Istoriile lui Roderick

Noiembrie 3, 2008

Dacia şi Italia sudică

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 2:42 pm

Există o corespondenţă care nu poate fi simplă coincidenţă între numele cetăţii Apulon (a dacilor apuli) şi cel al regiunii Apulia, din sudul Italiei.

Un trib italic din regiune erau daunii.

Asemănările dintre limba română şi dialecte sud-italiene au fost remarcate de către istorici şi lingvişti şi interpretate în sensul „latinist”.

Probabil că există o mărturie foarte veche a asemănării limbilor vorbite în Italia sudică şi teritoriul vest-românesc: Priscus, amabasadorul bizantin la curtea regelui hun Atila, pomeneşte de „graiul ausonilor”, una din limbile „oficiale” acolo; Ausonia este denumirea dată de greci Italiei sudice.

Există şi asemănări etnografice: „porţile maramureşene” apar în forme aproape identice şi în Calabria.

***

Puteţi vedea aici câteva artefacte (olărie) ale daunilor, vechii locuitori ai Apuliei:
http://www.bcgalleries.com.au/antiquities/culture/19

Mai ales aici am o senzaţie de… deja-vu, deşi nu mă pricep prea mult la arta geto-dacă:

Din păcate obiectele sunt de vânzare! (Şi nici nu costă prea mult, e cineva interesat?)
Istorie de vânzare…Jaful şi idioţenia se legalizează peste tot, nu deţinem noi „patentul”.

***

Din http://en.wikipedia.org/wiki/Messapian_language
„Messapian may have been an Illyrian language”
şi
„The link between Messapian and Illyrian is based mostly on personal names found on tomb inscriptions and on classical references”

În pagina indicată există câteva inscripţii în această limbă vorbită şi de dauni.

„klohi zis thotoria marta pido vastei basta veinan aran in daranthoa vasti staboos xohedonas daxtassi vaanetos inthi trigonoxo a staboos xohetthihi dazimaihi beiliihi inthi rexxorixoa kazareihi xohetthihi toeihithi dazohonnihi inthi vastima daxtas kratheheihi inthi ardannoa poxxonnihi a imarnaihi”

Mai citez
„the Messapian praenomen Dazohonnes vs. the Illyrian praenomen Dazonius”
La Adamclisi e atestat într-o inscripţie numele Daizus Comosius, atribuit unui autohton romanizat ucis într-un atac al costobocilor ( http://www.cimec.ro/Arheologie/tropaeum/izvant/body.html )

***

O ipoteză privind numele dacilor îl leagă de un presupus nume al sabiei curbate – „daca” ( ipoteza aparţine lui C. Daicoviciu )

Din http://www.gk.ro/sarmizegetusa/latinitatea/munteni.htm

„acad. C. Daicoviciu crede mai degrabă că acest nume de popor derivă din cuvântul, presupus numai, dar neatestat în izvoare, *daca însemnând „cuţit, pumnal” în care caz am avea de a face şi la daci cu obiceiul destul de răspîndit în antichitate, de a denumi o populaţie după arma ei caracteristică.”

Mă gândeam la numele siculilor şi sicanilor, popoare care au dat numele Siciliei. Poate fi el legat de sica, pumnalul -sabie dacic ?

Din http://www.gk.ro/sarmizegetusa/armata_daca/falx.htm

Avea lama lungă şi îngustă, ascuţită pe partea concavă şi prevăzută cu un mîner de lemn sau de os. Unele exemplare descoperite prezintă şanţuri de scurgere a sîngelui şi incrustaţii pe lamă. Varianta mai scurtă se numea Sica ( în limba dacă) iar cea lungă ( cu o lungime medie intre 0,60—0,70 cm) se numea FALX (în limba latină). „

***

Siculii au ajuns în Sicilia din nord, iniţial locuind zona Apeninilor.

Sicanii, în schimb, se pare că au ajuns dinspre vest, cf http://www.guidasicilia.it/ita/main/storia/storiaAntica.htm#

„Gli studi archeologici fanno risalire al III millennio a.C. l’arrivo dei sicani nella Sicilia occidentale, in particolare nella parte situata ad ovest dell’Imera del sud (Salso). I loro contatti con la civiltà minoica sono stati convalidati da scoperte recenti mentre non sono tuttora chiari i rapporti esistenti con i vicini elimi. Giunti probabilmente dalla Spagna, i sicani fanno di Iccara, Inico e Indara i loro centri principali.”

***

Există o mare asemănare între necropola de la Pantalica, a siculilor



şi necropole trace, cum ar fi cea de la Liubimeţ ( „silent stones” )

Vezi
http://www.ancient-bulgaria.com/2007/03/01/silent-stones-ljubimetz-municipality/
http://it.wikipedia.org/wiki/Pantalica#La_necropoli_di_Pantalica

La noi vestigii similare, cărora li se atribuie însă origini mai recente, există în munţii Buzăului.
http://muntiicarpati.org/bin/foto/showfoto_ro_display_poze_what_self_item_60401_idxfoto_60_vot_0.html

De asemenea, există o probabilitate să fie ceva similar şi la Corbii de Piatră, jud. Argeş. Vezi
http://www.formula-as.ro/2008/828/romania-necunoscuta-33/corbii-de-piatra-9925

24 comentarii »

  1. Scurta ti-a fost hibernarea, e-dacule… :D

    Comentariu de Nautilus — Noiembrie 4, 2008 @ 3:55 pm | Răspunde

  2. Eh, e doar un copy-paste din mine insumi.
    Problema este ca am schimbat raporturile dintre mine si ceea ce scriu aici. e ceva care nu se remediaza usor.

    In rest, am ajuns de parerea ca e mai bine totusi sa scriu decat sa nu scriu; asta e.

    Comentariu de roderick — Noiembrie 7, 2008 @ 3:09 pm | Răspunde

  3. Se poate pune întrebarea dacă şi cum s-a păstrat numele Daciei ( dacilor) în limba română.

    O variantă ar fi „Dochia”.

    Cred, însă, că mai degrabă numele ar fi urmat calea transformării
    Danaris > Dunăre
    Maris > Mureş

    şi din numele Dakiei ( dacilor ) să fi rezultat Ducea ori Duca ( fără legătură cu titlul nobiliar de duce ).
    Ducea şi Duca sunt nume de familie frecvent întâlnite. Duca e întâlnit în româna medievală ( „Duca Vodă” ).
    Nu ştiu dacă are sau nu legătură cu „daka”.

    Comentariu de roderick — Noiembrie 7, 2008 @ 3:10 pm | Răspunde

  4. Nu am mai intrat de prin 2 nov pe net dar vad ca ati revenit puternic , am ce citi . Despre daci numai de bine !

    Comentariu de oroles — Noiembrie 22, 2008 @ 9:45 pm | Răspunde

  5. Pe lume nu-i nimic intamplator ! Interesant ! Trebuie sa ajungeti si in zona Alunis-Nucu ! Sa fie bine !

    Comentariu de Grigore Rotaru Delacamboru — Decembrie 7, 2008 @ 9:13 pm | Răspunde

  6. În Sicilia există rîul Gela ( vezi http://en.wikipedia.org/wiki/Gela_(river) ), al cărui nume seamnănă mult cu „Gilău” din Cluj.

    Discutabilă afirmaţia: „The name Gela (Γέλα) probably comes from the Greek verb γελάω „I smile/laugh”. ”

    De asemenea, există localitatea ( antică şi modernă) Gela (- http://en.wikipedia.org/wiki/Gela#History ). Unul din conducătorii oraşului se numea chiar Gelo ( http://en.wikipedia.org/wiki/Gelo ) – o coincidenţă remarcabilă cu numele Gilău – Gelu ( voievodul care a domnit în Gilăului , conform cronicii lui Anonymus )

    Rîul – zeu Gela este reprezentat sub formă de taur:

    Acest fapt ar putea trimite spre rădăcina IE „gwou” – „taur, bou, vacă” – vezi http://www.bartleby.com/61/roots/IE192.html ; totuşi „gela” nu seamănă cu ce a dat „gwou” în latină („bos”) sau oscă („Búvaianúd”- cf. starling.rinet.ru ), ci cu indianul „gayal” .

    Mai plauzibilă este originea în PIE *gelǝ- „rece”, cu forma „gelan” în oscă, „gelu” în latină.

    În dreptul localităţii Gilău se unesc Someşul Cald cu Someşul Rece. E posibil ca numele „Gilău” să fi fost legat de acest din urmă rîu.

    Numele voievodului Gelu – pomenit în cronica lui Anonymus – ar putea să provină într-adevăr din PIE *g’ela- ( „laughter”), care a dat în greacă „geláō” – care seamănă foarte mult cu „Gelou”.
    „Gelou” însemna, probabil, „cel vesel”.

    Comentariu de roderick — Aprilie 10, 2009 @ 12:48 pm | Răspunde

    • Sînt toate șansele ca Gilău, Jiul,afluentul Gilort și alte asemenea rîuri să vină din vechiul jielț(jilț)-rîu(aș prefera aici o formă ardelenească „gielț”). Nu zic că n-ar putea Gilău să însemne același lucru ca lat.gelas-rece sau balticul gelmenia/gelum(frost), care atenție, sensul rom.ger e identic cu limbile baltice.Am să-l trec la cap.„dacice”.
      Pe mine mă interesează numele Gilortului mai mult.http://gilort.blogspot.com/2007/02/gilortul-este-un-rau-al-gorjului.html
      E efectic înconjurat de nume tracice foarte vechi: rîurile Sadu(curat,sweet,suav?) și Olteț, dar cel mai important mi s-a părut că e „dulce”. Oare nu poate fi apropiat de gr,γλυκός(glykos)-sweet..glucoză? http://en.wiktionary.org/wiki/%CE%B3%CE%BB%CF%85%CE%BA%CF%8C%CF%82
      Cred că Gilortul se află pe teritoriul saldensilor(lit.saldus=dulce http://en.wiktionary.org/wiki/Appendix:Proto-Slavic/sold%D1%8Ak%D1%8A ),sărarii.E interesant cum nordicii au trecut de la sărat la dulce..era sarea prețioasă totuși! Amintesc basmele noastre și remarca„te iubesc ca sarea în bucate”…adică dulce? :)
      Tot la cap.„dulce” mă întreb ce gust are Ampoiul, deoarece ar putea fi coradical cu alb. ëmbëlsi http://en.wiktionary.org/wiki/%C3%ABmb%C3%ABlsi#Albanian Tare aș vrea să știu de unde vine? E o „betacizare” din ie *dluk(‘)-, *dulk(‘)-dulce
      Mai e și ie geld- swelling, dar cel mai mult mă atrage ideea că însemna „rîul drept” = Gil-ort.. sau din dreapta, deși în mod normal, în numele compuse, subiectul e în partea secundă(adică „gil”)?
      Personajul Gelou vine ori din turco-maghiară(ca funcție politică) ori slavă, ori stră-română: jiláv (jilávă), adj. – 1. Umed, reavăn. – 2. (Banat) Puternic, zdravăn.
      Ultimul sens e interesant pentru discuția de față, iar dacă căutați orig.lui jilav intrați în ceață cu DER-ul.Pe de o parte jilț e tracic, dar jilav e slavic…minunat!
      Chiar și gr.gelao pare să se apropie de germ. Gelächter http://en.wiktionary.org/wiki/laughter dar nu cred că am fi pierdut un asemenea cuv.pînă azi dacă a existat vreodată.
      Numele acelui tiran din antica Sicilie, Gelo, ar putea să conțină particula gr.ge- pământ; așa cum se spune în articol pe Wiki, familia regală era adepta unui cult chtonian similar lui Demeter.Nu e cazul Gilăului.

      Comentariu de Ioan Albu — Ianuarie 17, 2012 @ 10:24 am | Răspunde

      • Gil ar putea veni de la „gîl” („gâl”), onomatopeea, care este sunetul făcut când înghițim apa. Gîl – gîl

        A GÂLGÂÍ pers. 3 gâlgâie 1. intranz. (despre lichide) A curge producând un zgomot caracteristic; a face „gâl-gâl”; a bolborosi. 2. tranz. reg. (băuturi) A sorbi cu înghițituri mari și zgomotoase. /Onomat.
        Sursa: NODEX

        Comentariu de sabinus — Ianuarie 17, 2012 @ 4:41 pm

      • Așa s-au format primele cuvinte ale umanității, noi doar le reinventăm și spunem că abia ieri le-am născocit.

        Comentariu de Ioan Albu — Ianuarie 17, 2012 @ 6:17 pm

      • Dacă Gilort înseamnă „brațul rîului” sau „rîu atașat/legat” ?

        Particula -ort poate veni din IE *ar (to join) la fel ca vb.gr. aeirō (I bind, attach).
        Am putea avea aici un termen tehnic pentru afluent al unui rîu în limba geto-dacilor.

        Comentariu de Sorin5780 — August 10, 2012 @ 4:06 pm

      • Despre Gilort credeam -parcă pe forumul dacia.org, demult- că e un diminutiv, cum ar fi „Jieţ”, „Olteţ” etc.. Din păcate nu am găsit sufixe diminutivale similare prin alte limbi.

        Ar putea fi ceva gen „izvorul Jiului” sau „Jiul de sus” ( ? mai probabil primul, ţinând cont de topica presupusă a lb. trace :) ) -legat etimologic de „origine”, PIE *or „to lift, to rise” .

        Dar se pune o mare întrebare. De ce „Gilort” şi „Jiu”, de ce nu avem „Jilort” ? Ambele râuri curg prin Oltenia, se varsă unul în celălalt…
        Nu e cazul a două graiuri diferite în care cuvintele să se pronunţe altfel, ca de ex. jumătate – giumătate.

        Prin urmare e mai probabil ca numele celor două râuri să nu fie chiar atât de înrudite, similitudinea fiind doar o coincidenţă.

        Posibil Gil-ort = râul galben (cu topică inversă), chiar are un afluent numit aşa, Râul Galben.
        Ar fi fost în tracă Gelv-arta :), cf. trac Artanes (nume de râu)

        Comentariu de Roderick — August 10, 2012 @ 11:53 pm

      • În albaneză th e folosit pentru formarea diminutivului, la fel c-an română.
        S-ar putea să avem atît pentru Gilort cît și pentru Tiarant(os) (probabil Jiul) două forme de participiu avînd baza într-un verb.
        http://www.albanianoverview.com/albanian-grammar.htm
        aici ai sufixele folosite de albanezi pentru formarea participiului, dar ține minte că au trecut două mii de ani, deci s-au mai simplificat. -ur, -r(ë) ori -në.

        Explicația pentru formele diferite (Jiu – Gilort) poate rezida în faptul că Jiul a suferit transformările normale limbii deoarece conținea un cuvînt e uz general(probabil giul/giel,și apoi jiu(l)- rîu; jielț ar fi o diminutivare), pe cînd Gilort a rămas încremenit în timp la fel ca Moreș, Criș(mă rog, relativ încremenite).
        E interesantă și ideea gilort – galbena, IE: *ghel(w)- (IndoIr *g’h-)- „yellow” .Gilortul avea un gust dulce,alcalin datorită unei porțiuni a rîului unde lua lut. Azi am înțeles că e poluat puternic și-au dispărut și gamă întreagă de plante și animale din fauna specifică.

        Am putea controla vechile rîuri numită Gel, Gilort, Gilău, Gelopara dacă apele astea nu dus ceva lut la vale dîndu-le un aspect gălbui.Totuși, jielț rămîne un cuv.important geto-dacic, are și o explicație clară IE.

        Comentariu de Sorin5780 — August 11, 2012 @ 7:03 am

      • Din tren Gilortul se vede galben de tot, nu ştiu din ce motive.

        Acolo unde Gilortul se varsă în Jiu, se numeşte tot Gilort, iar Jiul – tot Jiu. E mai probabil să nu prea aibă legătură denumirile (poate doar la nivel IE, ori mai departe)

        Pe lângă Geloupara mai este şi o Gildoba / Gildava,

        Comentariu de Roderick — August 11, 2012 @ 10:47 am

      • În Gelv-arta l-am păstrat anume pe v din IE *ghel(w)- ca să „explic” păstrarea lui L intervocalic (deşi, cf. unor lingvişti, în cuvintele moştenite l intervocalic nu e o problemă).
        Cred că e posibil ca în gruparea -lv- intervocalic să dispară v şi să rămână l nerotacizat, posibil şi în alte cuvinte.

        Comentariu de Roderick — August 16, 2012 @ 4:31 pm

    • N.Drăgan în cartea „Românii în sec.IX – XIV” propune ca Gelou și Gilău să fie pronunții dialectale ale mai vechiului „deal”(delu).Se pare că bulgarii spuneau „delă” la munte odată, iar ungurii au împrumutat delu din slavă tot cu o pronunție ca cea de mai sus.
      Păstrarea unei forme ca Gilău cu „i”, zice ac.Drăgan la pag.4322-433, denotă o particularitate a slavei nordice,ruteano-slovace, în timp ce forma cu „e” ar fi românească sau sud slavă.
      E și asta o părere, numai că rîurile nu sînt dealuri sau munți..Gilort, Gelopara tracică și altele.
      PS:Dinogetia, așezarea tracică devenită castru roman, pare să conțină două cuv.grecești: primul e gr. „dino”, sinonim cu lat.dirus http://en.wiktionary.org/wiki/dirus din care s-a format „dinosaur”
      Traducerea: Dinogetia ar fi „geții mari,sălbatici,fioroși etc. sau rîul măreț, fioros etc?
      Munții Dinarici conține același adj.gr.cuprinzător, iar în vechime chiar erau..de speriat.Să fi avut și traco-dacii un cuvînt similar pe care în amonte îl foloseau să denumească „Dunărea” (Donaris)?

      Comentariu de Ioan Albu — Ianuarie 17, 2012 @ 8:28 pm | Răspunde

      • Gelu – Gelou e o transcriere maghiară. Ar fi putut să îl cheme Delo, nume prezent în Dalmația.

        Comentariu de Roderick — Iunie 26, 2013 @ 6:50 pm

    • Referitor la râul Gilort

      În limba germană ORT înseamnă „loc”. Gilort ar însemna locul „gil”

      http://hallo.ro/search.do?d=de&l=ro&type=both&query=ort

      Comentariu de sabinus — August 16, 2012 @ 6:48 pm | Răspunde

  7. Am observat ca forma constructiva a necropolelor de la Pantalica si Liubimet seamana mult cu un altar de lut ars al culturii Gumelnita/Cascioarele(datat 4600-3900 BC, expus la Muzeul de Istorie Bucuresti) si cu o serie de altare de lut ars pe care le-am gasit expuse la muzeul Pergamon (datate 2500 BC, gasite intr-un templu din Assur)

    V-as arata si poza facuta la Pergamon, dar nu am cum.

    Comentariu de Lykos — Noiembrie 18, 2009 @ 10:52 pm | Răspunde

  8. Foarte interesanta observatia – ramane de vazut

    Comentariu de roderick — Noiembrie 18, 2009 @ 11:53 pm | Răspunde

  9. Revin, ca un fluture la lumina blogului Dvs, cu un link la pozele facute de mine la Pergamon, referitoare la altarele de lut ars de la Assur.
    http://picasaweb.google.com/bogdan.zavaleche/LykosMekanikos#
    Eu cred ca aceste mici altare erau folosite in casele oamenilor vechi ca niste replici in miniatura ale mormintelor stramosesti (ca un fel de icoana de casa), pentru o aducere aminte cotidiana. Este interesant ca altarul culturii Gumelnita este datat ca fiind mult mai vechi decat cele gasite la Assur. Poate astfel alimenta o idee a migratiei cultului de la pelasgi catre rasarit.

    Comentariu de Lykos — Noiembrie 20, 2009 @ 12:02 am | Răspunde

  10. Va multumesc pentru aprecieri; uf… nu-s prea obisnuit cu ele.
    Tot un „fluture” sunt si eu – si m-am lovit de multe becuri. Printre aceste „becuri” false cred ca era, pe undeva, si lumina adevarata. Dar fluturii – si oamenii – traiesc in imperiul erorii.

    Ipoteza dvs. este foarte interesanta.
    Nuantand, e posibil ca altarele de lut sa nu constituie neaparat o reproducere a mormintelor, ci si unele si altele sa transpuna in plan fizic o structura arhetipala.

    Comentariu de roderick — Noiembrie 20, 2009 @ 5:09 pm | Răspunde

  11. Vasul cu inscripţia de la Duenos ( cu o primă „mostră” de scriere latină; sec. 6 î.Chr. ):

    Vas Gumelniţa, mileniul 4 î.Chr.:

    Comentariu de Roderick — Decembrie 2, 2009 @ 10:34 pm | Răspunde

  12. Într-un articol am citit o idee cum că Apulum n-ar fi deloc dacic, ci doar o transplantare a unui nume de cetate/oraș din Italia numit tot Apulum.Ba chiar se spunea că forma Apulon e doar o formă grecizată a originalului latin. Pus cap la cap cu Deva ca fiind britanic putem specula că romanii n-au continuat aproape niciodată așezări dacice decît în nume uneori, și nici măcar acelea nu putem fi siguri că-s nume de cetăți, ci poate erau numele zonei, al dealului, muntelui sau cîmpiei.

    Comentariu de Sorin5780 — August 9, 2012 @ 2:49 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: