Istoriile lui Roderick

Octombrie 16, 2008

“Anolo ianolo”

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 10:12 pm

Rog cititorii – mai vechi sau mai noi – ai acestui blog să lumineze, pe cît posibil, ignoranţa mea în subiectul expus în acest articol.

***

E vorba despre refrenul unui colind din Ţara Moţilor, pe care l-am auzit pe o casetă în interpretarea lui Ioan Bocşa.

Nu am găsit textul lui altundeva decât în caseta respectivă; îmi cer scuze pentru precaritatea informaţiei.

Textul era transcris astfel:

„Anolo, ianolo, fata le-om dalbe

cine-n lume s-o afla

sa-mi invete murgutu

murgutu la calarit

fara friu, fara capastru

fara leac de ata-n cap

si tu gazda vesel bun

c-am ajuns sfantul Craciun.”

 

 

Transcris după cum l-am auzit, ar suna aşa:

 

 

Anolo, iano, lo fata leom dalbe

cine-n lume s-o aflare

Anolo, iano, lo fata leom dalbe

să-mi înveţe murguţu

Anolo, iano, lo fata leom dalbe

murguţu la călărit

Anolo, iano, lo fata leom dalbe

fără frâu, fără căpăstru

Anolo, iano, lo fata leom dalbe

fără leac de aţă-n cap

Anolo, iano, lo fata leom dalbe

şi tu gazda vesel bun

Anolo, iano, lo fata leom dalbe

c-am ajuns Sfântul Crăciun.”

 

Ce va fi însemnând refrenul acestui colind ( „Anolo, ianolo, fata le-om dalbe” ) şi ce origini poate avea ?

Îmi mărturisesc ignoranţa ( din acest moment ) în legătură cu subiectul propus. Poate că întrebarea are un răspuns banal, poate că textul e într-o limbă vorbită şi în prezent.

Nu ştiu.

***
Primele impresii (dacă este cazul) :

Cuvintele terminate în „-o” şi felul cum „sună” textul m-a dus cu gândul la … plăcuţele de la Sinaia.

Pe de altă parte, există cuvinte asemănătoare în latină (atenţie, nu afirm în mod necesar originea lor latină) :

Anolo – annus ( an )

Ianolo – Ianus  ( Ianus bifrons, zeu care patronează trecerea dintre ani,
care coincidea cu Crăciunul, data când era cântată
colinda )

Fata –– festa  ( sărbătoare ; ar fi un caz excepţional , corespondentul
lui „festa” neexistând în română )

„dalb” este explicat în DEX ca un compus de+alb.

Sensul refrenului s-a pierdut. Cuvintele nu mai seamănă cu limba română, dacă au semănat vreodată.
Cel mai probabil e că ele provin din altă limbă decât cea vorbită de români în viaţa de zi cu zi; o limbă folosită în scopuri ritualice ( cum avem şi azi „Aliluia”, „Bogdaproste” ş. a.). Dar se poate ca această limbă să nu le fi fost străină, ci … strămoşească.

35 comentarii »

  1. si daca totusi se face referire la o „Ano Loiano” .. loiano putand desemna ana lui ioan… ?

    Comentariu de Dionis — Octombrie 17, 2008 @ 11:38 am | Răspunde

  2. Dionis, mulţumesc pentru răspuns, sugestia poate fi valabilă.

    O altă colindă, din Ţinutul Pădurenilor ( din Munţii Poiana Ruscă ) şi Valea Streiului are refrenul:
    „Dăliana-i fată dalbă”.

    Liniile melodice ale celor două colinde par înrudite.

    Dacă este „Ana lui Ioan”, care Ana şi care Ioan ?

    Comentariu de roderick — Octombrie 17, 2008 @ 5:21 pm | Răspunde

  3. S ar putea sa fie Ana lu IO .care IO ? Uitati va la quadratus pe blog , la articolul despre legenda descalecaturilor voivodale . E doar o teorie . . .

    Comentariu de oroles — Octombrie 20, 2008 @ 10:46 pm | Răspunde

  4. Dacă am identificat bine articolul, e ceva legat tot de Ianus, a cărui ipostază feminină spune că ar fi „Iana” / Ana ?

    ***

    O variantă a colindei din comentariul precedent :

    „Dăliana

    Pleacă Leana [uneori: Lina ] la fântână,
    Dăliana-i fată dalbă
    Cu două cârcege-n mână.
    Găsi apa tulburată,
    De voinici înconjurată.
    „Voi voinici, voi vânători,
    Ce cătaţi aicea-n zori?”
    „Noi pe tine te căutăm
    Şi cu drag îţi închinăm”
    La mulţi ani cu sănătate
    Să aveţi parte de toate.”

    O colindă oarecum similară:

    „Fiică dalbă de-mpărat

    Fiică dalbă de-mpărat
    Lumnioară, ochii-s negri
    Dimineaţă s-o sculat

    Faţa dalbă şi-o spălat
    La fântân-o alergat

    La fântână la făjet
    Unde curge apa-ncet

    Şi-mprejur p-ângă fântână
    Sunt feciori de-a ei măsură

    Ea-n fântână s-o-aplecat
    Junii la ea s-o ţâpat

    Inelu’ i l-o luat
    Inelu’ i l-o luat

    Adă june inelu’
    Putrăzâu-ai ca măru’

    Rujini-ai ca ghieru’
    Rujini-ai ca ghieru’

    Ca ghieruţu plugului
    În postul Crăciunului.”

    ( sursa textelor, mai puţin remarca mea -http://www.exodus.ro/~johnny/colinde/alese.html#044 )

    Acest misterios personaj feminin amintit în colinde poartă numele de:
    Lina/ Leana, Dăliana/ Daliana/ Deliana, Ilinca, Ana…

    Daliana e un nume regional, pe care nu l-am întîlnit în afara ţinutului Hunedoarei. Mai există şi numele de familie Dalinescu.
    Să fie legat etimologic de slavul „dalyna” ( cîntec ) ? Ori cel puţin Daliana din colindă să fie Dea-Liana ( Dea = Diva, Zeiţa ? )

    În Calendarul Ortodox este celebrată, în ziua care precede Solstiţiului de iarnă, Sfînta Muceniţă Iuliana. ( vezi http://www.calendar-ortodox.ro/sfintii_decembrie.htm ), posibil o suprapunere cu o sărbătoare mai veche.
    E posibil ca în limba noastră numele Leana/ Ileana să reprezinte atît pe „Elena”, cît şi pe „Iuliana”.

    (În 24 Decembrie, ziua de dinaintea Crăciunului, este sărbătorită tot o Sfîntă Muceniţă – Eugenia.)

    Un fapt interesant, cu sau fără legătură cu cele de mai sus: Julia Domna, soţia împăratului Septimius Severus, a fost deificată sub numele de Diva Iulia Domna, Diva Iulia Augusta, Dea Caelestis ( vezi http://www.roman-emperors.org/sevjulia.htm, http://en.wikipedia.org/wiki/Julia_Domna ).

    Un personaj istoric şi un cult care nu pare însă suficient de bine conturat ca să dea naştere în mitologia românească Ilenei Cosânzeana, care poate fi identificată cu mare probabilitate cu personajul feminin din colinde ( Leana-Ileana )

    Comentariu de roderick — Octombrie 22, 2008 @ 12:26 am | Răspunde

  5. Eu merg mai mult pe zeita Liana , Lia , Ana . Mai e si Zia , despre care stim ca era un nume feminin la daci . Intr una din variante , vanatorii par sa i se inchine acestei Daliana , pot fi reminiscente ale unui vechi zeitati , poate a vanatorii . O alta varianta care deriva din Ianus – Ion – Ana poate fi aceea legenda despre gemenii divini : Zamolxis – Artemis . Poate ca traditia de pastrare a culturii pe cale orala a dacilor a razbatut pana la noi , dar sub diferite influente a ajuns la noi in forme care par mai putin descifrabile . Cat despre cuvintele slave . . . posibil ca si ei sa fii preluat multe de la traco daci . Ungurii au luat , dupa cum a demonstrat Ferenc Bakos .

    Comentariu de oroles — Octombrie 22, 2008 @ 10:48 am | Răspunde

  6. Zeiţa Artemis- Diana, a vînătorii, era numită şi „Delia” ( după numele insulei Delos, unde s-a născut ).

    „Ileana Cosînzeana”, cea cu plete de aur, poate fi în legătură cu Helios/Helius, zeul Soare ( femininul ar fi „Helia” ).

    În toată această poveste există şi realitate, şi impresii superficiale.

    Comentariu de roderick — Octombrie 22, 2008 @ 12:40 pm | Răspunde

  7. Intr-o discutie mai veche, cineva facea o legatura intre numele Ilie si Iulia/ Iulius.

    Numele Sf. Prooroc Ilie – sarbatorit pe 20 Iulie – ar substitui un nume mai vechi dat lunii Iulie.
    In jurul datei de 20 Iulie incepe zodia Leului; in calendarele vechi luna Iulie se suprapunea exact acestei zodii in care Soarele (Helios) este in domiciliu.
    Avem o posibila corespondenta: Ilie- Iulius – Helios si Ileana- Iulia.

    Se poate pune intrebarea daca exista o legatura etimologica intre unele din cuvintele>
    Iulie, Helios, leu, Ilie

    Comentariu de roderick — Octombrie 24, 2008 @ 11:50 am | Răspunde

  8. Despre Ţara Luanei

    http://www.formula-as.ro/2008/845/societate-37/pietrele-scrise-din-muntii-buzaului-10460

    Pe de altă parte, este atestat numele Liuva – purtat de un rege vizigot din Spania. Liuvana ar putea insemna „ţara lui Liuva”, iar goţii au trăit şi în zona Buzăului

    Comentariu de roderick — Decembrie 4, 2008 @ 2:10 pm | Răspunde

  9. Aua …Daliana si Luana erau surori

    Daliana fiica dalba , avea fata dalba , ochii negrii , trupul cu elongatii de nuia de alun , cand mergea se legana , cand vorbea te fermeca ( in alte variante), este sora mioriticului – cel cu fetisoara – spuma de lapte ( balada s-a nascut in aceasta zona)- in zona de Curbura ( munteneasca): Aua ,aua , aluan ! Unele cuvinte noteaza momentul trecerii de la faza onomatopeica ( cu nuante metaforice abisale, puteri pe care numai poreclele – ca simple cuvinte – le mai au) . Daliana era blonda prin dat ( prin gene ) , iar floarea ei preferata era dalia; cu siguranta era constienta de propria frumusete pentru ca , la nevoie, a nevinovatie era in stare sa dezvolte meleancolisme ( talente !). Daca unui om dinamic , de initiativa ii atibui apelativul : zbarnog – faci economie de-o caruta de vorbe ! Va rog,. sa observati : zbar + ceea ce urmeaza nici nu mai analizam ; prima parte ne-a pus in tema totalmente : unul care tasneste … ca pasarea , care se zbate …
    Despre Luana : formatiunea deluroasa Vatraiu contine in strafunduri celebrul chihlimbar de Colti – romanitul. Localnicii spun ca daca ajungi spre varfuri si de poposesti a hodina – sa te ti treaz, ca daca atipesti – pentru timpul ce vine ramai infiorat si ti-i drag sa canti : . oricum nu-i de gluma : Luana stia sa fure culorile chihlimbarului, le amesteca in apele unui lac in care apoi se scalda ; cine zareste parul ei fluturand in zare primeste un semn bun – undeva intr-un cuibar chihlimbarul o sa cante si norocosul stie unde sa caute. si noi avem comori !
    Cu usurinta deducem ca Luana – nici vorba – nu era blonda ! Cel mai valoros chihlimbar are culoarea negru – verde , cel mai putin valoros : cel galben ca mierea . Luna are un A.
    Omul care pleaca dupa chihlimbar face strigare : aua , vecine , esti gata ?! Aua = ma auzi , o atentionare de distanta : vezi ca vreau sa-ti spun ceva , fii atent ! Auaaaa = viiiin ( strigare incifrata : pericol , plecati din cale !). Auaaaa = imi place de tine ( sa-mi vorbesti , sa ne intalnim , etc) are valoare timbrul vocii din momentul respectiv. Luana a fermecat pentru totdeauna chihlimbarul : cine il poarta – atrage ! Numai de cantecul chihlimbarului trebuie sa te feresti ; mai ales barbatii. Cum auzi primul sunet trebuie sa-ti astupi urechile . Cuibarul de chihlimbar canta o singura data : cand este descoperit in strafunduri , cand te afli aproape . Esti atentionat sa actionezi cu delicatete : sub zece grade este casant ! De cum a fost gasit firul care duce la cuibar se face lucru de ceasornicar.
    Ori te-a lovit cantecul = nu se indeamna ! Luana i-a invatat pe strasihastrii cum sa pastreze chihlimbarul ( la soare se coace !) . Dati pe Net Strasihastrii si aflati mai multe. De aici atatea ascunzatori – unele pline ochi ! Sa fie bine !

    Comentariu de Grigore Rotaru Delacamboru — Decembrie 6, 2008 @ 9:03 pm | Răspunde

  10. Invatatul caiilor

    1) Varianta: Fara frau , fara capastru / fara zabrava cu rostu. Banuiala: la fata leom dalbe – trebuia – la fatza ler dalbe. Oricum or fi toate cele, ramane monumentala: -fara leac de ata-n cap- , din care deducem ca cel care colinda era puber si avea un manz si isi facea publicitate in legatura cu dreasjul ; nu este a gluma : numai anumiti oameni invatau pentru calarit caii traco-daco-getilor. Daca din primele momente, cu o firimica – un cal era invatat in greseala, apoi dezvatul ar fi fost greu , chiar imposibil. Unii cai erau invatati ( a greseala !) sa prinda vant; din anumite motive ( mai ales semnale sonore) caii dezvoltau energii colosale ( chiar daca haotice) , posibile si la fornicare , si , in aceasta transa erau de neoprit – lucru important in batalii. Calaritul – la cei stravechi – se facea pe desalate ,
    – fara frau , fara capastru -. Mai apoi a fost inventat capastrul din textile sau coaja de tei ( din ata),saua de lemn ( samaru) , apoi altele . Fara leac de ata-n cap – face cat un munte de vorbe. Numai Eminescu mai are un vers ( cel mai frumos din limba romana ) care condenseaza prin metafora :
    – Numai-n zarea departata , suna codrii de stejari -.
    Imi imaginez ca treaba nu poate fi decat astfel : – puberul avea un manz; – el colinda pentru – anul nou – din inuarie ; – colinda la casa unei fete : tatal fetei este cel ce inbvata caii pentru calarit.
    – puberul lauda fata ca sa maguleasca pe gospodar ( are interes ) ; nici fata nu-i de lepadat , insa acestea sunt pe planul doi : el trebuie sa aiba un cal care sa fie condus fara ata . – acest subiect este compatibil unei colinde ? Este ! De sarbatori omul avea timp ! In primavara se iveau altele , printre care si spanzuitul cailor. Caii muntilor erau condusi numai cu nodulii gleznelor. Dacii liberi au trait in munti sub imperativul a doua legi : 1) muntele nu iarta ! 2) cel mai binje este sa fi independent ( de aici Moromete – muntean dus la campie ).
    2) Varianta: Fara teanc pana-n tavan / Fara car , fara carlan.

    Comentariu de Grigore Rotaru Delacamboru — Decembrie 6, 2008 @ 9:41 pm | Răspunde

  11. Învaţatul caiilor ( 2 )
    ( Fără leac de aţă-n cap ) – aproape de timpul când se încerca domesticirea calului , nu prea se ştia că animalul poate asculta de-o simplă aţă. Este posibil ca primul frâu să nu fi fost legat la căpăstru ( oricum: dacii cunoşteau zăbala ), ci se realiza două legături –buchete din coamă şi trăgând de frâu într-o parte sau alta , calul era dirijat. Mai este posibil ca aţa din cap să fie intercalată printre firele de păr cu împletitură în trei sau în cinci: aţa strecurată să fie capătul frâului sau o aţă pur şi simplu pentru împodobire; dar împodobirea nu prea ar avea legătură cu dresajul. Expresia „ pe deşelate“ aminteşte de vremea când omul „se arunca“ din mers,calul era fără şea , îl silea cu pintenii gleznelor şi îl potolea cu palma, pe grumaz ; conta numai tinereţea ( la dinţi ) a animalului.
    Refrenul a fost conceput ca legătură între onomatopeicul străvechi şi începutul de vorbire nouă (românească) , dar expresia pusă-n evidenţă ne arată o mare uşurinţă în a te juca folosind cuvintele.
    Colinda este cântată de sărbători ( ajunul Crăciunului ), tânărul a compus-o în mod special pentru „acest an“ , vrea să rezolve problema „învăţatului“, ceea ce se înscrie în rostul unei colinde; colinda „urează“, doreşte „de bine“, opusul colindului este blestemul – de sărbători aşa ceva este exclus. Colindătorul propune o afacere; dacă lipsesc silabe şi nu bate bine metrul , rapsodul popular adaugă calofilic ceea ce trebuie , adaosul produce puţin mister deşi se integrează „ melodic“ în context. Adaosul poate fi aluziv: Anul Nou , i Anul Nou , florile-s dalbe ( sau: feţele dalbe – aici cu sensul de feţe luminoase , neîncruntate, bucurose de sărbători , de urat, de colindat ) .
    „Pleacă Leana la fântână / Dăliana-i fată dalbă“. Această Leană este peste măsură de fandosită: ştie că „umblă“ feciorii cu uratul şi ea se duce la fântână; „faţă dalbă“ – aici cu sensul de blondă, că după ce joacă teatrul „ mă vezi mă!“ şi cedează inelul ( şi acesta-i un motiv: ca să se atingă , tinerii mai fabricau un obicei: luatul inelului; şi te atingi binişor, fata se face că nu-l cedează ,mai te faci că nu iese din deget, o hârjoană din asta nevinovată – timp în care ei descoperă lucruri esenţiale în secundele acelea de atingere: suntem compatibili, am luat foc pe aceiaşi lungime de undă !? Amintirea acelei atingeri poate însemna o viitoare căsnicie sau: „ altă dată nu mai vezi !“.
    „Dăliana-i fată dalbă“ = da Ileana-i fată ( faţă) dalbă. Nu trebuie să căutăm o logică a timpurilor noastre în colinde străvechi. Între: „ ne-ntâlnim la discotecă“ şi „ lasă-mă să-ţi iau inelul“ timpul a pus paravan dspărţitor: fata merge la apă, fântâna este mai departe de casă , dacă te atingi cu cineva cu scopul ca vibraţiile să fie măsurate, atunci nu trebuie să te vadă părinţii şi faptul că sunt mai mulţi feciori înseamnă că fata ( biochimic) , de fapt , alege: dintre atâţi cu cine am cea mai bună compatibilitate. „ Motivul atingerii“ a inventat hora ,dansul în doi , hârjoana , teatrul naiv: în jurul fetei nu sunt copii, nici puberi, ci „ feciori de-a ei măsură“, zicerea populară are exactitate geometrică. Prima colindă este zisă de un (singur) personaj: fie că este puber –după cum am zis şi-i foarte bucuros că are un mânz – el face urare dar se gândeşte la fata gospodarului numai aşa din politeţe, fie că este flăcău cam trecut şi se gândeşte că va avea nevoie de un cal fie pentru arat , fie ( mai sigur) pentru călărie. Personajul are o grijă , colinda lui nu-i curată , nu-i dezinteresată. Dincolo , flăcăii de la fântână au chef de joacă , faptul că tânăra s-a aplecat să scoată apă i-a cam zăpăcit, interesul lor nu ţine de calcul , ci de hormoni – deci este scuzabil .După ce s-au ţâpat junii la ea şi , ca o fandosită, a cedat inelul se apucă de blestemat ( lucru foarte curios: de sărbători nu se blesteamă , nici în joacă , nici de-a dreptul; hier = fier; da!. Transcriere greşită : ghier = fier ????
    În afară de aluzia „ fierul plugului rugineşte , nefolosit fiind, pană-n sărbători , în general , în sezonul inactiv, inserarea unui blestem într-o colindă nu se potriveşte , ori este o greşeală de recoltare, ori vreun fals geniu popular a făcut o adăugire cu totul anapoda. S fie bine !

    Comentariu de Grigore Rotaru Delacamboru — Decembrie 7, 2008 @ 5:44 am | Răspunde

  12. Poate fi o incantaţie magică extrem de veche. Seamănă cu limba sumeriană

    Avem

    ANO LO IANO LO , adică
    ANU LU EANNA LU

    Cred că înseamnă ceva. Fiecare cuvînt are un înţeles în sumeriană, dar nu sunt sigur de „legarea” enunţului.

    ( vezi http://www.ping.de/sites/systemcoder/necro/info/sumerian.htm )

    E posibil ca aceste cuvinte să fi fost transmise cu acurateţe, nesupunîndu-se evoluţiei fonetice.

    Comentariu de roderick — Decembrie 11, 2008 @ 12:23 am | Răspunde

  13. Dalia şi Laimė sunt două zeiţe-surori în mitologia lituaniană. ( vezi http://en.wikipedia.org/wiki/Dalia_(mythology) )

    Dalia este zeiţa ţeserii şi a sorţii – corespunzînd probabil lui Bendis.

    Zeiţa Artemis- Diana mai era numită Delia – de la insula Delos, locul naşterii ei.

    Comentariu de roderick — Februarie 18, 2009 @ 3:08 pm | Răspunde

  14. […] misterios “anolo ianolo” mi-a atras de multă vreme […]

    Pingback de Duhuri din munţi « Istoriile lui Roderick — Septembrie 5, 2010 @ 11:41 am | Răspunde

  15. Anolo Ianolo înseamnă „Ineluș învârtecuș”, un cunoscut refren din folclorul românesc al copiilor

    Are valoare și de descântec

    Anulum înseamnă cerc sau inel. Este posibil ca anulum să însemne un cerc care stă, iar ianulum un cerc care se învârte (in – anulum). Inelul este posibil ca la origine să însemne un cerc care se învârte sau ceva care se află pe un cerc și se mișcă pe acel cerc.

    Comentariu de sabinus — Noiembrie 8, 2011 @ 6:47 pm | Răspunde

  16. Ianolo trebuie să fie un vocativ în acest caz, iar Anolo doar un hipocoristic folosit pentru eufonie, obișnuit în acest tip de poezii populare. Dacă era doar Anolo mi-aș fi imaginat un derivat din rad. *en- „old woman/man, ancestor” care s-ar potrivi cu „bătrânul” Crăciun, individualizat ca un strămoș. http://en.wiktionary.org/wiki/anus#Latin alb.nënë- mamă
    Probabil e vorba de o alternare antică a doi zei cu funcții apropiate, procedeu folosit de romani în relațiile cu neamurile cucerite. Dacă Ianus avea un corespondent Crăciun sau o formă apropiată în dacică, e logică cumva apropierea.
    Pe de altă parte poate fi doar o coincidență sau o folosire ritualică: „Janus had a ubiquitous presence in religious ceremonies throughout the year, and was ritually invoked at the beginning of each one, regardless of the main deity honored on any particular occasion.”

    Vocativul în /-o/ e pentru genul feminin (fato, țiganco, etc.). Dacă avem un nume feminin Iana, vocativul ar fi Iano, Ianolo; dacă era Ion – Ionele.
    Din comentariile de mai sus înțeleg că avem și un nume mitologic feminin (sau mai multe):
    “Dăliana-i fată dalbă” „Leana, Liana, Lina/ Leana, Dăliana/ Daliana/ Deliana, Ilinca, Ana”

    Pare să fie un singur nume până la urmă, sufixat și prefixat: DĂLIANA, unde dă- e similar sufixului sl.do- și apare foarte rar în albaneză ca dë- sau d-, cu rol intensificator.
    Forma ”IANA” poate fi rezultatul palatalizări lui [l] în contextul dat, (”LIANA”..sânziana). Să zicem că avem un nume *Liana/Leana în vestul țării, cu o paralelă *Luana în est, la fel cum circula juvină și jivină odinioară. Mă entuziasmează ideea că am putea avea acel vechi diftong albanez ”ui” (astăzi y,i la ghegi și doar y în dialectul tosk) care apare în antroponimia și, parțial, în toponimia traco-dacă sub forma literei Y în transcrierile grecești.
    Pentru albaneză e foarte simplu de urmărit linia transformărilor. E vorba de diftongarea vocalei (lungi) IE *ū- > proto-alb. *ūi- și vechi albanez *ui-.
    Prin urmare, dacă instinctul meu e corect, am avea o proto-formă *Lūana > *Lūiana , rezultând atât Luana cât și Liana. Vom fi avut sâmburii acelei fracii dialectale gheg-tosk în substrat.
    Motivul domesticirii murguțului fără căpăstru și alte harnașamente e răspândit pe o arie largă, dar trecerea la următoarele versuri e foarte abruptă:
    „si tu gazda vesel bun
    c-am ajuns sfantul Craciun.” (cred că nu-i transcris corect)

    Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 13, 2014 @ 9:41 am | Răspunde

  17. Anolo Ianolo…
    Ana, Iana… daca atribuim fiecarei litere cate o cifra cuprinsa intre 1 si 9, rezulta : 1+5+1 = 7 pentru ana si 9+1+5+1=16=7 pentru Iana. Sa fie aceeasi Ana cu Iana?
    Idem procedam pentru Anolo care ne da numerologic socotind 1+5+6+3= 6, iar pentru Ianolo 9+1+5+6+3+6=3

    Comentariu de Deea — Martie 21, 2015 @ 4:14 pm | Răspunde

  18. Scuze, am lasat un 6 pe dinafara, mea culpa. Ingaduiti-mi a rectifica….Anolo da tot 3….

    Comentariu de Deea — Martie 21, 2015 @ 4:57 pm | Răspunde

  19. Ana, sotia mesterului Manole? Ana, Iana, simbol al credintei si al intelepciunii?
    Daca este sa cautam ce ne insufla cifra 7, ne oprim asupra zilei a saptea a saptamanii, Duminica, ziua Soarelui. Ana, Iana… sa fie Soarele? Ziua de odihna a bunului Dumnezeu dupa ce a creat totul.
    Albul dalbului l-as asemui sarbatorii lui Dumnezeu. Dumnezeu este Albul, Dalbul, imagine a imaculatului, purului, perfectului.
    Cantul, colinda respectiva fiind defapt un fel de a multumi lui Dumnezeu pentru ceea ce suntem si ne permite sa fim? Iar pentru acest ”multumesc”, ce zi am putea alege daca nu cea de a saptea zi, Duminica, ziua cea mai sfanta, ziua Soarelui?
    Cu bine , sper sa ne citim!

    Comentariu de Deea — Martie 21, 2015 @ 5:09 pm | Răspunde

  20. În principiu sunt deschis chiar și la abordările numerologice; însă aici nu e vorba de un text exact, ci doar de o variantă a unei colinde cu multe versiuni. De ex. în unele formula de început este ”Ano, Leano”.

    Comentariu de Roderick — Martie 21, 2015 @ 5:13 pm | Răspunde

  21. ”Leană, leo, Leană, fată dalbă,
    Strigă Leana din cetate,
    Strigă-n lume, strigă-n țară,
    Cine-n lume s-o afla-re
    Sã-nvețe murguțul ei,
    Jucător și fugător,
    Făr’ de frâu, făr’ de căpăstru,
    Fără fir de ață-n capu?”

    În această variantă din Mărtinești-Hunedoara (este un ”Colind de fată”) nu există dubiu asupra sensului cuvintelor. Problema este care din versiuni e mai aproape de original.

    De remarcat și asemănarea dintre ”Leană, leo, Leană” și ”Lino, Leano”, refrenul unui cântec din Oltenia sau Muntenia, aflat în repertoriul lui Tudor Gheorghe.

    P.S. în versiunea menționată mai sus cel care îmblânzește murgul este Rau-Păcurariu (Rau cu a, nu cu ă). Iarăși un nume misterios; ar putea fi (?) legat de o onomastică mitologică tracă, Rabo- și Rebo- fiind un element inițial în antroponime compuse tracice, ca Rabocentus.

    Comentariu de Roderick — Martie 22, 2015 @ 7:15 am | Răspunde

  22. Roderick , se multumeste de receptie si de raspuns.
    Ma gandeam sa il socotesc pe Rau Pacurariu, numerologic vorbind…
    Mi-ar rezulta astfel : 9+1+3 ….+ 7+1+3+3+9+9+3= 13+35=48=12=3
    Stii ce asociez eu cifrei 3? Trinitatea, Dumnezeu, tata-fiu-duhul sfant.
    Da, sunt un om care crede in Dumnezeu. Nihil sine Deo.
    Na mai daduse, mai sus, tot reducand numerologic cele doua nume: Ana si Iana. Uite ca si Rau Pacurariu ne duce tot la aceeasi cifra.
    Nu toate drumurile ar duce la Roma? Ca tot suntem la capitoul Imperiul roman…. Te felicit, va felicit pe toti pentru ca scrieti pe acest site si multumesc ca ne impartasiti atatea noua, tuturor, indiferent ca suntem sau nu in domeniul istoriei…eu una nu sunt, este doar una din pasiuni.
    Cu respect, sa ne citim cu bine!

    Comentariu de Deea — Martie 23, 2015 @ 1:26 pm | Răspunde

  23. Roderick…. imi sustin ideile si imi prezint concluziile in paralel pe acest site si pe site-ul 9AM. Incepusem sa caut tot ce se poate spune despre Io, astfel am dat peste scrierile voastre. Recunosc ca nu le-am citit pe toate.
    Daca este sa atribui cate o cifra fiecarei litere din Deus, as obtine: 4+5+3+1=12=3 Iar 3!
    Dar daca o socotesc numerologic pe Deea? As obtine: 4+5+5+1=15=6
    Hm…. Divinitatea are sau nu are parte feminina? 6 se divide la 3…

    Comentariu de Deea — Martie 23, 2015 @ 1:46 pm | Răspunde

    • Vă mulțumesc pentru aprecieri. Să îmi citiți toate scrierile de aici, însă, nu aș recomanda.

      Comentariu de Roderick — Martie 23, 2015 @ 11:50 pm | Răspunde

      • Doar timp sa fie pentru toate, domnule Roderick!
        A propos, m-a urmat un utilizator de pe 9AM. Imi declin orice responsabilitate in ceea ce priveste activitatea si comentariile sale. Eu sunt Deea, umbra mea ce ma urmeaza aici fiind deea.
        Multumesc de comprehensiune si va asigur de certitudinea veridicitatii spuselor mele referitor la acest fapt.
        Numai bine si pe curand!

        Comentariu de Deea — Martie 26, 2015 @ 10:18 am

      • Am înțeles, c’est la vie.

        Comentariu de Roderick — Martie 26, 2015 @ 6:08 pm

  24. de aceea 1+1=3 , cateodata

    Comentariu de deea — Martie 23, 2015 @ 4:43 pm | Răspunde

  25. La vie est belle, domnule Roderick, n’est ce pas? :)
    Cristos a inviat! Niciodata nu este prea tarziu si mereu spunem ca chiar si mai tarziu este de preferat decat niciodata.

    Daca tot m-a urmat umbra mea, deea-cu litere mici, ce ar fi sa ne demonstreze scurt si sec cum 1+1=3… Îhmmm? Ii permiteti, domnule Roderick? :)
    Recunosc, nu am fost AS la matematici , insa mereu am gasit cate o cale de a raspunde aproape corect.;)

    O zi frumoasa, Roderick, deea… receptie! A vous! :)

    Comentariu de eclipsa — Aprilie 16, 2015 @ 11:43 am | Răspunde

    • Adevărat a înviat!

      Formula aceasta se folosește în mod tradițional ca salut până în ziua Înălțării Domnului. Numele Mântuitorului are în cultul creștin ortodox din România grafia Iisus Hristos, cu varianta Christos.

      La vie est belle, adevărat, dar uneori te obosește ca mersul interminabil printr-o galerie de artă, înconjurat desigur de capodopere. Numai bine vă doresc.

      Comentariu de Roderick — Aprilie 16, 2015 @ 6:17 pm | Răspunde

      • Multumesc pentru precizari, domnule Roderick. Ai punctat acolo unde s-ar fi putut instala loc de dubii.
        Prin sfantul botez sunt romano-catolica. Dumnezeu este unul singur, pretutindeni, simultan si intotdeauna, pentru totdeauna si nu il putem ingradi in niciun cult religios. La fel cum niciun cult religios nu are dreptul a ne ingradi nici macar in credinta.
        Fiul lui Dumnezeu este unul singur. Fiecare om scrie asa cum simte, Îl scriem pe Fiul lui Dumnezeu si pe bunul Dumnezeu asa cum il traim fiecare.

        Domnule Roderick… Viata nu ne poate obosi, dar ne invata in permanenta atat bune cat si rele. Cum altfel am putea face fata oricarui obstacol ce este menit defapt sa ne avanseze?

        O zi frumoasa si numai bine!

        PS In Franta exista o perioada cand diferite nume si prenume erau transformate efectiv pentru a putea fi scrise à la fraçaise. Pana si astazi, strain in Franta fiind, daca in intregimea scriptica a identitatii tale se regaseste un sunet atipic sau o litera ce nu apare in alfabetul francez, te trezesti ca nu mai esti tu pe hartie. Si totusi, ramai tot tu, indiferent ca te striga si/sau te scriu ceilalti altfel.

        :)

        Comentariu de Deea — Aprilie 17, 2015 @ 7:37 am

      • Omul de azi are limite mai strâmte decât orice cult religios. Omul de azi e tâmpit; nu am cum să îl iau în serios. Cine îl poate ”împiedica” mai mult decât este el împiedicat? Am noroc că vorbesc despre daci. Restul sunt bonobi :)

        Cât despre religie, parcă nu era o chestie care îngrădește, ci una care deschide. Dogmele sunt o fereastră deschisă, nu o ușă încuiată. Atâta știu și eu, un păcătos care nu prea le are cu postul (d-l Ioan Albu, cel care mai scrie pe aici, știe).

        Comentariu de Roderick — Aprilie 17, 2015 @ 1:40 pm

  26. *à la française….Scuze, am mancat o litera…

    Comentariu de Deea — Aprilie 17, 2015 @ 7:39 am | Răspunde

  27. Se apropie Craciunul. Ce ne mai descifrati, domnule Roderick?

    Comentariu de Deea — Octombrie 23, 2015 @ 10:02 pm | Răspunde

    • Buna seara, va multumesc pentru interes. In apropierea fiecarui Craciun (si nu numai) incerc sa scriu un mic articol dedicat cumva Sarbatorii. Le puteti gasi pe blog. Daca am reusit sa descifrez cate ceva, ramane de vazut. Aceste descifrari, insa, nu „elucideaza” misterul , ci, vorba lui Blaga, „tot ce-i neînţeles/
      se schimbă-n neînţelesuri şi mai mari”. Cu bine.

      Comentariu de Roderick — Octombrie 27, 2015 @ 5:56 pm | Răspunde

      • Buna din nou, domnule Roderick!
        Misterul isi pastreaza caracteristicele, altfel nu ne-ar mai acapara si motiva sa il descifram. Ai dreptate, cu cat cautam mai mult, cu atat concretizam un labirint al cunoasterii, care, simultan ne deschide o cale si ne inchide o alta.
        Craciunul este cea mai frumoasa sarbatoare . Ignorand efectul comercial reflectat in marketing, Craciunul ramane simbol al (re)nasterii divine.
        La ce fel de articol te-ai gandit pentru Craciunul 2015? In ce mister ne determini sa plonjam in continuare ?
        Felicitari, domnule Roderick! Faci o treaba frumoasa! Faceti cu totii o treaba extraordinara.
        Domnule Roderick… ca subiect paralel, ce stii dumneata despre rhésus negativ?
        Asteptand sa ne recitim cu drag, va doresc tuturor numai bine si unde pozitive in panze ! :)

        Comentariu de Deea — Octombrie 28, 2015 @ 8:44 am


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: