătrăguna.
      Ar fi interesant de găsit aici un cuvânt dacic pentru toxic, „care omoară”.

      Comentariu de Ioan Albu — Februarie 28, 2012 @ 9:54 am | Răspunde

      • mendoruta este „mândruța”

        Comentariu de sabinus — Februarie 28, 2012 @ 4:41 pm | Răspunde

    • Mătrăguna este mătră și guna, adică „mamă” (mader, madre) și „femeie” (gna, genno, guna). Așadar, mătrăguna este mama femeilor, un fel de mamă-mare sau , de ce nu soacră. Să nu uităm că numele este dat unei plante otrăvitoare, iar în folclor ce altă femeie este otrăvitoare decât soacra?

      Comentariu de sabinus — Februarie 28, 2012 @ 4:40 pm | Răspunde

    • nădrăgúlă, nădrăgúle, s.f. (reg.) mătrăgună.

      Comentariu de Sorin5780 — Februarie 5, 2016 @ 5:52 pm | Răspunde

      • https://dexonline.ro/definitie/matracuc%C4%83

        Matracuca asta era un alt nume al mătrăgunei în sudul Balcanilor. Nu cumva avem aceeași temă cu două sufixe adjectivale?
        Din ce am citit pe seama plantei, purtările femeilor care făceau vrăji cu mătrăguna erau cam imorale și imprimau și o tentă homosexuală evidentă în ideea influențării magice prin exemplul propriu.

        Ar avea sens o denumire pe baza etimonului *mot-ru (Motru, Amutrion – cel/cea murdar(ă)) și alb.mut (shit, crap, turd, dregs)?
        Cu siguranță bărbații n-ar fi vrut să fie manipulați astfel, deci numele ar fi pus de ei. :)

        Am mai spus-o și cu altă ocazie, turcicul ,matrak (bâtă) avea se pare un corespondent IE în rad.*mat-
        https://en.wiktionary.org/wiki/mattock#English
        https://dexonline.ro/lexem/matrac/100149
        Eu n-am găsit un turcic matrak, cum zice-n Dex, dar avem un omonim olandez: https://en.wiktionary.org/wiki/matrak

        Sensuri rușinoase putea lua la fel de ușor ca retevei, măciucă, toroipan sau ștrumeleac.

        Comentariu de Sorin5780 — Februarie 6, 2016 @ 10:10 am | Răspunde

    • E interesant că verbul a mătrăși(a arunca, îndepărta) ar putea explica și subst.mătriță, mătreață conform semantismului indicat de termenii albanezi hedhe (mătreață; din hedh- throw, toss), vrokth (din rrok, hit, swing, throw), zbokth (coradical cu reg.buc?)
      Ar putea fi doar o coincidență, dar tiparul de gândire preromanic e de luat în calcul.

      Comentariu de Sorin5780 — Februarie 5, 2016 @ 6:47 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: