Istoriile lui Roderick

octombrie 18, 2008

Munţii Bucegi şi Dacii

Filed under: Kogaionon — Roderick @ 11:23 am

Acest subiect, interesant, cred, în sine, trimite la cel puţin două controverse:
– presupusul rol religios al formaţiunilor naturale ( Sfinxul, Babele ş.a. ) şi o presupusă locaţie a muntelui Kogaionon
– autenticitatea plăcuţelor de la Sinaia.

O hartă a Bucegilor se poate descărca de aici:
http://www.carpati.org/harti_harta/harta_harti/muntii/bucegi-7/

***

Undeva în nordul Bucegilor ( Braşov sau Rîşnov ) se afla, se pare, cetatea Cumidava ( ? ) – vezi http://www.gk.ro/sarmizegetusa/dave/cumidava.htm

La Rîşnov sunt atestate locuiri civile din epoca bronzului şi un castru roman. La Braşov, fortificaţii din epoca bronzului pînă în epoca dacică („Pietrele lui Solomon”. cartier Schei )

Logic ar fi ca aceste aşezări şi fortificaţii să îşi aibă corespondent şi în partea sudică a Bucegilor, la celălalt capăt al drumului prin munte.
Deci, probabil că o cetate dacică nedescoperită există şi la Comarnic.

De asemenea, la Predeal drumul (de azi, dar plauzibil şi în antichitate) se bifurcă înspre Rîşnov respectiv Braşov. E probabil să fi existat o cetate plasată -cel mai logic- pe muntele Gîlma Mare, care să fi controlat trecătorile.
Dealtfel, la Predeal a fost descoperit un depozit din epoca bronzului.

***

Unul din susţinătorii situării Kogaiononului în Bucegi (nu ştiu dacă primul în ordine cronologică ) este Nicolae Densuşianu.

Eu nu sunt adeptul acestei variante, dar nici nu o resping.

Date interesante pentru susţinătorii ei: două peşteri importante ca dimensiuni se află în apropierea zonei/cabanei Babele:

http://salvamont.org/main/articole/show_ro_t_doua-pesteri-deosebite_id_982.html

Avenul de sub Babele era caracterizat, la sfârşitul lui 1985, prin 388 m dezvoltare, 40,3 m adâncime şi 70,5 m distanţă maximă între punctele cele mai îndepărtate de pe planul peşterii (extensia cavităţii).”

 ***
Poveşti despre Bucegi, mai vechi sau mai noi, aici: http://www.formula-as.ro/2007/786/societate-37/muntii-misterelor-bucegii-8313

***

Aparenta absenţă a urmelor dacice în Bucegi nu exclude importanţa majoră a acestui masiv montan pentru daci.

Prezenţa urmelor arheologice ale unui cult exact în Muntele Sacru este discutabilă. Poate că una din preocupările dacilor a fost tocmai ştergerea ritualică a urmelor omeneşti din preajma Zeilor.
E plauzibil; suficient să ne amintim cum în mod deliberat morţii dacilor (în aşa-zisa „perioadă clasică”) erau „şterşi” din această lume, eliminîndu-li-se orice urmă materială.

Dar acest Munte Sacru poate fi regăsit în reprezentări aflate la distanţă de el. Sau poate fi regăsit ca model arhetipal al unor construcţii. Sau poate că locurile de cult sunt amplasate în contexte geografice similare Muntelui Sacru.

3 comentarii »

  1. Cautati in „Dacia Preistorica ” a lui Densusianu, in primul capitol despre monumentele megalitice ale preistoriei si acolo se scrie mult despre „babele ” din Bucegi, despre „Columna cerului ” din Bucegi ,cere caracterizeaza perioada poporului pelasg, centrul sau administrativ fiind zona tarii noastre, columna cerului din Bucegi, simbol pelasg, fiind intalnita si in alte teritorii palasge .

    Comentariu de iri — noiembrie 14, 2008 @ 7:31 pm | Răspunde

  2. În Ardeal avem Buceş , Bucea şi Abucea.

    E posibil ca rădăcina acestor cuvinte să fie pre-indo-europeană.

    Acel u din „Bucegi” ori „Abucea” ar fi putut să provină dintr-un a lung, fapt atestat la mai multe cuvinte.

    Există un radical semitic
    bq
    „West Semitic noun *abaq-, dust, chaff, whence denominative verb, to be(come) dusty. abacus, from Greek abax, abak-, counting board, perhaps from Hebrew bq, dust.”

    Aceasta ar corespunde cu „bugeac” = loc pustiu ( cu praf etc )

    Comentariu de roderick — decembrie 4, 2008 @ 1:48 pm | Răspunde

  3. http://www.enciclopedia-dacica.ro/?operatie=subiect&locatie=cetatile&fisier=concepte_despre_cetatea_dacica_I

    Aveam în trecut o idee cum că geto-dacii ar fi fost separați pe faliile unor grupuri culturale mai extinse decât a triburilor cunoscute, adică unele împărtășeau niște legături mai strânse între ele decât cu alte triburi mai îndepărtate (logică elemnetară), dar nu cumva religia era liantul care va determina mai târziu unirea lor vremelnică într-un singur regat?
    De undeva anume trebuie să-și fi început și Zalmoxis lucrarea sa, dar nu cumva opera sa civilizatoare se întinde peste mai multe ”regate” geto-dacice?
    Posibil ca fiecare arie culturală să-i fi păstrat câte un loc considerat sacru, dar cel mai important dintre toate ar trebui să fie chiar centrul dacic. Alte locuri sacre puteai fi dedicate zeului acesta necunoscut sau altora, dar ca denumire a sacrului putea fi comună prin chiar limba tracică.

    Apostolii, conform tradiției, străbat Europa, Asia și nordul Africii, dar cred că Spitama Zarathustra (628-551 î.d.Hr.) este mai aproape de Zalmoxis ca preot arhetipal al unei întregi tradiții – probabil monoteiste. https://ro.wikipedia.org/wiki/Zarathustra

    Dacă geto-dacii ar fi avut o tradiție a scrisului, sunt sigur c-am fi descoperit ceva similar cu zoroastrismul, tot în versuri. Ce lasă Zarathustra este transcris după mai multe veacuri, personal netrecând nimic pe hârtie, ci transmite în versuri dogma sa, ca să fie ținute minte mai ușor.

    Diferența între Zarathustra și primul ”pontif” al zeului geto-dacic cred că ține de introducerea sa în ecuația divină, așa cum fac numeroși inițiatori de secte. Probabil că fiecare nou pontif/papă se numea pe sine fiu al marelui zeu, așa cum Ahura Mazda are de fiu pe Spenta Mainyu, „duhul sfânt”. Nu m-ar mira să se fi inventat o zămislire miraculoasă, adeverită cumva de o clasă preoțească geto-dacică pentru fiecare nou ”pontif”.

    Comentariu de Sorin5780 — septembrie 13, 2019 @ 2:18 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: