Spre deosebire de Charnabon, care apare doar într-o sursă literară, numele Moskon apare pe o monedă:
(vezi http://www.gk.ro/sarmizegetusa/regii/moskon.htm)
***
Cu sau fără legătură cu Moskon, există în română cîteva cuvinte cu etimologie necunoscută sau problematică:
a muşca – etimologie necunoscută, cf. DEX
muşcată (floarea binecunoscută) – din bulgară, cf. DEX
muşat, muşeţel – etimologie necunoscută
a muşina, a muşlui (=a adulmeca) – etimologie necunoscută
moş – etimologie necunoscută
muscel – etimologie necunoscută
( “MUSCÉL, muscele, s.n. Culme deluroasă prelungită, puţin înaltă şi cu povârnişuri domoale, care face tranziţia între regiunea de munte şi cea de deal, fiind de obicei acoperită cu păşuni, fâneţe şi livezi cu pomi fructiferi. [Var.: muşcél s.n.] – Et. nec. ” – DEX )
Interesant este şi “maşcat” (referitor la cereale- cu bobul mare, plin; se consideră ca provenind din “măciucat”, iar “măciucă” din latinul *mateucca )
***
Cuvîntul mască are, cf unei surse, origini pre-indo-europene:
<<But cf. Occitan mascara “to blacken, darken,” derived from mask- “black,” which is held to be from a pre-I.E. language, and Old Occitan masco “witch,” surviving in dialects; in Beziers it means “dark cloud before the rain comes.” [See Walther von Wartburg, “Französisches Etymologisches Wörterbuch: Eine Darstellung galloromanischen sprachschatzes”] >>
Să fie “Basileus Moskonos” un fel de “Negru Vodă” ?
***
Varianta unui compus mo-skonos poate avea multe interpretări:
De ex., radicalii IE
m – bun şi sekw – a spune
Moskon = bunul (sau marele) grăitor ( ? )
***
Dacă radicalul este mos , iar -kon, -konos este doar un sufix, mos ar putea fi coradical cu moş, moşnean din limba română.
Poate şi cu Moesia ? (= moşia ? )
***
Dar la fel, “Moskon” ar putea fi coradical cu “Muşat”, diferind doar sufixul.
Poate cuvintele sunt coradicale cu “muză” , “muzică”:
“Gk. Mousa, lit. “muse, music, song,” from PIE root *mon-/*men-/*mn- “to think, remember” ” (http://www.etymonline.com/index.php?term=muse)
salut. in ce priveste cuvantul “musat” stiu ca in aromana inseamna “frumos”. cuvantul “frumuseata” il contine. chestia cu etimologiile necunoscute sau atribuite gresit din DEX tre sa inceteze.
Comment by mona lupu — March 21, 2009 @ 9:58 pm |
Mușețel (plantă) înseamnă “frumușel”. Vezi și familia Mușatinilor din Moldova
Comment by sabinus — November 29, 2010 @ 7:12 pm |
Muşata muşatilor (atât în aromână cât şi în istroromână)echivalează cu Ileana Cosânzeană de pe la noi, întruchiparea frumuseţii femeieşti.
muşat=înfrumoşat
mumos=frumos (din vorbirea copiilor sau a adulţilor la adresa copiilor)
Comment by Daniela — November 29, 2010 @ 10:33 pm |
În discuţiile de pe forumul dacia.org, d-l Eugen Rău a pus în legătură “moskon” cu gr. “moschos” ( “viţel” ).
Din DER ( Al. Cioranescu )
“muşcói (-i), s.m. – Catîr. – Var. mîşcoi. – Mr. muşcă, s.f., megl. moaşcă, s.f. Sl. miškŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 31; Miklosich, Lexicon, 389; Cihac, II, 206), cf. bg. măška, alb. mušk (Philippide, II, 725; Rosetti, II, 119). Der. din lat. muscŭlus (Lambrior, Carte de cetire, Iaşi, 1882, p. LVIII; Skok, cf. Dacor., VII, 362), nu pare posibilă. Sec. XVI, înv. – Der. muşcoaie (var. mîşcoaie), s.f. (catîrcă).”
“Muşcoi” e considerat cuvânt de substrat ( Gh. Brâncuş ).
E posibil ca “Moskon” să fie legat îndeaproape de acest cuvânt.
Pe monedă apare un călăreţ, ceea ce ar putea fi un indiciu.
Comment by roderick — November 19, 2009 @ 12:49 am |
Dacă Moskonos ăsta e un regișor mă îndoiesc că și-ar spune „corcitura”, „bastardul” ! Mîșcoiul(mușcoiul) e un animal hibrid (steril) obținut prin încrucișare/mistrițare între iapă și asin sau invers. Cred că nu greșesc dacă-l atribui lui ie meik(meig)- to mix ; lat.misceo, gr.misgein, sl. mieshati, skt. miçro http://en.wiktionary.org/wiki/mix
Cred că nu e de găsit cuvînt de substrat mai ușor de argumentat ca ăsta.Celelalte derivate, considerate a fi latine, mă intrigă mai mult( mistreț, amestec).
Mă mai gîndesc la o tălmăcire pentru Mosconos din ie mag’h- to battle, din care au rezultat următoarele: av. hamazan(luptător), gr.machomai (mă lupt, mă cert, mă încaier), lit.mūšis(bătălie). În română pun un semn de întrebare în dreptul lui méșcă, méști (reg.) lemn de zdrobit strugurii; bătător de lapte, brighidău), a mustra(a certa,a dojeni,a certa), muștruluială(mustrare, dojană, bătaie).Parcă lat.monstro(I show- arăt) nu pare chiar atît de limpede ca orig.
Mai spun ceva în contul vb.a mușca: cred că e limpede înrudit cu vb.lat.morsicare. S-a produs o simplă cădere al lui „r” și transformarea normală în „ș” după „u”(procedeu comun cu sanscrita se pare).Același caz de transformare s-a petrecut cu arh.fărină spre actualul făină.
În sfîrșit, derivatele moderne din celelalte graiuri latine sînt lămuritoare http://en.wiktionary.org/wiki/morsico#Latin
MURSECÁ, múrsec, vb. I. Tranz. 1. (Pop.) A mușca rupând, sfâșiind. 2. (Reg.) A strivi, a zdrobi oasele sau carnea unei ființe (vii); a învineți. ♦ Fig. A bate pe cineva. [Var.: mursicá vb.I] – Lat. morsicare
Îmi place cuv.ăsta, e foarte puternic și expresiv.Cred că o să-l folosesc mai des. :)
PS: legat de moș și moașă(ca strămoși) e interesant de știut că numai arm.veche avea ambele derivate din ie hen-os(old woman,ancestor).
Comment by Ioan Albu — December 30, 2011 @ 7:55 pm |
termenul creier în limbile slave(*mozgъ- brain) și în gr.(μυαλό/myalo – brain ).
În albaneză sînt cîteva verbe și adjecte care probabil pleacă de la „creier”, materia cenușie: mësoj- to teach, to learn.
Letonă macit- to teach, (lit.mokyti) iar mokslas ține de toate științele moderne, știință, educație bla bla bla…
Moskonos ăsta o fi avut o pojghiță de educație acolo, furgăsită prin orașele pontice și l-au supranumit ai lui învățătorul, „brainiac”.
Cu toate astea pot să accept că pe moneda e cumva o sugestie la ocupația principală a unui trib local..creșterea și înmulțirea catîrilor/măgarilor/cailor.Exemple similare sînt mai multe printre tracii sudici.
Așa ca idee, mă mir că albanezii ăștia au păstrat cuvintele alea; arta educației a fost mereu limitată la clanul fiecăruia.Era mai important să știe genealogia și creșterea animalelor decît altceva. Să nu uit arta războiului, deși n-am idee ce anume le este lor specific.
Comment by Ioan Albu — January 3, 2012 @ 6:05 pm |
https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Slavic/u%C4%8Diti
Vb.a învăța este pus de unii ori sub *invitiō, *invitiāre cf. lat. vitium (viciu), însă nu cred că s-ar fi resemantizat spre verbul nostru, și al albanezilor, mësoj (dial. ëmpson). Enjoying learning? https://en.wiktionary.org/wiki/envoisier
https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Latin/invitio
Am mai văzut propusă o coruptelă *invitiāre din lat. invītō, invītāre (a invita). https://en.wiktionary.org/wiki/invito#Latin
Nu știu de albanismul acela, poate e coradical cu rom.învăța, dar etimonul lor poate fi legat de vătaș (Maram. obicei) → *vatiō, -āre ”obicinui” (habituate) → ”a învăța” (learn/teach)? Am propus ca vătaș să fie coradical cu verbul vë ”a pune, a așeza” (*avena, IE *au̯e “down, off”) https://en.wiktionary.org/wiki/v%C3%AB
Altă etimologie pentru vb.a învăța consideram latinescul vātēs ”clarvăzător, ghicitor, profet, poet” cf. *wéh₂t-i-s (“seer”: v.eng.Wōden, wōþ “song”), adică un poet care învață pe alții diverse, oratoria. Vezi vb. vāticinor (vāticinārī). Un termen moștenit din dacă pentru a desemna niște preoți ”inspirați” de zeu/zei cred c-ar fi avut altă formă.
https://en.wiktionary.org/wiki/%F0%90%8D%85%F0%90%8D%89%F0%90%8C%B3%F0%90%8D%83
https://en.wiktionary.org/wiki/vaticinor#Latin
Nu știu dacă Ovidius ”Năsune” le cânta geților pe versuri sau le recita, dar știu că din cele mai vechi timpuri, maniera cea mai obișnuită de a reține informațiile era cântatul pe rimă. Turdetanii o făceau, agatârșii cântau legile lor și chiar și azi rămâne o metodă foarte bună. https://grapeseed.com/us/blog/singing-in-the-classroom-leads-to-successful-learning/
Altă tipar mental de analizat ar fi ”repetiția” sau ”deprindere”. Îmi vine mai ușor să cred că v.alb.ëmpësoñ s-ar reconstrui *en-(re)petjɔnit, conform lat. (re)petō (inf.petere; rom.pețire) sau coradical cu acesta sau un radical omonim (vezi etim.vb.to learn). https://en.wiktionary.org/wiki/peto#Latin
to track → learn how to track → to learn. https://www.etymonline.com/search?q=learn&utm_source=extension_submit
Probabil și lat. investīgō, vestīgāre (vestīgium) ar fi fost interesant în acest sens, dar cade -s- și -īg-?
Comment by Sorin — March 23, 2021 @ 12:38 pm |
mâșcoi, s.m. (înv. reg.) catâr, asin; cal. DAR (2002)
Nu e chiar armăsar cum găsisem altă dată, dar e ceva..
Comment by Sorin5780 — February 4, 2016 @ 6:58 am |
Ar fi interesant de studiat dacă există o legătură între mujic(bărbat curajos în rusă, apelativul dat recent lui Dicaprio de către Putin)și moș,moșie,Moesia și moessyni și Maius/Majus din latină.Ar fi un alt cuvînt rădăcină care e comun mai multor grupe lingvistice cum sînt mare,lac,frate,mamă etc
Comment by Ioan Albu — November 28, 2010 @ 12:03 pm |
Mujic adică … “mușchiulosul” (cel cu mușchi):)
Comment by sabinus — November 29, 2010 @ 7:17 pm |
http://en.wiktionary.org/wiki/moški ..s-ar putea ca moș și moșie să fie produsul unei metateze din rădăcina IE pentru pămînt. Nu sînt sigur dacă a fost un proces unanim pentru toți daco-geții sau doar în spațiul dintre Carpați și Balcani, chestia e că s-a generalizat. Primii traci intrați în Asia Mică au fost numiții musku..poate că erau mysienii ce se autointitulau mosku și țara Moeska(Mosika ș.a.m.d). Moskon ăsta trebuie să fie un moesian!
http://www.utexas.edu/cola/centers/lrc/ielex/X/P0620.html ….alte exemple.
Comment by Ioan Albu — August 21, 2011 @ 6:12 pm |
Muscel ar putea veni de la “muncel” sau “munticel” și ar însemna un munte mai mic. În Bucovina (sau Banat ?) la munte i se mai spune și “munce”
………………
Moskon ar putea în semna “moscal” (nume slav), sau în română “moș – cal” (De altfel pe monedă apare și un călăreț, adică un moș pe un cal)
………………
Moș ar putea fi citit invers (în oglindă), de la dreapta la stânga, și ar da șom.
“Șom” adică șoim
“Șom” adică “ș-om”, adică “șarpe – om ” (ș ar fi inițiala de la șarpe)
Comment by sabinus — November 29, 2010 @ 7:25 pm |
Roderick, cred că ți-ai dat singur răspunsul la dilema asta legată de Moskon: “maşcat” (referitor la cereale- cu bobul mare, plin).
Este un derivat de la o rădăcină mas(lat.) care însemna..coi. Masculus era un diminutiv cu sufixul -lus(chiar e oficială explicația) care în mod ironic a ajuns să însemne bărbăție, duritate și prolificitate etc. Acum pricepi de ce spuneau latiniștii emasculare.
În Tracia, ca și-n (V-)Italia, masculii oricărei specii erau numite după atributele care defineau bărbăția..la noi s-au păstrat mascur(lat.sau tracă?), mîșcoi(mîșcoaie e teoretic și practic greșit, chiar “eretic” :) etc. În Macedonia era vițelul numit moskon, dar nu e definitiv stabilit deocamdată ci se încadrează în ce spun acum.
Eu îmi imaginez că la un moment dat, cînd limba română a început să se formeze în primul mileniu, existau două lexeme care circulau paralel: moș/maș și baș/boș/boașe. Fiecare s-a răspîndit uniform și de aici avem atît cuvinte respectabile cît și cele de argou:
– boșorog -moșul bolnav de hernie ; tot aici subliniez părerea spec. că terminația rotacizată din olog spre orog arată și unde s-au păstrat mai mult boașele :) pardon my french!
– moșorogi -migăli, mocăi, mocoși, moșmondi, moșmoni, apoi a se moșcăi
– BÓIȘTE, boiști, s. f. Depunerea și fecundarea icrelor; perioada de rut a peștilor, bătaia peștelui; (concr.) locul unde se face fecundarea. – Din bg. boište, scr. bojište. …yea right!! apoi boiștean, peștele dulceag verde..
– baștan care este coradical cu reg.înv.moștean (alb.moșatar) și derivatele: baștină care e sinonim cu moștenire și moșie
– BOȘÁR, boșari, s. m. Pepene verde cu miezul galben
– BOȘOROÁGĂ s. v. buruiana-surpăturii
– BOJÓC, bojoci, s. m. (Pop.) Plămân (mai ales de animale). ◊ Expr. (Fam.) E numai bojoci = e foarte slab, dar foarte activ și plin de pasiune și entuziasm.Sînt mai multe derivate în Trans./Banat și se presupune o contaminare cu un elem.unguresc…..NOT!
– moșán, moșéni, s.m. (înv.) 1. moștenitor. 2. băștinaș
– BUȘ s. v. pumn. (aici poate fi și un rad.IE pentru lovire, la fel ca și-n cazul lui boiște..dragoste cu năbădăi! sau războinic și bătaie,bate etc)
Concluzia ar fi că Moskon e bărbatul cu coițe și e coradical cu acest “Masculin” cum nu se poate mai frumos.
Don’t you just love this language!
Comment by Ion Albu — February 2, 2011 @ 6:05 pm |
Pokorny : IE moz-g-o-, moz-g-en-, mos-k-o- „brain” , poate Moskonos însemna înțelept (mintos), în ciuda moravurilor vremii. Nu ar fi imposibil să vină totuși din IE mozg̑ho-s = young cattle.
Comment by Ioan — August 11, 2011 @ 11:52 am |
Ar fi tare, însă derivatele amintite în dicţionarul lui Pokorny par să se refere doar la organul fizic (creier, măduva spinării, chestii comestibile :) ), nu la gândire.
Comment by Roderick — January 3, 2012 @ 8:01 pm |
Oare *mAzg’h- ”calf” / Pok.*mozg̑ho-s ”young bull” semnifica ”young cattle” cf. unui rad.*moz-/ *mAz- + *gʷṓws cattle (cow, bull, ox)?
Am discutat mai demult faptul că mezin (lat.medianus) se confundă ca sens cu sl. *mězinъ (Lit.mãžas ”small”), dar etimologic nu știu dacă putea exista și un rad. *mAz-. Nu cred prostia cu extremele: https://en.wiktionary.org/wiki/ma%C5%BEas
Mai degrabă mãžas și Sl. *mězinъ provin din radicalul de mai sus, iar dpdv semantic putem lua eng.kid drept etalon.
Ce nu înțeleg eu este cum apare alb. mushkuar – mushkuer m ‘buffalo steer’.
Orel spune: ”A prefixal derivative of shkuar, participle of shkoj. Here a wide-spread pattern of calling cattle as ‘walking’ is used (cf. BENVENISTE Inst. I 145). 0 ÇABEJ St. I 360 (somehow related to Gk μόσχος ‘young bull’).”
Ideea este foarte bună, numai radicalul nu cred c-a fost găsit până azi, altfel acest mushkuar (probabil și alb.mushk) ar avea etimologie greacă (μόσχος). Eu cred că-i rad. *mey- ”to go, to walk” (lat.meāre) sau chiar zero-grade din *mew ”to move” (*mu-sk sau vb.*mus- și der.*mus-kos?).
Un o-grade din *mew- (Balto-Slavic: *mautei) ar schimba datele problemei, poate ar da chiar un *mo- diftongul *-aṷ- din verb, dar de principiu cred că radicalul ăsta ar putea explica și NP Moskon, dacă nu-i grecesc, ca alte nume de traci care au intrat devreme sub influența lor culturală. Nu cred c-am văzut undeva scris în greacă numele ăsta, Moskon. Ar putea fi chiar *Μόσχων.
Alt sens pentru gr. μόσχος este `plant shoot, sapling’, ceea ce ar face din Μόσχων un mezin al regelui trac.. poate.
Ar fi interesant de văzut dacă nu exista un tipar cultural PIE, adică vitele să fi fost averea ”mutătoare, mișcătoare”, iar oile (*h₂ówis, *h₃éwis) cea casnică, din jurul gospodăriei. Pentru dacii munteni oile și vitele (de dimensiuni mai mici) erau norma, dar cu care pendulau dintr-un loc în altul dacă transhumanța este obicei milenar? Câte popoare mai iau în transhumanță oile?
Comment by Sorin5780 — August 19, 2020 @ 6:26 pm |
Albanezul mas “măsură” provine din PIE *mē- “a măsura” , ca şi gr. mestor “consilier”, v.pers. framātar- “conducător”.
Din PIE *māk’- “înalt şi subţire” ar proveni numele macedonenilor ( “munteni”, din gr. Μάκετα “înălţimi, munţi” -cf. Pokorny ). Într-o limbă satem, *māk’- ar putea da *mos ( avest. mas- “lung”, masiṣta- “cel mai înalt” ); posibil (oarecum) Moskon = marele, înaltul…
Comment by Roderick — January 3, 2012 @ 11:24 pm |
La macedoneni (aromâni) se întâlnește numele de familie Donea. Un Donea mai mare ar fi Mak Donea (Makdonea). La scoțieni este Mc pus înaintea numelui (vezi Mc Leod), care ar putea fi echivalentul lui Mak de la macedoni
Comment by sabinus — January 6, 2012 @ 6:50 pm |
Dar într-o limbă incertă ca dacica *māk’- “înalt şi subţire” ar fi dat „măgădan” și moglan sau măgăoi? http://dexonline.ro/definitie/m%C4%83g%C4%83dan http://dexonline.ro/definitie/m%C4%83g%C4%83d%C4%83u
Dacă măgură vine din aceiași sursă ca „ gr. Μάκετα “înălţimi, munţi” -cf. Pokorny”
iar mocanul(cioban de la munte) e doar un derivat autentic, coradical cu „macedonean”?
Grecii aveau aceeași „stimă” pentru macedoneni cum are Dex-ul pentru mocan.
Comment by Ioan Albu — February 20, 2012 @ 11:26 pm |
Pentru “mocan” am prioritate în aceasta teorie :) Vezi comentariul de aici
https://hroderic.wordpress.com/2011/02/15/oameni/
În extremă
“mocan”, “moţ” = muntean , iar “rumân” = câmpean ( vezi comntariul de aici – https://hroderic.wordpress.com/2011/02/07/vlasia/#comments )
Comment by Roderick — February 24, 2012 @ 7:20 am |
Athenaios spune că geții aveau o liră specifică numită magadis. Instrumentul e alcătuit ca un țambal, numai că se cînta ciupind coardele cu degetele, alteori se foloseau niște degetare. În antichitate era specific Traciei și Asie Mici.
Comment by Sorin5780 — July 25, 2013 @ 1:56 pm |
E posibil ca mocan să derive de la mak-dan, care ar fi dat și măgădan. Astfel, mocanul (makdanul) ar fi un “dan de pe înălțimi”, un “dan de la munte”. Dacă am ști exact semnificația termenului de dan (devenit nume – Dan), am putea explica și ce înseamnă mocan cu adevărat. Ca explicație, posbil ca “dan” să derive de la “daoi”
Comment by sabinus — February 23, 2012 @ 4:15 pm |
E doar un simplu sufix, iar dacă dacii aveau nume ca Danais de ex, ar fi putea avea mai multe semnificații. Una ar fi „dana” (oset.don) cantitate apreciabilă de apă,apă învolburată
sau http://dexonline.ro/lexem/d%C4%83nac/87187
Comment by Ioan Albu — February 23, 2012 @ 5:10 pm |
Între adj. mașcat și măciucă -at (lat.matteuca) nu văd o legătură.
Proto-IE: *meg’a – „big,great”
alb.madh ar putea fi doar una din formele balcanice,alta ar fi fost madz(din madzăre); dar dacă nu toți tracii foloseau această pronunțare arhaică? Erau mulți și pe un teritoriu imens, deci puteau avea forme dialectale.
În sfârșit, iată că Dexul știe mai bine și ne dă mură-n gură:
– mășcat, mășcați, -te, adj. 1. (Despre cereale) Cu bobul mare, bombat, plin. ♦ Mare, gros. 2. bombat, mare, plin, (reg.) măzărat. (Un bob de grâu ~.); măzărat.
– măzărat, măzărați, -te, adj. (Despre grâu) Cu bobul mare ca mazărea; mășcat. ♦ (Despre ochi) Mare. ♦ (Despre precipitații atmosferice) Cu picături sau boabe mari.
Sincer să fiu, eu n-am folosit deloc aceste adjectice traco-dace, dar mă gândesc că au avut și ele epoca lor de glorie. Wikipedia spune că mazărea a fost adusă din Asia în antichitate la romani și greci ,de unde, abia în sec.XVII ajunge la noi. http://ro.wikipedia.org/wiki/Maz%C4%83re
Dacă-i adevărat, adjectivul a subzistat și separat de planta în cauză. E totuși o discrepanță între alb.și rom. referitor la acest vocabular comun, în sensul de dimensiuni: noi zicem mal de pământ, ei au „mal” ca munte, noi zicem măzărat (bombat, mare) ei folosesc madh ca superlativ.
Comment by Ioan Albu — May 13, 2012 @ 9:28 am |
Totuși, bobul de mazăre nu e așa mare ca să justifice adjectivul traco-ilir. Ar trebui să mai fie un radical pentru bob sau păstaie care să acopere mazărea și term.hind. mat’ar (boabă). O idee ar fi ca „madzăre” și modhullë să ne parvină din IE mad- ”food”, cu derivate doar în grupurile germanic și celtic.
S-a mai întâmplat odată cu IE mand- ”sîn, uger” să dea mânzare (*mîndzare)- oaie de lapte, care a fătat și are lapte. E un sufix care e prezent în ambele cazuri!
Comment by Ioan Albu — May 20, 2012 @ 7:01 pm |
IE mend-, mond- (mn̥d-?) ”to suck (breast), to feed; breast” și varianta *meh₂d- (“to drip, ooze; grease, fat”) oaie lăptare > lăptare; din M. Terentius Varro: lactariae (subînțeles vaccae) ‘vacile care alăptează’. (Soluții și sugestii etimologice, pag.73)
Bineînțeles că explicația asta etimologică are mai mult sens decât cea la care mă gândeam eu, că ar fi un decalc romanic după un derivat tracic, deși nu-mi amintesc să fi întâlnit vreun sinonim pentru lapte din radicalul IE de mai sus.
La o adică, ar avea mai mult sens derivarea sa directă din verbul a lăpta (arh. pentru a alăpta. DER (1958-1966)), conform cu verbul alb.mënd, paralela unui foarte probabil dacism, dar sensul lui lăptare nu pare să indice verbul, ci substantivul, la fel cum mânzare pare să indice direct spre mânz, un alt substantiv, și nu un verb (ca alb.mënd sau maj)
https://en.wiktionary.org/wiki/maj#Alternative_forms
Comment by Sorin5780 — November 3, 2017 @ 8:33 am |
IE mend-, mond- (mn̥d-?) ”to suck (breast), to feed; breast” și varianta *meh₂d- (“to drip, ooze; grease, fat”) oaie lăptare > lăptare; din M. Terentius Varro: lactariae (subînțeles vaccae) ‘vacile care alăptează’. (Soluții și sugestii etimologice, pag.73)
Bineînțeles că explicația asta etimologică are mai mult sens decât cea la care mă gândeam eu, că ar fi un decalc romanic după un derivat tracic, deși nu-mi amintesc să fi întâlnit vreun sinonim pentru lapte din radicalul IE de mai sus.
La o adică, ar avea mai mult sens derivarea sa directă din verbul a lăpta (arh. pentru a alăpta. DER (1958-1966)), conform cu verbul alb.mënd, paralela unui foarte probabil dacism, dar sensul lui lăptare nu pare să indice verbul, ci substantivul, la fel cum mânzare pare să indice direct spre mânz, un alt substantiv, și nu un verb (ca alb.mënd sau maj)
https://en.wiktionary.org/wiki/maj#Alternative_forms
Comment by Sorin5780 — November 3, 2017 @ 8:35 am |
Mă întreb de ce uneori dispar întregi fraze dintr-un comentariu!
”lăptare = oaie cu lapte, mânzare”. (ca adj. ”oi lăptări”, Giuglea)
Dumitru Loșonți dă o bibliografie interesantă a atestărilor sale în munții Apuseni, satele Săcuieu, Mănăstireni, Ocoliș, Feneș, După Piatră, (ca pl.) Arieșeni, Curățele, Galșa, Nimăiești, Șoimuș.
Nu-i prezent în dicționare, dar are o explicație etimologică foarte clară: lat.lactaria, care are lapte, cu lapte, ovis lactaria > oaie lăptare > lăptare; din M. Terentius Varro: lactariae (subînțeles vaccae) ‘vacile care alăptează’. (Soluții și sugestii etimologice, pag.73)
Comment by Sorin5780 — November 3, 2017 @ 8:36 am
MUȘINÁ, pers. 3 múșină, vb. I. Tranz. și intranz. (Reg.; despre unele animale) A adulmeca, a mirosi; a căuta. – Et. nec.
http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/piet&text_number=2236&root=config
alb.nuhatje smelling, sniff, nose, scent, wind
Comment by Ioan Albu — May 31, 2012 @ 7:13 pm |
Nu cumva ”mușina” (a adulmeca) pierde un *-ci-? Să fie *mușcina după exemplele pășune/pășciune, fașce/fașe? Subst.mușină mai înseamnă țânțar și muscă, dar poate fi un diminutiv *mușcină mai vechi.
O fi un *mușc- cu sensul de rât sau nas din care se derivă acest verb? E un rad.*snuk-, -g- ”snout” care ar putea da un *(s)nuk-inare/*(s)muk-inare.
Într-un articol mai vechi este amintit un alb.noçkë (snout), probabil din *néh₂s, *nh₂es + *-ka . https://hroderic.wordpress.com/2020/01/28/nici/
Alb.ç poate alterna cu /sh/, dar mai este reconstruit la Orel prin IE *sḱ- sau *ske- ex: çanj/ çanj vb.„split, clive” (*skednia), çandër sf. ‘prop, support’ (*sḱent- “to prick; point”, *sḱentrom). https://en.wiktionary.org/wiki/%C3%A7and%C3%ABr
Cred că mai era și din *sht- dar cred că mai degrabă era o paralelă ç/sh (africatizarea fricativei) cu căderea lui t. (kashtore – kaçore ”straw hut”)
În altă parte am comparat reg.”sconat” (sconos, scoană) cu alb.hundë (nas), dar poate fi o metateză din *snuk-. https://en.wiktionary.org/wiki/hund%C3%AB
Comment by Sorin — March 24, 2023 @ 11:09 am |
Într-unul din legăturile date aici pe blog, dar pe care nu-l mai regăsesc acum, se relata că mușcoi ar fi fost folosit într-o traducere a cărților Bibliei drept armăsar, deși autoarea/autorul care analiza textul spunea că e o greșeală și de fapt ar fi însemnat catâr sau măgar.
Eu nu cred asta. Am putea avea o denumire corectă din punct de vedere semantic dacă în original *mosc sau *moșc ar fi însemnat “gonade”, “boarșe” și apoi armăsar conform etimologie balticului eržilas. O să revin cu link-ul respectiv când îl regăsesc.
După cum se vede, albaneza moștenește un cuvânt cu sens specific: mushkë, mushk – măgar mascur (mascul). https://en.wiktionary.org/wiki/mushk#Albanian
De asemenea și un termen pentru plâmâni: https://en.wiktionary.org/wiki/mushk%C3%ABri
Nu-i niciun substrat metineranian aici, ci un cuvânt indo-european, conectat cu sanscritul mushka (gonade, vulvă)
Am avea prin Moskon un corespondent al istoricului HENGISTA “armăsarul” (și Horsa, conducători ai germanicilor ce ocupă Britania de la britoni). Ideea asta am mai avut odată, mai demult, dar acum s-ar putea confirma prin cuvântul corespunzător.
Cine știe dacă nu cumva un traco-ilir *mușca (armăsar) a fost surclasat de latinescul cabalus (sau tracic la rândul lui), iar *mușc(a) ar devenit mascurul asinei.
moșcoarnă , 1. o păpușă mare de paie, cu formă de om, pusă de flăcăi la poarta fetelor în noaptea de sf.Vasile.
2. ciocârlie . 3.bondar. https://en.wiktionary.org/wiki/mo%C5%A1ki
mășcat (*mușcat) și mușcel trebuie să fi însemnat la origine “umflătură”, la fel cum probabil s-au gândit și proto-alb. privitor la plămân.
O lectură foarte instructivă privind vechile noastre cuvinte date uitării sau reîmprumutate: crisp, suporință (suppuratio) nutremânt, pleagă, pricură, cruder (nemilos), damne (pagube..daune), copia (mulțime, turme), se devastă (se pustiește), munde (curate), lângoare (dacă citim explicația omului, poate expr. “cel din lăgărie” chiar însemna vorbărie, gălăgie, dar lângoare e tradus și boala cea rea, deci iar revine rad.lig- “ill, evil”.) http://www.diacronia.ro/ro/journal/issue/1/A9/ro/pdf
N-am citi decât pe sărite link-ul. Unele cuvinte ar putea fi neologisme de acum două secole, altele nu. Munde (lat.mundus), să se trucidă (să se junghie), roborâtor (întăritor), morbu (lat.morbus), înferma (“adecă vita bolnavă”), primor (de runte) sau verbul se devastă nu le-am mai auzit.
Cele mai multe au fost excepțional de bine adaptate specificului limbii, ceea ce mai noii lingviști n-au știut sau n-au îndrăznit s-o facă.
Zgrăbunță (rană) e cu siguranță un arhaism.
Comment by Sorin5780 — January 31, 2016 @ 11:56 am |
Cred că avem de-a face cu niște cuvinte latine moștenite mai sus. Crisp este identic cu alb.kreshp, iar înferma (bolnavă, infirmă) de ce nu ar fi moștenit când , la drept vorbind, avem destule cuvinte care sună a neologisme culte, dar nu sunt. Mai ieri am citit despre verbul a împuta (a reproșa) și der. împutăciune, ambele circulând la nivelul de jos, popular (Banat), dar și-n traducerile biblice vechi, (Românești).
(să) ”se demânde (poroncească)” este echivalentul arom.demândare (poruncă) https://en.wiktionary.org/wiki/demando#Latin
a amoni, amoniți (dojeniți) e destul de curios, dar tot latin cred că este.
foabă (groapă) trebuie să fie lat.fovea (*bʰow- “pit, hole”), coradical cu băuca dacică. https://en.wiktionary.org/wiki/fovea
Deci fagure trebuie să pornească de la fag sau o formă de plural faguri. Primii stupi erau niște copaci scobiți, atârnați departe de labele ursului (rus.medved)
a se întumi (a se gânfa, umfla)
”pișatul mistreț adecă puțin” :))
Oricum, nu despre latinisme voiam să perorez, ci despre verbul a mucica (a mușca). Bănuiesc că ar putea veni din rad. *māk- ”to rumple, to press” și ar avea fix semantismul radicalului *dhaw- to press : bg.div – sălbatec, daos (lupul frigian; daos era și numele sclavului din Asia Mică în Atena și cred că putea fi un nume pentru sclav, de ce nu? Radicalul putea cu siguranță dezvolta acest semantism.
*davos (sclav) ar trebui să fie o formă arhaică în tracică sau traco-dacică. Sclavagismul este de obicei ÎNCEPUT de către cosângeni în primul rând; nu m-ar mira ca acest *davos/daos să fie termen tracic.Bineînțeles că poate însemna foarte bine și sălbatec, așa cum s-a mai discutat în trecut, ceea ce mă aduce la ideea ca apelativul mocan să însemne ceva similar, sălbatec, așa cum se propune aici prin alt radical: https://hroderic.wordpress.com/2011/02/15/oameni/
Alt radical sau același radical??? Mie îmi pare că se leagă, că sunt derivate semantice.
https://books.google.ro/books?id=84_G_8q6WQcC&pg=PA348&lpg=PA348&dq=dacian+slaves&source=bl&ots=lsMt4OB6Zi&sig=ZNMPrFNPrKRw_iXyYIz32AEaxwA&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwjWh8_Mq6PRAhWMA8AKHRx_DhAQ6AEIRDAF#v=onepage&q=dacian%20slaves&f=false
Comment by Sorin5780 — January 2, 2017 @ 11:35 am |
meglenă. mucicată (bucată)
Ia vezi și tu dacă la pag.21, scrie larită (plug) sau e verbul se luară (si lară)? http://www.unibuc.ro/CLASSICA/megleno2/frazeologie4.pdf
Nu presupuneau unii un plug dacic *ler sau *lar?
migdan (câmp) pag.22
https://en.wikipedia.org/wiki/Mygdonia
altele: mascuru-i direcu (stâlpul) la casă! (latinism)
”când si meargă” (plouă)
milnic (drag)
îl catsă = îl prinde
om cu nișan (semn; renume)
pusat (pândă) ….cf.rom. apusat sau alb.pashë?
”S-mi mărses” (să mă spurc) coradical cu alb.mërshë (carrion) , rom.mârșav, mârșă, mârțână
murtsână (nătărău)… conform rom. morțun, marțolea?
breag (deal) …conform alb.breg și rom/reg/bârgău
apu (apă) …dacic *apo
rid (deal; suiș) conform cu verbul lor a ”si ridica” (rom.rădica/ridica) și, mai ales, alb.rrit (up), rris, rri < IE *Hr-ei/eh1- 'to set/put in motion https://en.wiktionary.org/wiki/rri#Albanian
a sărupa (a surupa, surpa)
fumealjă = copil (ca-n albaneză)
Comment by Sorin5780 — January 8, 2017 @ 8:15 pm |
mășcát, -ă, adj. – (înv.) Mare, bombat, plin: “Adjectivul acesta cuprinde două însușiri: masiv și rotund. Se zice, de ex.: lacrimă mășcată, grăunte mășcat (adică) bine dezvoltat” (Bud 1908): “Tuie o din sărinat, / Vara când plouă mășcat” (Țiplea 1906: 443); “Lacrimile-n jos să-ți meargă / Tot mășcate ca bobu” (Bârlea 1924 I: 99). – Din măciucat (MDA).
Se observă clar semantismul imaginat de mine. Exista cu adevărat. Totuși, cred că-s două omonime aici.
Comment by Sorin5780 — February 9, 2017 @ 3:58 pm |
E posibil ca acest mășcat să fie coradical cu lat. mās (“male, man”) prin morfemul *me-, de unde avem și adjectivele mare, alb.madh (*méǵh₂s), lat.magnus și multe altele.
Pentru lat. masculus (rom.și arom.mascur) și traco-dacic mâșcoi ar putea fi altceva sau ceva similar (dimorfism sexual), dar pentru lat. mās (“male, man”) și sl.mojic cu coradicalul său ossetic cred că e morfemul imaginat de mine: *mā-
De aici am putea avea dacicul moș, moșică. Probabil ar trebui reconstruit cu urm. lărgiri ale temei: *māg’ (sl.mojic), un nominativ IE *mās și altul cu sufixul de agent -sk (Moskon, mâșcoi), poate chiar și *māk’- (big and slender) sau germano-indian man (sanscr.manushya, manu, țigan mănuș ..sau manuș?).
Comment by Sorin5780 — June 29, 2017 @ 8:19 am |
mushkore f. buffalo-heifer (cf.mushkare)
mushkuer, ori, m. = buffallo-steer
pag.310: https://jlu.wbtrain.com/sumtotal/language/DLI%20basic%20courses/Albanian/Albanian-English%20Dictionary.pdf
https://sq.wiktionary.org/wiki/mushkore
mushkore = vițel nenăscut?
Comment by Sorin5780 — February 11, 2018 @ 1:43 pm |
Moșcoarna este o împletitură din paie, deci are coradicalii de mai jos, dar mascurul ăsta nu înțeleg de ce a ajuns să aibă sensul de castrat. N-ar avea sens ținând cont de ceea ce moștenesc aromânii și albanezii pe partea romanică și ceea ce avem din substrat. Să fie din radicalul de mai jos (to twist – to castrate)?
Eu zic că-i imposibil să nu fi păstrat și un romanic mascur pe undeva prin vechile scripturi.
mashën, f. barn, hayloft; stall, cowshed
mashë, f. tongs
mashkë f. = hair clip, clasp (From Proto-Indo-European *mezg- ‘to knit, twist, plait’)
(pag.275)
Click to access Albanian-English%20Dictionary.pdf
https://en.wiktionary.org/wiki/mashkë
Comment by Sorin5780 — June 22, 2018 @ 1:53 pm |
De reținut importanța influenței grecești (elenistice?) în lumea geto-dacă; titlul regal -atât pentru Moskonos, cât și pentru Thiamarcos, care trăiește cu peste două secole mai târziu- este ”basileos”.
Comment by Roderick — February 4, 2016 @ 3:06 pm |
P.S. Nu cunoaștem care a fost titlul regal al lui Scorilo și Decebal, însă tot ”basileos” pare a fi principalul candidat. Pentru Burebista e și mai probabil.
Comment by Roderick — February 4, 2016 @ 3:29 pm |
Eu cred că reg. mușcel trebuie să fie un coradical direct al alb.mushk (var.mushkull ”umăr”), iar acesta din urmă nu cred că provine din lat.musculus (mușchi). Eventual pot fi coradicale, prin același etimon IE, deși am dubii. https://en.wiktionary.org/wiki/mushk
La noi a luat un sens metaforic care a prins. Nu m-ar mira să găsim pe undeva și sensul original de ”umăr”.
umăr ”♦ Fig. Culme a unui deal, a unui munte. S. m. (În sintagma) Umărul obrazului (sau al feței) = partea proeminentă, osoasă din mijlocul obrazului; pomeți. ”
Asta din urmă îmi aduce aminte de entopicul *mold, -uri.
muscel n. 1. deal înalt cam până la 400 metri; 2. pl. șir de dealuri; 3. (Putna) imaș de vite. [Origină necunoscută].
Ultimul sens e un pic mai bizar. S-ar putea să fie coradical cu lat.muscus și proto-germ.musa (eng.moss), adică o formă de vegetație specifică de-a lungul râurilor. Totuși, e atrăgătoare și ideea de a avea un nume al vitelor aici (poate viței) conform acelui gr.moskhon ”heifer”, ”calf”; young one; unmarried boy or girl).
https://books.google.ro/books?id=iK0RDAAAQBAJ&pg=PA384&lpg=PA384&dq=moskhon+greek+for&source=bl&ots=AE7NtqaKKp&sig=U4WRC4pQf6J5dM2GyanwcxK0jLs&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwjDrKeTnaTRAhXoLcAKHTI_D78Q6AEIHjAB#v=onepage&q=moskhon%20greek%20for&f=false
N-ar explica de ce am avea forma mușcel (sau muscel?). M-aș fi așteptat la un *mușcet/*muscet (sufixul daco-albanez -et, -it)
În același sens s-a tălmăcit nămetul (< nămaie) mai demult.
https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Germanic/mus%C4%85
Comment by Sorin5780 — January 2, 2017 @ 8:00 pm |
obraz și obrejă. mmmm! https://en.wiktionary.org/wiki/obraz#Etymology
Am uitat ce discutam mai demult în contul acestuia, dar obrazul are vreun sens similar în limbile slave? Parcă era doar ”față”.
Tiparul nostru mental spune că ar trebui să avem un mică umflătură: mold, mont, ..obraz (construit ca grumaz, cu sufix diminutival -az).
Sl. *obrazâ cred că se explică prin verbul raziti (to cut): ob-reza https://en.wiktionary.org/wiki/obrezati#Slovene
Ar putea fi o coincidență cu un termen dacic.
Am dat recent pentru obrejă ceea ce cred că ar constitui coradicale: https://hroderic.wordpress.com/2009/05/01/94/
Dacă obrejă ar fi coradical cu alb.breg și meglen.breag surprinde acest prefix o- , dar probabil că nu-i deloc nou: https://hroderic.wordpress.com/2012/08/30/nimfa-odrista/
dacă s-ar separa ob -reja am avea un coradical al alb.resh https://en.wiktionary.org/wiki/resh#Etymology_2
Încă nu știm cum ar fi arătat prefixele *ad, *ab în dacică!
Comment by Sorin5780 — January 28, 2017 @ 9:38 am |
Maskiobria. IGB II 749, Dermen-dere, lângă Blagoevo(Razgrad): κώμης Μασκιοβρι[ας] http://www.webcitation.org/5vSjj8iYr
Un accent pe sufix ar sugera un *Măscon, scris Moskon în greacă.
Comment by Sorin5780 — January 13, 2017 @ 9:21 am |
F. bună observație. Cu acel sufix -bria, care -parcă- după S. Olteanu provenea dintr-o limbă tracică dispărută în antichitate (odrysa?).
În sanscrită există vb. maskate ”move, go”. Nu mi se pare din rădăcina lat. movēre.
Comment by Roderick — February 11, 2018 @ 11:48 pm |
Oss.mæskь – “lower land”
Citesc o carte de Zhivko Voynikov (Cine sunt Bulgarii antici și protobulgarii) unde dă mai multe referințe iranice, numeroase ossetice.
https://www.academia.edu/36049920/WHO_ARE_THE_ANCIENT_BULGARIANS_OR_PROTOBULGARIANS_AUTHOR_ZHIVKO_VOYNIKOV_BULGARIA
Nu atribuie acest mæskь tracicului Moskiobria, deși sunt numeroși iranicii care invadează Moessia Inferior și Superior.
Câteva referințe: Ardoz mountains din Osetia cf. ærdozæ / ærduz ”mountain pasture, coradicale cu bg.rudina < PSl.*rǫdina (și prob.Ardeal).
Insula Peukē cf. unui oset.paka "wide" (cf.autorului)
„For Guselev (1966) the Ossetian word bylgæron – end, edge was the base, thus, Bulgarians were the people living at the outskirts, at the beginning of the mountain, a name given to them by their neighbors, the Alans.”
Oss.byl =waterside · coast · shore · bank · lip
aræn =boundary
Aveam și noi denumirea bulgar pentru sudici în Maramureș. https://hroderic.wordpress.com/2014/04/16/potaissa-izvorul-sarat/
Eu încă mai cred că se referă la limitele stăpânirii bulgare (turcice, nu slavice) în Transilvania, după ce Avarii ies din istorie. Dacă iranicii din Dacia și vecinătate iau cunoștiință cu popoarele turcice după invaziile hunice și în nordul Daciei, unde probabil se retrag din fața lor, nu putem ști. În Caucaz se învecinează cu turcii la vest, unde păstrează amintirea lor în legende și istoria locală (Bur, Burka, Borata, Burgar/Pu(r)gur) numind un trib turcic local ”blonzii”, așa cum sunt cunoscuți turcomanii europeni, cumani și pecenegi, foarte probabil după triburile iranice asimilate în Asia Centrală și Siberia.
*bor- ”bright, white, golden” (sau *baur-/*baor-, ca Oss.urs/uors ”alb” din anticul Aorsi?) + *k', *-g': Iron bursær, burxil, Digorian borsær, borxelæ ”blond man”, bærz ”birch tree” și probabil altele. Sunt toate ipotezele în carte.
Dacă bulgar are vreo legătură cu IE bhelǝg- ”a străluci”, cf. Let. bal̃gans ”albicios” sau reg.belg ”alb” (Timoc. berbeci belgi =albi), sudul fiind reprezentat ca ”luminos” la unele popoare (vezi ultimul link în comentarii), atunci osetina ar fi rotacizat acel /l/. Vezi Wærdon (great river), numele râului Kuban, atestat ca Valdanis. Nu cred că rotacizarea asta are loc târziu în istoria lor, ci probabil caucazienii pronunțau r ca l (proto-oset.*Wardān-).
Comment by Sorin — May 21, 2023 @ 9:48 am |
E o fază ciudată în legenda lui Negru Vodă, legat de niște urme lăsate în piatră sus în Făgăraș.
http://www.formula-as.ro/2008/814/societate-37/la-negru-voda-deasupra-pamantului-9450
De obicei nu facem incursiuni în mitologia și istoria celților insulari atunci când abordăm subiecte de mitologie românească și dacică, dar e un caz deosebit acesta.
Vezi de la min.30:29 încolo povestea unui loc special din Scoția, Argylle (Airer Goídel = border region of the Gaels) unde airer se traduce ‘coastă’ (when applied to maritime regions): https://www.youtube.com/watch?v=7FA-9LuyVnE
https://en.wikipedia.org/wiki/Argyll
La încoronarea regilor din Dal Riata, aceștia puneau piciorul pe o stâncă ca să revendice acel pământ. Tradiția fiind probabil atât de îndelungată, poate ajutați și de o daltă :) , și-au lăsat o impresie vizibilă în piatră. La fel și Tochomerius sau Negru-vodă al nostru, s-ar putea să se tragă, cel puțin tradițional, dacă nu altfel, dintr-o tradiție dinastică veche, din negura istoriei.
De obicei sunt puțin sceptic privind atestarea celților (cotini și alții) în Câmpia Română și la curbura Carpaților (interior sau exterior), însă dacă erau astfel de intruși, probabil s-ar explica astfel distrugerea unor așezări importante din zonă în timpul când Buirebista își crează acel stat.
Mai sunt chestiuni vizibil celtice în mitologia noastră: oala cu aur de la capătul curcubeului, crucea celtică (deși e un simbol IE comun și vechi) sau motivul acelui pitic care apăra comorile legendarului Bucur.
Am pus un link mai demult aici, pe blog.
Bizar în povestea comorii lui Bucur este acel șarpe uriaș ucis de țărani în zonă, numit Monstrul; chipurele expus la Antipa ulterior. Povestea pare a fi una cu iz mitologic, dar numele satului Vizantea sună oarecum similar cu Vizor. S-au pus ipoteze, dar cea mai veche indică numele unei ape: apa raului din apropiere se numea “Vizant” sau “Vizat” mai inainte de zidirea manastirii.
. https://dexonline.ro/definitie/Vizante
https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-vizantea-136386.html
http://adevarul.ro/locale/focsani/ce-s-a-intamplat-comoara-bucur-ciobanul-vrancean-intemeiat-bucurestiul-1_573f02995ab6550cb820c7c0/index.html
https://www.ziaruldeiasi.ro/focsani/comorile-ascunse-din-soveja-sipotul-lui-bucur-si-izvoarele-sarate~ni7j0t
Comment by Sorin5780 — January 9, 2018 @ 12:33 pm |
muscár2, muscári, s.m. (înv.) agent secret.
De unde avem termenul ăsta? :))
Comment by Sorin5780 — February 15, 2018 @ 2:04 pm |