Istoriile lui Roderick

Noiembrie 24, 2008

O zeitate a culturii Vinča-Turdaş. Numele “Tărtăria”

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 4:31 pm

Am ajuns de ceva vreme să-mi pun întrebări asupra posibilităţii existenţei unei filiaţii spirituale între cultura Vinca-Turdaş şi cultura geto-dacică.

Pentru mulţi „filodaci” această filiaţie e evidentă, tot atît de evidentă pe cît de imposibilă le apare ea istoricilor şi lingviştilor consacraţi. Citînd dintr-un interviu acordat de Sorin Olteanu:

„Tăbliţele de la Tărtăria datează de pe la 7000-7500 dinainte de Hristos, deci nu pot avea nici o legătură cu dacii, care aveau să apară mii de ani mai târziu. Nu ştim cărui popor au aparţinut şi nici dacă sunt făcute aici sau aduse din altă parte. Ce este evident este faptul că nu există o continuitate între acele tăbliţe şi vreo scriere ulterioară, pentru că altfel ar fi trebuit să găsim şi texte intermediare.”

***

M-au surprins asemănările dintre reprezentarea plastică a unei divinităţi a culturii Vinča

şi reprezentările de pe spatele coifului de la Coţofeneşti:

Forma capului şi a ochilor este exact aceeaşi la zeitatea reprezentată în statueta Vinca, la oficiantul sacrificiului reprezentat pe obrăzarul coifului de la Coţofeneşti şi aşa-numitele „animale fabuloase” de pe apărătoarea de ceafă (cînd le-am privit la muzeul din Bucureşti mi se păreau asemănătoare unor…maimuţe înaripate ). Toţi au nasul/ciocul orientat în sus, nu în jos, cum l-ar avea o zeitate-pasăre. Să fie vorba de o mască rituală ? Pe coif apare slab evidenţiată o proeminenţă ceva mai jos de nas, probabil gura.

Ciocul indoit în jos se evidenţiază la grifonii reprezentaţi în partea inferioară a apărătorii de ceafă.

Foarte probabil statueta-divinitate Vinča avea aripi. E posibil ca aceeaşi divinitate să fie reprezentată şi pe coiful traco-getic.

***

(numele Tărtăria)

Din cîte se vede, Tărtăria este înconjurată din toate părţile de rîuri.
Unul din ele este Pianul, nume foarte asemănător, am mai spus, cu Pionul.

(rămîne să vedem ce legătură poate fi între Pion, Pian şi Paioni ( vezi http://en.wikipedia.org/wiki/Paionia) )

Cred că numele este compus Tărtă- ria, cel din urmă legat de rîu.
În Ţara Haţegului, pe malul Streiului, există satul Reea.

„Tărtă” este, cred, coradical cu toartă şi turtă, însemnînd probabil ceva asemănător cu „ocol” ori „rotund”.

Tărtăria ar fi deci un cuvînt autohton însemnînd „înconjurat de rîuri”. O „Mesopotamie” în miniatură.

Aceasta e opinia căreia îi acord cel mai mare credit. Bănuiesc că unele părţi din ea sunt incluse în numeroase abordări ale posibilităţilor etimologice pe care le-au întreprins unii pasionaţi.

Se vede clar că Tărtăria este dominată dinspre sud de vîrful Văratec, care face parte din Munţii Şureanu – şi sistemul lor de vîrfuri între care există numeroase raporturi matematice remarcabile.

Acest vîrf e de fapt un platou. Cu Google Earth mi-a fost greu să văd care este (cu oarecare exactitate) vîrful platoului.
El se află într-un aliniament aproximativ cu Măgura Uroiului şi cu Piatra Coziei. Ambele au tot un platou pe vîrf. Dat fiind acest fapt, se poate „forţa” o aliniere, pe care am trasat-o pe o hartă veche:

(Am mai marcat o linie care uneşte vîrfurile Văratec şi Gogele, precum şi un sat cu nume interesant de lîngă Piatra Coziei – Căoi. )

Distanţa aeriană dintre Văratec şi Uroi este de puţin peste 32 km.

Cele 3 vîrfuri- Cozia, Uroi, Văratec- domină valea Mureşului.

Vîrful Văratec se află la răsărit din localităţile Turdaş, Oraştie şi Romos.

Turdaş – după cum spune şi numele, e un important centru al culturii Vinca-Turdaş , ca şi Tărtăria. Turdaş e la vest de Văratic, Tărtăria la nord.

Merită văzut în ce raport sunt catetele triunghiului dreptunghic cu unghiul drept în vîrful Văratec, o catetă spre vest atingînd Mureşul lîngă Turdaş şi cealaltă spre nord atingînd Mureşul lîngă Tărtăria.
Mie mi-a dat raportul aproximativ 16 / 9 = 1, ( 7 ). Dar cursul Mureşului nu era la fel în antichitate.
Mai relevant ar fi raportul distanţelor de la vîrf la siturile arheologice de la Tărtăria şi Turdaş – ele au rămas „pe loc”, ca şi vîrful.
Oare se apropie acest raport de 1,618… ( Numărul de Aur ? ) ? Pe această temă voi reveni.

***

La graniţa dintre munţii Lotrului, Parang şi Şurean se află pasul, vîrful şi rîul purtînd numele Tărtărău.

Rîul pare într-adevăr curbat ca o „toartă”.

Am găsit însă o etimologie propusă de Valer Trufaş în ghidul munţilor Şureanu, colecţia Munţii Noştri, pag. 102:
„Tărtărău derivă probabil de la tartan (tărtănaş) – ţesătură de lînă cu carouri mari.”

Este exact forma şi sensul cuvîntului cuvîntului tartan aşa cum apare la scoţieni ( !! ). Nu ştiam că exact acelaşi cuvînt există şi în româna populară.

Din http://en.wikipedia.org/wiki/Tartan
„Today tartan may be mostly associated with Scotland, however the earliest evidence of tartan is found far afield from the British Isles. According to the textile historian E. J. W. Barber, the Halstatt culture, which flourished between 100 BC to 400 BC, produced tartan-like textiles, some of which were recently discovered, remarkably preserved in Salzburg, Austria.[4] Also, textile analysis of fabric from Indo-European Tocharian graves in Western China has shown it to be similar to the Iron Age Hallstatt culture of central Europe.”

„Tartan, as we know it today, is not thought to have existed in Scotland before the 16th century. By the late 16th century there are numerous references to striped or checkered plaids. It isn’t until the late 17th or early 18th century that any kind uniformity in tartan is thought to have occurred.”

Din http://donaldsons-of-crieff.com/tartan/history.html
One possible derivation of the word Tartan comes from the Irish tarsna – crosswise & Scottish Gaelic tarsuinn – across. „

The Concise Oxford Dictionary of English Etymology :

„tartan (orig. Sc.) woollen cloth woven in stripes crossing at right angles. XVI. perh. — OF. tertaine, var. of tiretaine cloth half wool, half linen or cotton, of unkn. orig.”

O etimologie din http://en.wiktionary.org/wiki/tartan#Etymology_1

„From French tartane, from Italian tartana, of unceertain origin.”

Cel mai ciudat lucru mi se pare forma identică în care apare acest cuvînt în română şi gaelică.
De un împrumut recent nu poate fi vorba.

Mai avem în română tort (ţesătură) , care cf. DEX provine din latinul tortus. DEX-ul tratează însă tartan doar ca neologism, nu şi ca regionalism foarte probabil vechi.

Am găsit (sper) cîteva imagini ale tartanului în varianta autohtonă românească, purtat de ciobani din Munţii Făgăraşului:


Cel puţin primul poartă tartan.

Sunt curios dacă mantia purtată de daci – cel mai probabil o ţesătură de lînă – avea vreun model în carouri.

Dacii apărau cîndva zidul lui Hadrian din Britania. E posibil ( şi ) ca ei să fi adus tartanul în Scoţia ( ? ).
Pe de altă parte, în Dacia romană au trăit şi soldaţi şi colonişti celţi.
(O paranteză „off-topic”: de ce cămaşa acestui dac are un orificiu exact în dreptul plexului solar ? E o cămaşă „ruptă” sau orficiul era propriu cămăşii, croit intenţionat pentru a lăsa liber acel punct ?)

***

Un posibil radical IE pentru „Tărtăria” :

terkw

„To twist. 1. Possible variant (metathesized) form *twerk-. a. queer, from Middle Low German dwer, oblique; b. thwart, from Old Norse thverr, transverse. Both a and b from Germanic *thwerh-, twisted, oblique. 2. Suffixed (causative) o-grade form *torkw-eyo-. torch, torment, torque1, torque2, torsade, torsion, tort, tortuous, torture, truss; contort, distort, extort, nasturtium, retort1, torticollis, from Latin torqure, to twist. (Pokorny terk- 1077.) ”

sau, poate:

ter1

„To rub, turn; with some derivatives referring to twisting, boring, drilling, and piercing; and others referring to the rubbing of cereal grain to remove the husks, and thence to the process of threshing either by the trampling of oxen or by flailing with flails. Oldest form *ter1-, with variant *tre1-, contracted to *tr-.”

( din http://www.bartleby.com/61/IEroots.html )

Anunțuri

12 comentarii »

  1. Pestera Tartarului ( repet : nu tatarului ) la Colti – Buzau ; la Scaieni – Bozioru cimitirul de uriasi ( al tartarilor ) . Semnele de pe tablita rotunda de la Tartaria se regasesc in arealul despre care am zis si la … Basarabi .Murfatlar
    Urmariti Daliana si Luanala : http://www.adevarul.ro/articole/2007/blestemul-chihlimbarului.html
    Sa fie bine

    Comentariu de Grigore Rotaru Delacamboru — Decembrie 5, 2008 @ 9:31 pm | Răspunde

  2. Tartan si tartar nu ar avea vreo legatura ; tartar si tartaria – cred ! Semnul de la camasa este o . este un aristrocrat – nu oricine avea dreptul sa tina mainile asa – stapanul (chiar daca ..) . Interesant mi se pare nasul – decebalic , un nas puternic, bine legat de oasele fetei, hotarare, neclintire, semnul si linia dreapta, nici pic de negociere , care-i calea , asta , o urmam si atat.

    Comentariu de Grigore Rotaru Delacamboru — Decembrie 7, 2008 @ 9:54 pm | Răspunde

  3. Ziceam ca
    „Merită văzut în ce raport sunt catetele triunghiului dreptunghic cu unghiul drept în vîrful Văratec, o catetă spre vest atingînd Mureşul lîngă Turdaş şi cealaltă spre nord atingînd Mureşul lîngă Tărtăria.
    Mie mi-a dat raportul aproximativ 16 / 9 = 1, ( 7 )”

    O speculaţie:

    De fapt 16/9= 1,777…. poate fi legat de altă valoare – radical din pi, aproximativ egal cu 1,77245…
    Aceasta ne duce la cuadratura cercului –>

    Pătratul cu latura egală cu distanţa Văratec-Turdaş are aria aproximativ egală cu cercul avînd centrul în Văratec şi raza egală cu distanţa Văratec-Tărtăria.

    Comentariu de roderick — Decembrie 11, 2008 @ 12:42 pm | Răspunde

  4. Sînt sigur că tartanul nu e o denumire celtică la origine, ci venea din franceză.Scoțienii au menținut foarte strînse legături diplomatice, militare și culturale cu ei.În următorul sit ( http://www.scotshistoryonline.co.uk/tartan-history.html ) găsești o istorie interesantă despre tartan cu două completări: francezul tirtaine(„French tiretaine which was a wool/linen mixture”) e sursa pentru numirea tartanului, iar în gaelică se spunea mereu breachdan la acest material.Mă întreb dacă fr.tortuous și it.tortuga pentru broască țestoasă are vreo legătură cu tiparul carapacei?
    Oricum ar fi, nu cred că tort/tors(filat),tartanul,întorcător, întorsură, toartă și a toarce, sălătruc etc au vreo legătură cu scoțienii/celții deoarece găsești coradicale în mai multe limbi moderne(latine).

    Comentariu de Ioan Albu — Ianuarie 10, 2011 @ 10:14 pm | Răspunde

    • Carapacea de tortugă (broască țestoasă) ARE model în carouri!

      Comentariu de sebastian — Ianuarie 15, 2011 @ 6:25 am | Răspunde

  5. La italieni este o plăcintă rotundă care se numește CROSTA și care este acoperită cu o crustă ornată cu pătrățele.Seamănă cu o tartă. Probabil acest ornament imită învelișul broaștei țestoase, sau tartanul ciobanilor

    Adică numele de tartă vine de la tartan

    Comentariu de sabinus — Ianuarie 15, 2011 @ 6:52 am | Răspunde

    • Arată foarte delicios! E posibil să fie o legătură acolo, dar la fel poate fi cu totul altceva deoarece sînt împămîntenite și alte produse culinare cu un nume derivat de la francezul tarte și nu toate au pătrățele.

      Comentariu de Ioan Albu — Ianuarie 17, 2011 @ 4:41 pm | Răspunde

  6. Dacă modelul tartanului era cunoscut și toharienilor, atunci trebuie să fi fost moștenit din perioada IE comună. Nu cred că puteau să-l importe toharienii de la celții Europei centrale,nici exportul pînă în Europa n-ar fi fezabil…ori se poate!?

    S-ar ca Proto-IE: *(a)tor[e]kʷ-, *(a)trēkʷ- „to twist; spindle” să fi dat două forme tracice:
    1. una *ter („e grade”) din care a rezultat alb.tjerr (spin) și probabil Tsierna(Cerna) cu transformările următoare: vb. *ter > tier (t urmat de i devine ț).Tot aici, cred că merită luată-n seamă ideea ca rîul să fi avut două denumiri sinonimice, din radicali IE diferiți, dar cu sens identic: IE *dherg’h “a roti” *der > dier (și palatalizarea lui d urmat de i în dzi)..Dzierna. https://hroderic.wordpress.com/2009/10/13/dorna/
    Slavii or fi preluat o denumire pe care au transformat-o după un înțeles priceput de ei, totuși, pe Cerna se face „rafting”, deci trebuie să fie vorba de niște meandre periculoase și întortocheate. Apa e neagră doar cînd e turburată de ploaie, după cum spun localnicii despre Cerna Hunedoarei..o fi același caz și cu Cerna bănățeană, dar nu cred că explică numirea dacică.
    2. *tor care ar fi dat toate celelalte derivate actuale,cu condiția să avem un radical moștenit din dacă și nu latinisme. Tărtăria în nord, Tsierna(Tierna) mai la sud :)

    PS: S.Olteanu remarca toponimele zonei dardanilor, dentelaților (între Kosovo și timoceni/bănățeni) ca avînd un caracter „albanez”, poate nu e chiar departe de adevăr. Posibil să avem o zonă dialectală ușor diferită față de altele, din care au coborît „albanejii” și unele particularități de substrat speciale în zona amintită.

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 31, 2012 @ 2:15 pm | Răspunde

  7. http://www.alil.ro/wp-content/uploads/2012/05/Toponime-de-origine-roman%C4%83-%C3%AEn-Transilvania-%C5%9Fi-%C3%AEn-sud-vestul-Moldovei.pdf
    La pag.59 se face un studiu al Trotușului, dar mai importante sînt exemplificările din cehă, poloneză și slovacă legate de baza numelui Tatra. Ar explica poate și Tărtăria ca vechi nume dacic și carpatic.
    IE *(s)ter(ǝ)p- end, edge- ( lat.terminus)

    Dacă e bitematic s-ar traduce rîul din stîncă sau rîul muntelui. În dicționarul de sinonime găsim și TÂRTĂRIȚĂ s. v. repede. E foarte potrivit pentru un râu, mai ales că avem vreo două rîuri presupus dacice cu numele Tur în Ardeal, unul Tyras (Nistru) și un adj.alb. turr- inrush, pounce, rampage, flounce.

    Pentru Trotuș se propune lat.tortuosus (amnis)- rîul sinuos.

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 26, 2013 @ 10:22 am | Răspunde

  8. In luna iunie 2014 a fost descoperit la Seimeni un inel sigilar din bronz, care are incizate simboluri Vinca-Turdas şi, mai mult, unul dintre simboluri se regaseste pe placuta discoidala descoperita la Tartaria:

    https://sites.google.com/site/seimenisatdinneolitic/

    Comentariu de Stefan-Cristian — Iunie 21, 2014 @ 4:13 pm | Răspunde

  9. Interpretarea simbolurilor incizate pe inelul sigilar din bronz descoperit la Seimeni: Mama Pământ, bucraniul şi Zeul Cerului – simboluri atestate în paleoliticul superior, neoliticul timpuriu şi în toate perioadele următoare.
    Simbolurile incizate pe inel sunt identice cu simbolurile prezente pe statuetele antropomorfe feminine aparţinând culturii dunărene Zuto Brdo – Gârla Mare din epoca bronzului mijlociu şi târziu:
    https://sites.google.com/site/seimenineoliticsipreneolitic/

    Comentariu de Pintilie Stefan-Cristian — August 8, 2014 @ 9:48 pm | Răspunde

  10. Un grup de petroglife, executate în stâncă de populaţia precolumbiană, care fac parte din complexul arheologic El Cerro de la Máscara amplasat în vestul Mexicului, şi a căror vârstă este estimată între 800 şi 2500 ani, sunt identice cu simbolurile incizate pe inelul sigilar descoperit la Seimeni, şi cu grupul de simboluri incizate în partea superioară a statuetele antropomorfe aparţinând culturii de epoca bronzului Zuto Brdo – Gârla Mare: https://sites.google.com/site/seimenineoliticsipreneolitic/

    Comentariu de Pintilie Stefan-Cristian — August 21, 2014 @ 1:49 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: