Istoriile lui Roderick

Noiembrie 26, 2008

Godeanu

Filed under: Kogaionon — Roderick @ 10:31 pm

Numele Godeanu este des întâlnit ca oronim. E posibil să fie coradical cu Gutîi , Gutin.

Iar radicalul ar putea fi

gwhedh– „To ask, pray”

Indoeuropeanul reconstruit ar fi în dacă, bănuiesc, ged.

(vezi http://en.wikipedia.org/wiki/Proto-Indo-European_to_Dacian_sound_changes:

PIE *gw/-,gwh/- > Dacian *g
PIE *gw/+,gwh/+ > Dacian *ğ /g^/

PIE *dh > Dacian *d
PIE *e,*h1e,*h1/not-stressed > PIE e/not-stressed > Dacian *e )

E posibil ca peste acesta să se fi suprapus un termen slav. Din http://www.ieed.nl:

godunu
PSLMEAN: `suitable’
Church Slavic: godünú `convenient, suitable, timely [adj o]

godi°ti
PSLMEAN: `please’
Old Church Slavic: gode§ `pleasing’ [Nomsm pprsa]

Church Slavic: goditi `please, satisfy’ [verb]
Indo-European reconstruction: ghodh „

Deci Godeanu pare legat cumva de ideea de rugăciune, ori de mulţumire adusă Zeilor. Ideea de „munte al rugăciunii” se potriveşte cu menirea probabilă a muntelui Godeanu, cel către care sunt îndreptate toate sanctuarele dacice.

E posibil ca numele Godeanu să continue o formă asemănătoare din perioada dacică.

Mai asemănătoare cu forma ged- pare Ghedeon, nume întâlnit în Munţii Ceahlău ( Bîtca Ghedeonului).

O ipoteză asupra unor nume dacice de munţi:

Godeanu a avut un nume asemănător cu cel actual (probabil apropiat de „Ghedeon”– Gedaion ?).
Gogele a fost Kogaionon.
Dealul Grădiştii a avut un nume asemănător cu „Zarmon”.

***

În „Getica” lui Iordanes este menţionat un rege get cu numele Gudila.

„Chiar şi Filip, tatăl lui Alexandru cel Mare, a luat în căsătorie pe Medopa, fiica regelui Gudila, legînd prietenie cu goţii, şi fiind întărit de o astfel de rudenie a consolidat regatul macedonian”

Acest Gudila ar putea fi de fapt „Gudilă”- o primă atestare a sufixului (tracic ?) -ilă .
Numele ar putea însemna „cel pios”.

Continuarea lui Iordanes ne oferă dovezi ale pietăţii geţilor:
„În vremea aceea, după cum spune istoricul Dio, ducînd Filip mare lipsă de bani, s-a gîndit să jefuiască cu armată regulată cetatea Odessus din Moesia şi care pe atunci era supusă goţilor din cauza vecinătăţii în care se afla cu oraşul Tomis. De aici, preoţii goţilor, aceia care se numesc cei cucernici, deschizînd în grabă porţile şi îmbrăcaţi în haine albe i-au ieşit înainte cu chitare şi au invocat prin cîntece şi prin rugăciuni pe zeii lor strămoşeşti să le fie favorabili şi să alunge pe macedonieni. Aceştia, văzîndu-i pe cei care se apropiau de ei cu atîta încredere, rămaseră încremeniţi şi, dacă e permis să spun aşa, nişte oameni înarmaţi s-au îngrozit de unii neînarmaţi. Şi fără întîrziere desfăcînd formaţia de luptă pe care o ocupaseră, nu numai că s-au abţinut să dărîme cetatea, dar au dat înapoi chiar şi pe acei care îi făcuseră prizonieri în împrejurime, după dreptul războiului şi încheindu-se pace, s-au reîntors la casele lor.” ( sursa – http://www.gk.ro/sarmizegetusa/izvoare/iordanes.htm )

 

22 comentarii »

  1. pentru articolul atinge si confuzia get/got , profit de ocazie ca sa va intreb ce parere aveti de aceasta confuzie , a fost voita sau nu ? , a existat acest popor got ? oare acesti goti au constituit o casta conducatoare a getilor , un popor germanic care a ajuns cumva sa domine pe geti . Cum se explica pictura din catedrala ridicata de Theodoric care prezinta pe cei 3 magi ca fiind tarabostes daci ? Am citit un studiu interesant care pune multe intrebari pe tema asta pe gandirea.ro . Ca de obicei geto dacii ridica numai intrebari .

    Comentariu de Oroles — Noiembrie 27, 2008 @ 10:34 pm | Răspunde

  2. Am scris ceva mai demult-
    http://eblogs.ro/roderick/2008/06/26/getii-si-gotii/
    http://eblogs.ro/roderick/2008/06/27/mosteniri-gotice-in-spatiul-romanesc/

    Mă mai gândesc.

    Comentariu de roderick — Noiembrie 28, 2008 @ 12:59 pm | Răspunde

  3. P.S. Dealul Gradistii, Godeanu si Gogele formeaza un aliniament remarcabil, cel dintai si ultimul fiind probabil vizibile de pe Godeanu.

    Comentariu de roderick — Noiembrie 28, 2008 @ 9:17 pm | Răspunde

  4. Un cuvînt straniu, cu etimologie necunoscută: „gîde”. Ar putea desemna la origine un preot oficiant al sacrificiilor omeneşti.

    Comentariu de roderick — Decembrie 6, 2008 @ 6:00 pm | Răspunde

  5. Din http://www.zoot.ro/La-Colti-un-muzeu-unic-in-tara,124224.html

    „Pe de alta parte, in literatura esoterica medievala din Europa de Vest este pomenita si „Gedi, o piatra scumpa a getilor”, despre care se spunea ca are darul de a primeni aerul. Aproape sigur este vorba de chihlimbar, rumanitul nostru, care, prin prisma calitatilor sale electrostatice si aromatice, creeaza in jurul sau un microclimat deosebit, care umple tot spatiul interior al locuintei si inlatura bacteriile.”

    Comentariu de roderick — Decembrie 10, 2008 @ 12:21 am | Răspunde

  6. De fapt aliniamentul exact este Dealul Grădiştii – Godeanu – Vârful Răchita.

    Direcţia este perpendiculară pe aliniamentul Godeanu- Groapele , care continuă cu Vârful Costenilor, Măgura Călanului, Piatra Coziei.

    O altă direcţie care pe hartă este trasabilă cu exactitate este Vârful Rudii ( unde era un sanctuar al călugărilor daci ) – Dealul Grădiştii – Gogele.

    Comentariu de roderick — Decembrie 15, 2008 @ 2:28 pm | Răspunde

  7. Originea termenului „geodezie”
    ge „earth, land” + daiein „divide.”

    Gedaiein – împărţirea pămîntului, sistemul de referinţă.
    Ghedeon-Godeanu.

    Comentariu de roderick — Decembrie 16, 2008 @ 10:57 pm | Răspunde

  8. ghedh- ( radical IE )
    „To unite, join, fit. 1. Lengthened o-grade form *ghdh-. good, from Old English gd, good, from Germanic *gdaz, “fitting, suitable.” 2. together, from Old English tgædere, together (t, to; see de-), from Germanic *gadur, “in a body.” 3. gather, from Old English gad(e)rian, to gather, from Germanic *gadurn, “to come or bring together.” (Pokorny ghedh- 423.)” ( http://www.bartleby.com/61/roots/IE155.html )

    Ghedeon – „locul adunării” (unor oameni) ? sau „muntele care uneşte munţii” , „nodul orografic” , „sistemul de referinţă” ?

    ***

    În sumeriană
    GUG – „direction determining” ( unul din sensuri, cf. http://www.ping.de/sites/systemcoder/necro/info/sumerian.htm )
    Gugu este vîrful cel mai înalt din masivul Godeanu ( a nu se confunda cu Vf. Godeanu din Munţii Orăştiei).
    Ideea de „punct geodezic” antic ar corespunde cu ge “earth, land” + daiein “divide” – „Gedaionon”- „Godeanu” – vezi comentariul anterior.

    Comentariu de roderick — Decembrie 22, 2008 @ 12:17 am | Răspunde

    • Numele mai vechi este Ghedeon. El vine de la „ghe” și „deon”. Ghe cu sensul de pământ (planeta Pământ), iar deon cu sensul de zeu sau zei. Așadar, Ghedeon este „Zeița Pământ” (deon = singular) sau „Zeii Pământului” (deon = plural)

      Comentariu de sabinus — August 30, 2012 @ 6:08 pm | Răspunde

  9. În Tibet munţii sacri Kawa Karpo au vârfurile Kagebo, Cogar Laka, Godai Laka.

    ( vezi http://www.kawakarpo.de/index_e.html )

    Numele nu puteau să nu evoce „Carpaţi” , „Kogaionon”, „Godeanu”. Coincidenţe aproximative.

    „Kawa Karpo” e tradus ( http://www.globaladrenaline.com/asia/tibet/trip5/ ) prin „”The White Pillar Snow Mountain”.

    „Kagebo” – “the white snow mountain” ( http://www.tibetinfor.com/ )

    („Kawa” înseamnă „stâlp” ; „dkar po” – alb, pur – din câte am aflat pe http://www.nitartha.org/dictionary_search04.html . Tot acolo am găsit „cog ge” – „straight up”, „ka mgo” – „capital of a pillar”, „ka ghzu” -„roof”)

    Dacă aceste coincidenţe nu sunt datorate etimologiei, sunt datorate zeilor munţilor …

    Comentariu de roderick — Mai 14, 2009 @ 8:44 pm | Răspunde

  10. “Gedi, o piatra scumpa a getilor” – chihlimbarul ( ? )

    Interesant e ca radacina PIE *gʷetu- ar fi insemnat „rasina”. Din ea avem „chit” (cuvant german).

    Comentariu de Roderick — Ianuarie 26, 2010 @ 4:44 pm | Răspunde

    • Ambra era specifică balticilor aestii și o numeau glassium dacă nu mă înșel, datorită culorii galbene, a transparenței.Dacă acest gedi e corect, atunci asta o fi sursa: gʷhai- light, bright (tracic Gaidrus)

      Comentariu de Ioan Albu — Decembrie 30, 2011 @ 11:23 pm | Răspunde

    • PIE *gʷetw- „răşină, materie lipicioasă”

      Ambra purta numele de gentaras în limba sudovilor și probabil avea același nume în geto-dacică.
      https://en.wikipedia.org/wiki/Sudovian_language

      Comentariu de Sorin5780 — Iunie 19, 2016 @ 8:38 am | Răspunde

  11. Nu știu în ce măsură tracul Gudila e în legătură cu let.gudrs (înțelept, iar gods – cinste), dar cred că gudă (vătaful flăcăilor în noaptea de Crăciun) e important. Oare acest „gudă”(gudea) era un vizionar înțelept care ..gîndea sau cel care cinstea, onora ..a gudura(Depr.; despre oameni) A se ploconi, a se umili fără demnitate în fața cuiva, a linguși pe cineva (pentru a-i obține favorurile)
    În maghiară gond se traduce drept „problem, trouble, worry, headache” și gondolni – „think of”.
    ie ghedh- „to unite, be associated, suitable” http://dexonline.ro/lexem/ogod/105454

    Comentariu de Ioan Albu — Decembrie 14, 2011 @ 5:39 pm | Răspunde

  12. nu

    Comentariu de raul — Martie 26, 2012 @ 7:59 pm | Răspunde

  13. cum suna GOD E ANU? adica dzeu e ANU pe care l-au luat si sumerieni cu ei.oare X din sfinx sa fie T?adica pana la dzeu te mananca sfintii?ca adevarurile stau in pietre port limba si cantec.doar o parere a unui IOne L cum scrie si pe bancnota de 1 dollar .L se poate citi si ca singurul cadran pozitiv pe axe insa sunt prea multe coincidente ca sa le ia cineva in seama.toata lumea vrea dovezi scrise care s-au scris ori pentru bani ori cu sabia deasupra capului. pentru reclamatii ma gasiti in filmul EPOCA LIPSA sau sfinxul cheia limbi romane.

    Comentariu de tabara marian — August 29, 2012 @ 8:17 pm | Răspunde

  14. „Dealul Grădiştii a avut un nume asemănător cu „Zarmon”..”?
    Chiar a avut sau presupui pe baza numelui antic al cetăților dacice?

    Godeanu nu-i un nume des întâlnit pentru oronime, dar mai e o localitate cu acest nume:
    http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Godeanu,_Mehedin%C8%9Bi
    Are în componență satele Șiroca (bg.Shiroka- wide), Păunești, Marga și Godeanu. „Numele satului de resedinta Godeanu ar veni dupa spusele localnicilor de la Godin,un stramos cara s-ar fi ocupat cu cresterea vitelor,cu apicultura,pomicultura.Ciobanul Godin ar fi avut 5 copii pe nume Godin,Dragomir,Mladin,Nicolae si Gheorghe.”

    Se mai strecoară uneori niște sensuri care deschid noi perspective, așa că e bine să analizăm toate posibilitățile
    goden, godac http://dex.md/?page=word&word=godac godac este construit ca alb.motak (mot – vreme, an)- miel (de un an).
    gódie f. Trans. Mireasă în ziŭa întîĭa. Sînge de godie. V. sînge.
    Este evident c-am avut în vechime sensul de „an” pentru tema *gud, iar var.godănac indică și o interferență cu bg.godina (an).

    GÁDINĂ, gadine, s. f. (Pop.) Animal sălbatic; jivină, dihanie. Ban. Gavăt, lăcuste, vermĭ [!], omizĭ. – Din bg. gadină.(reptile) http://dexonline.ro/lexem/gadin%C4%83/22505

    O temă *god- pentru fructele unor plante.
    godină – specie de pepene cu coaja galbenă lucioasă 1. (Munt.) Dovleac. – 2. (Trans.) Ciumăfaie, Datura stramonium. http://www.toatecuvintele.ro/cuvant/godina
    GÓDINĂ s. v. pătlăgea, vânătă. http://www.dictionar.1web.ro/dictionar-roman-roman/godin/
    pentru pepenele galben merge și rad. *gʷhai- light, bright (tracic Gaidrus).

    GODÉU s. v. cută. ? gódie (vâslă lungă; mireasă)?

    gădăvan – groapă în coastă de deal. http://www.diacronia.ro/en/indexing/details/A8585/pdf

    gúdă s.f. (reg.) 1. cățea. 2. grijă. 3. vătaful flăcăilor în noaptea de Crăciun. http://dexonline.ro/definitie/gud%C4%83
    gudră (șmecheră) ar putea fi autohton și coradical cu let.gudrs, gudras: http://en.wiktionary.org/wiki/gudrs
    Probabil că semantismul de azi nu-i același ca-n vechime.
    gudura (var. guduri), vb. refl. (despre cîini, a se arăta mulțumit; a adula, a măguli, a linguși), mr. gudurire, megl. (găudire)
    http://en.wiktionary.org/wiki/gaudeo#Latin Termenul megl. ar putea sugera că avem un latinism, nu un cuv.autohton (alb.gudulis= gâdil)

    NP:
    Ardeal (Godin, Goden, Gudea, Godea) Muntenia (Gude, Gudea, Gudi), Moldova (Gudescul, Gudanul, Gudan), Dobrogea (Gudin şi Gudea), Oltenia (Gutea), la aromâni (Gude, Gudas, Gudoie), trac – Gude.

    Comentariu de Sorin5780 — Mai 1, 2015 @ 12:32 pm | Răspunde

    • Pentru binele cititorului ar fi probabil indicat să las vizibile pe blog doar articolele de după 2010. Mă mai gândesc.

      Comentariu de Roderick — Mai 1, 2015 @ 2:20 pm | Răspunde

      • Ipotezele din articol nu-s complet aiurite ca să ștergi tot articolul…, în ciuda faptului că ignori un sufix -eanu destul de comun în română ca sufix ce indică originea geografică sau de sat și mai rar ca patronimic. :)

        Uite că mai aduc și eu o ipoteză inspirată de Kekaumenos:„Vă sfătuiesc deci pe voi şi pe urmaşii voştri următoarele, deoarece neamul vlahilor este cu totul necredincios şi stricat, neavând credinţă dreaptă nici faţă de Dumnezeu, nici faţă de împărat, nici faţă de rudă sau de prieten… şi deoarece n-a păstrat niciodată credinţă faţă de cineva, nici faţă de împăraţii mai de demult ai romeilor. Loviţi cu război de către împăratul Traian şi înfrânţi deplin, au fost supuşi de acesta, iar regele lor, numit Decebal, a fost ucis şi capul i-a fost înfipt într-o suliţă în mijlocul oraşului romeilor. Căci aceştia sunt aşa-numiţii daci, zişi şi besi. Şi locuiau mai întâi lângă râul Dunăre şi Saos, râu pe care acum îl numim Sava, unde locuiesc mai de curând sârbii, în locuri întărite de natură şi greu accesibile. (Fontes Historiae Daco-Romanae, III, Bucureşti, 1975, p. 39-41, s.n. – M.D.).

        Se poate oare ca dacii să fi purtat ambele nume, *dacai/dacus și bessi? Mă gândesc că erau sinonime, iar dacus reprezintă un derivat (adjectiv cu sufix -acus/-acos) din rad. *du- a venera. La fel și Dunărea s-ar fi tradus apă sfântă și am pus un coradical din frigiană mai demult.

        Comentariu de Sorin5780 — Mai 2, 2015 @ 7:33 am

    • Pentru godac (Someș gădin; godin) aș merge pe ideea ori de grăsun (*gud) ori pe ideea de grohăitor (gruntling) cf. reg. „a goidăni” (a face gălăgie). Sinonim: gârmăț, de comparat cu arom. gărniș (fulger/tunet) sau zgrimințieș și reg.a zgrăcina; v.eng.grimm http://www.etymonline.com/index.php?term=grim&allowed_in_frame=0

      Pe urm. l-am găsit în dicț.de arhaisme după ce mi-am format ideea asta: godi – vb. (trans.) 1.a cânta miresei cântece de rămas bun. 2.a deplânge, acompătimi pe cineva. 3. (d.mireasă) a se tângui, a se plânge.
      Poate de aici vine și godie (mireasă), nu din sl.godu (an,ră, timp)

      Constantinescu crede că numele *Goide, cu patronimele Goidescu, Goideanu, Goidișești sunt asimilabile celor de forma Gode cu epenteza lui i. Dacă-i adevărat, atunci și reg. goidăni trebuie înțeles în nota asta, iar cele de mai sus sunt incluse. (godin, godac, vătaful flăcăilor în noaptea de Crăciun care strigă urările obișnuite, gudă (cățea).
      Paralele cu epenteza lui i și fără merg pe demarcația graiurilor muntenesc, ardelenesc și bănățean: mâine-mâne, câne-câine.

      pag. 285: http://en.calameo.com/read/0008274335b621fdb22bb

      Cred că GODAC mai avea un sens de plăcere conform definiției lui Scriban: https://dexonline.ro/definitie/pogodi

      hungërimë (grunt) < hungëroj (snarl, scold, grunt, growl) :) Amintește de niște vecini zurbagii.

      Ideea de grăsun pentru godac ar putea fi adeverită de reg. hodin (mare, puternic), hodișă (cu coarnele mari) cu fonetism slavic ucrainean sau slovac.

      godovană (*găduană; var. gădăvan- groapă în coastă de deal) trebuie conectat cu gudeu (cută). Poate și cu top. Godună („Graiul de pe Târnave” de Vasile Frățilă) din podișurile centrale ale Ardealului. Am comentat asupra mai multor ipoteze aici: https://toponime.wordpress.com/2012/04/28/godovana/

      Un amendament la alb. gotull(estuar): nu mai cred că e conectat cu (Tosk) godë, gotë, ci provine din lat.gutur (rom.gât, guturai) cu derotacizarea lui r conform și altor exemple, dintre care-mi amintesc doar rrobull (lat.robur) momentan. Cine știe câte alte așa-zise rotacizări din lexicul autohton sunt de fapt forme conservatoare!

      https://en.wiktionary.org/wiki/got%C3%AB

      Deși mai puțin probabil, alb. gotull ar putea fi coradical cu lat.gutta (eng. gutter; rom.gută, picătură, strop de apă; dambla, paralie/paralizie) și eng.gout, gote din rad. *gʰeud- ‎(“to pour”).
      https://en.wiktionary.org/wiki/gutta#Latin
      https://en.wiktionary.org/wiki/gote

      Complicată treabă!

      Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 17, 2016 @ 9:06 am | Răspunde

    • Cred că Șiroca, dacă nu este un augmentativ al latinescului șir, confundat cu un omonim de origine incertă, ar trebui conectat cu bg.shiroka (cum spun mai sus), sb.широк (idem.) cu alb.i gjerë (wide) și cu verbul a se „răsfira (var.răschirà, răshirà, rășchira).
      https://dexonline.ro/definitie/%C8%99ir%C4%83

      răsfír, a -á v. tr. (răs- și fir, adică „desfac firele”. V. în- și pre-fir). Vest. Întind, desfășor (vorbind de fire saŭ pene unite într´un punct): curcaniĭ și păuniĭ îșĭ resfiră coada. Răspîndesc, desfășor: a răsfira trupele pe cîmp. – În est răschir, din răshir, cum se zice pop. pin [!] Munt. est. Răschir zice și Od. (Pseud. 159), care e din Munt. vest. La Ur. și Dos. ráșchir.

      Are, bineînțeles, un sens acest a răsfira, dar zic așa, poate nu e chiar atât de simplu. Amintesc de numele biephilor, care probabil e un term.dialectal al biessilor traco-geți din tot arealul balcanic și până în Galiția. Aceste etnonime pot surprinde atât un *bieș, o formă de plural trecut la singular, cât și o formă dialectală coruptă *bief, urmare logică și sigură a lui *bieș. De aici avem nehotărârea între burduș, burduh și altele asemenea.
      Totuși, dacă era să fie am fi avut *rășira.

      i gjerë – spacious, wide, broad, extensive, large, vast https://en.wiktionary.org/wiki/gjer%C3%AB

      sb.ширити (șiriti) to spread. проширити (proșiriti) – a lărgi
      Originalul ar putea fi a răshira (*răsșira), iar adj.nordic hireș ar putea fi un coradical. https://dexonline.ro/definitie/hire%C8%99

      HÍREȘ adj. v. arătos, celebru, chipeș, faimos, frumos, ilustru, mare, renumit, reputat, vestit.

      Trebuie să fim atenți la aceste cuvinte dacice care încep cu [h] au au un [h] intervocalic. E posibil să avem, la fel ca la slavi și la albanezi, o ipostază intermediară a unei palatale surde [ș].

      Pe linia aceluiași rad. *seh₁i- s-a păstrat din traco-iliră alb.sjetula (adâncitura subrațului, boltă la beci), poate setoni sau Setidava (var. Getidava), alb. ngjire (sorb, vârtej; comparabil cu gerune sau gireadă).
      Cine știe câte alte cuvinte avem aici. Dacă începe cu [ș] „anything goes”.

      șină, s. f. (stivă de paie de formă lunguiață; coloană vertebrală)
      deșira, vb. (a descompune; a desface, a destrăma); deșirat, adj. (de o înălțime ieșită din comun);

      ȘÍRĂ, șire, s. f. 1. Grămadă mare de paie, de snopi etc. clădită în formă de prismă și terminată la partea superioară cu o coamă (ascuțită); claie, stog. 2. (În sintagma) Șira spinării = coloana vertebrală. [Var.: șúră s. f.] – Lat. *sira.

      Clar avem multe confuzii și aprecieri greșite.

      Comentariu de Sorin5780 — Iunie 26, 2016 @ 9:29 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: