Istoriile lui Roderick

Noiembrie 4, 2008

Gogele

Filed under: Kogaionon — Roderick @ 2:49 pm

Mă ţin de cuvânt ( vezi comentariile la http://eblogs.ro/roderick/2008/09/30/45/#comments )

şi iată harta:

Imaginea de mai sus e scanată de pe o hartă turistică a jud. Hunedoara, apărută la editura Sport-Turism, colecţia Hărţi turistice judeţene.

O denumire ancestrală, preluată ca atare pe o hartă. Oare câte astfel de nume s-au pierdut, nefiind menţionate în studii geografice ?

Numele apare deformat în harta din ghidul Munţilor Şureanu, autor Valer Trufaş:

7 comentarii »

  1. Neclarităţi în legătură cu etimologia grecescului hagion sau hagios ( în română „hagiu”, „hoge”) – posibili coradicali ai numelui Kogaionon.

    Din http://en.wikipedia.org/wiki/Yazata:
    „In Pokorny’s comparative dictionary on Indo-European languages, the author considers Yazata-, yaz-, yasna, yájati, yajñá, ἅγιος hagios to all be derivatives of a Proto-Indo-European (PIE) root i̪agʲ- (i̪ag´-) „religiös verehren”[11] („religiously venerate”). However, in partially derivative authorities such as Calvert Watkins’ PIE Roots appendix to The American Heritage Dictionary of the English Language give no indication that Greek ἅγιος hagios is still considered a reflex of this PIE root.”

    http://www.biblepages.web.surftown.se/eg03b.htm:
    „What many English bible-translations render as „saint” (the Greek word for saint, saints), was hagios (from agos and hazomai which literally had to do with „awe”).”

    http://lists.ibiblio.org/pipermail/b-greek/2008-April/046462.html:
    „The etymology of the word ἅγιος [hagios] is problematic.
    In older times, the word was etymologicaly connected,
    due to the semantic relation, with the latin sac-er „sacred”
    from the root *sac- which would give in Greek ἁκ- [hak],
    not ἁγ- [ag]. This insurmountable difficulty of explaning
    the γ [g] (instead of κ [k]) in ἅγιος [hagios], on the one hand,
    and the list of the words of the same root
    ἅζομαι [hazomai], ἁγνός [hagnos] and, most probalby,
    ἄγος [hagos] (with their compoud words and their derivatives),
    on the other hand, that allow a certain connection
    with the hindo-european root *yag-,
    leads us to make a revision of the etymology of ἅγιος [agios].
    Hence, with more certainty ἅγιος [hagios] can be produced
    by the ancient *yag-ios having the Hindo-European root *yag-,
    that means „to give honor” (in a religious meaning).
    The word ἅγιος [hagios], unknown to Homer, to Hesiodus
    and to the tragic writers, was used by Herodotus and down
    refering mostly to places or objects of piety due to their connection
    with the divine („venerable, sacred”) or even disgust,
    as offending the sacredness of the divine, („cursed, filthy”). Later,
    in the Christian age, it was used for persons devoted to something sacred,
    denoting until today the sanctity („St. John”).
    The word ἁγνός [hagnos] (cf. anc. Hind. yajna-),
    having always a positive meaning refering to both persons and things,
    was already employed by Homer and down,
    which word, having being used paralelly with ἅγιος [hagios],
    finaly was substituted by the last, and it is still in use in modern Greek
    having the meaning of unadulterated, pure (moraly and literally).
    Finally, if we accept that ἅγιος [hagios] comes from the primitive
    rough breathing type ἅγος [hagos], (cf. the inscriptions εὐhαγής [euhages]
    and περhαγής [perhages] with the rough breathing of ἁγής [hages]),
    we have to do with a word of the same root that from the gereral original meaning
    of „an object of religious piety and fear” it was gradualy limited to the meaning
    of „μίασμα [miasma], adomination, blasphemy” (that needs purification).
    This last meaning led, according to a view, to the smooth breathing
    of the word ἄγος [hagos], so that there may be an oral distinction
    of the negative ἄγος [hagos] from the words ἅγιος, ἁγνός, ἅζομαι [hagios, hagnos, hazomai]
    (and the words of the same root).

    A cursory translation from the Μεγα Λεξικο της Ελληνικής Γλώσσας

    (Great Lexicon of the Greek Language), Papyros Publications, 2005.”

    O etimologie mai puţin probabilă, după părerea mea, în
    http://www.ewtn.com/library/MARY/IC-PADUA.htm

    „What we term holy (sanctum) the Greeks
    term hagion, etymologically „without land” ,because those consecrated
    to his name must hold their conversation not on earth but in heaven. „

    Comentariu de roderick — Noiembrie 6, 2008 @ 10:08 pm | Răspunde

  2. Din http://en.wikipedia.org/wiki/Khufu

    „Khufu’s full name was „Khnum-Khufu” which means „the god Khnum protects me.”

    Se poate ca la un nivel foarte vechi numele faraonului Keops ( Khufu ) să fie înrudit cu „Kogaionon”.

    Kogaiononul însuşi seamănă, ca idee, cu o piramidă: e un munte cu o peşteră în care se retrage regele-zeu care trăieşte în continuare acolo etc.
    Strabon pune pe seama lui Deceneu o călătorie iniţiatică în Egipt.

    E probabil ca „Peştera lui Zamolxis” să aibă intrarea pe faţa nordică a unui munte, la fel ca Marea Piramidă.

    ***

    Vestigiile de la Sarmizegetusa Regia sunt situate nu departe de o zonă carstică: muntele Vîrtoapele ( 979 m), situat lîngă Grădiştea de Munte, aproape exact la vest de vîrful Godeanu.
    Pînă acum nu l-am luat în calcul ca „locaţie” a Muntelui Sacru, deşi e zona cu peşteri cea mai apropiată de reşedinţa regală dacică.

    ***

    Ce se va fi întîmplat cu Zamolxis – omul-zeu (?) -după ce a murit ? Probabil că trupul i-a fost depus în locuinţa subterană ( sau peşteră ). Probabil că intrarea în peşteră a fost zidită, ascunsă- şi întreaga zonă în care s-a aflat a fost pentru o vreme interzisă circulaţiei oamenilor: un „tabu”, o interdicţie sacră. Poate că rămăşiţele omului-zeu sunt şi acum în vreo peşteră neştiută, o „piramidă” naturală.
    Doar presupuneri.

    ***
    Una din peşterile dealului Consul – despre care, hazardat sau nu, am admis posibilitatea de a fi chiar Muntele Sacru – are într-adevăr intrarea pe versantul nordic al muntelui.

    Comentariu de roderick — Martie 10, 2009 @ 12:37 am | Răspunde

  3. „Gogele”, „Cugir”, dar şi „Cucuiş” …

    Comentariu de Roderick — Aprilie 18, 2010 @ 8:02 pm | Răspunde

  4. În județul Constanța există localitatea Cogealac, care vine de la Gogealac, adică Lacul lui Gogea

    De asemenea, tot în județul Constanța există numele de familie Gogea (întâlnit în localitatea sus amintită)

    Comentariu de sabinus — Mai 3, 2010 @ 5:16 pm | Răspunde

  5. Iată o notă anexată de S. Olteanu articolului său despre „kaga”

    „Today I am asking myself more and more if this καγα isn’t rather an old loan from gr. ἅγιος, or the end of the evolution of another stem. One could hypothesize that it may come, for example, from a prefixed *sag- ‘holy, saint’ (the etymon of *ἁγιο-); cf. in this respect κινούβοιλα which, if comparations work, is akin to the lit. šunobuõlas. There are a lot of examples of an alternance between aspiration and velar consonant, like in Carpi/Ἅρπιοι, Daci/Dahae, Hebrus/Cebrus a.s.o. It might be bound also to the name Καιγεισος which can be very well explained from *kaygo-(which is *kagyo-[*kag-yo] with metathesis of iota), if this name is not only a variant of Κειάγεισος, which is certainly another dish. ”

    ( http://soltdm.com/sources/inscr/kaga/kaga_e.htm )

    Comentariu de Roderick — Mai 5, 2010 @ 7:45 am | Răspunde

  6. Localitatea CUGIR de lângă vârful Gogele ar putea veni de la GUGIR (gug.gir)

    Comentariu de sabinus — Iunie 3, 2010 @ 4:40 pm | Răspunde

  7. Interesant postul tau. Zilele urmatoare o sa parcurg mai multe posturi.

    Comentariu de Cazare pensiuni — Aprilie 26, 2011 @ 10:55 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: