Istoriile lui Roderick

Decembrie 2, 2008

Crăciun (1)

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 10:51 pm

Am ajuns la această temă mergând „pe urmele” numărului 3 şi a explicaţiei pe care am dat-o apariţiei lui – vezi articolul anterior http://eblogs.ro/roderick/2008/11/28/trei/

***

Iată cea mai credibilă ( în opinia mea) etimologie a cuvîntului Crăciun:

” …în albaneză există forma kërcu,-ni ‘butuc, buturugă’, nediscutată de adepţii explicaţiei prin calatio ori creatio. Iată de ce, într-un amplu studiu privind originea Crăciunului, Gh. Muşu a arătat că formele româneşti şi slave nu pot fi discutate separat de sensul ‘butuc, buturugă’, de fapt esenţa problemei. […]

Cuvântul este aşadar de origine tracă, radical indo-european *(s)ker – „a se curba, îndoi: cracă, bucată de lemn, butuc, buturugă” , din care derivă şi hidronimul Criş. De fapt paralela Crăciun-butuc este întâlnită şi în cazul formei italiene ceppo ‘Crăciun’ şi ‘butuc, buturugă’ ”

„La sârbi, kračun se referă la ‘ziua butucului’, cînd se ardea un badnjak „butuc de Crăciun”. Tot la sîrbi, seara Crăciunului era numită badnje veče „seara butucului”. Ca toponim este atestată forma Kračunište.

( Sorin Paliga, „Mitologia tracilor” )

***

-Românescul cârjă e considerat (în DEX) ca provenind din slavul kryži („cruce”). Etimologia lui „cruce” este neclară, uneori avansîndu-se ipoteza originii ne-indo-europene:

„L. crux (gen. crucis) „stake, cross,” orig. a tall, round pole, possibly of Phoenician origin. ”

-Englezul crutch , asemănător cu „Crăciun” şi însemnând „cârjă” e considerat uneori ca provenind din radicalul IE *ger ( *ger-„to twist, turn” )
Din http://www.yourdictionary.com/crutch

„Etymology: ME crucche < OE crycce, staff, akin to Ger krücke < IE base *ger-

Din http://www.ieed.nl

Gothic (unattested): *krukkja

Translation (English): 0000″>crutch

Etymology: germ. *krukj¡, st. F. (¡), Stab, Krµcke; vgl. idg. *greug-, Sb., Runzel, Biegung, Pokorny 389; idg. *ger- (3), V., drehen, winden, Pokorny 385 „

– Românescul cracă, crac , bulgarul krak provin din (s)ker.

***

Există o legătură simbolică între Crăciun, cîrjă şi -posibil- numărul trei ?

„Crăciun” şi englezul „crutch” ar putea fi coradicale, rădăcina însemnând „curbat, îndoit”.

A fost Crăciunul şi o „Sărbătoare a cîrjei” ? De unde provine simbolul cîrjei patriarhale?

Din http://www.crestinortodox.ro/Insemnele_patriarhale_si_semnificatia_lor-p53-18724:

Din timpurile vechi, se purta un baston de catre slujitorii sfintiti, ca semn al puterii pastorale.


In Orient, carja a fost intai de lemn, terminata de obicei printr-o cruce, in forma unui T.


Carjele pastorale de azi insa, cu aspectul lor impunator, par a ne arata o alta origine. La curtea imperiala bizantina, ofiterii curtii purtau la ceremo­nii un baston inalt, care era oferit ca o distinctie de catre imparat. Impodobirea lui era felurita, potrivita cu gradele curtenilor.

Pentru „crossa” apuseana exista documente mai vechi pentru a fixa existenta ei inca din sec. al IV-lea.


In Rasarit insa, lipsesc documente mai precise asupra acestei chestiuni. Numai Codin Curoparatul si Sfantul Simeon Tesaloniceanul fac mentiune despre ea.


Sfantul Simeon ne spune ca „pentru ca arhiereul sa poata povatui si sa pedepseasca pe cei plecati si a aduna la sine pe cei departati este data aceasta carja”.

Dupa Sfantul Simeon, deducem ca pe vremea aceea (sec. XV) carja avea in partea de sus o terminatie. Cardinalul Bona ne descrie cam patru feluri de terminatii de carje (a unui glob, a unei cruci, a unui T si a doi serpi afrontati).


Forma actuala a carjei pare a fi rezultatul unei combinatii a formelor de mai sus: carja se termina prin doi serpi afrontati, avand intre ei un glob mic cu cruce pe el.”

 

Putem regăsi aceste arhetipuri:

caduceul zeului Hermes ( numit uneori Trismegistos)

tirsul lui Dionisos

 

Sceptrul was al egiptenilor e asemănător cîrjei în „T”:

-zeiţa Maat

 

-zeul Horus

Nu în ultimul rînd, tridentul lui Poseidon (zeul Mării, dar şi al cutremurelor de pămînt) sau trishula zeului Shiva sunt accesorii de aceeaşi factură:

Acelaşi simbol se regăseşte uneori în reprezentări ale zeului germanic Odin

***

Un important festival al lui Poseidon se ţinea chiar la solstiţiul de iarnă, dată asociată Crăciunului.

Din http://www.cs.utk.edu/~mclennan/BA/SF/WinSol.html:

Poseidea (Grk. c. Dec. 23; ancient: perhaps 8 Poseideôn)

The month of Poseideôn was dedicated to Poseidon and the eighth day was especially sacred to him (as was the seventh to Apollo and the sixth to Artemis). (In general the summer months are assigned to Apollo and the winter months to other Gods, since that is when He is in Hyperborea and Dionysos takes his place at Delphi.) Poseidon’s name seems to mean „Lord of the Earth” or „Husband of Earth” , which reminds us of Saturn, husband of Rhea (Doric Poteidon = Potei-Dan = Lord of Earth, as his sometime wife Dêmêtêr = Dê-Mêtêr = Gê-Mêtêr = Earth-Mother). [OCD s.v. Poseidon; PFA 97-8]

Probabil o reminiscenţă a acestei sărbători este obiceiul aruncării Crucii în ape, la Bobotează.

Oare iniţial era aruncat tridentul ?

***

O posibilă legătură între zeul Poseidon-Neptun şi zeii vegetaţiei e dată de o mărturie privind Neptunalia, sărbătoarea romană a lui Neptun:

„The Neptunalia was an obscure archaic two-day festival in honour of Neptune as god of waters, celebrated at Rome in the heat and drought of summer, probably July 23

Respecting the ceremonies of this festival nothing is known, except that the people used to build huts of branches and foliage (umbrae, according to Festus, under ” Umbrae”), in which they probably feasted, drank, and amused themselves”

Un studiu dedicat originii Crăciunului – http://gandirea.ro/craciun.php ( publicat, din cîte îmi amintesc, şi în revista „Munţii Carpaţi”, care şi-a încetat demult apariţia)
afirmă între altele originea Crăciunului într-o sărbătoare a „crengii de aur” identificată cu vîscul:

„Crăci(un) = sărbătoarea crăcilor de aur ”

„Sărbătoarea crăcilor de aur se regăseste în multe zone din Europa, dar numai în spaţiul de formare a popoarelor europene şi-a păstrat numele său primitiv (v. § 6.3).

Ce crăci au putut determina stabilirea uneia din cele mai vechi, mai importante, mai pitoreşti, mai bogate în obiceiuri populare sărbători ale anului?

Este vorba de crăcile sacre, având puteri magice, strict necesare vieţii oamenilor şi animalelor, aşa-numitele crăci de aur cunoscute în etnografie sub titulatura generica creanga de aur (v. şi 4.2, 4.4, 4.5 passim).

7.2 Crăcile sau creanga de aur, pe numele său vîscul, este un arbust, permanent verde-verde gălbui, care creşte ca parazit pe diverşi arbori: stejar, fag, brad alb, mesteacăn, tei, măr, păr etc.”

„O manifestare cu acelaşi scop este uratul cu Sorcova, în care, înainte vreme, urarea se făcea în timp ce corpul celui sorcovit era atins ritmic cu creanga de aur (crăci de vîsc)”

***

E posibil ca la origine actul ritual esenţial al Crăciunului să fi fost „sorcova” – atingerea cu „creanga de aur”, cu o „cîrja”-sceptru vegetal.

Probabil vechea denumire a sorcovei era coradicală cu „Crăciun”. Cel care purta „sorcova” era la origine, probabil, chiar „Moşul”.

În tradiţia germanică „Moş Crăciun” este uneori identificat cu vechiul zeu Odin:

„Numerous parallels have been drawn between Santa Claus and the figure of Odin, a major god amongst the Germanic peoples prior to their Christianization. Since many of these elements are unrelated to Christianity, there are theories regarding the pagan origins of various customs of the holiday stemming from areas where the Germanic peoples were Christianized and retained elements of their indigenous traditions, surviving in various forms into modern depictions of Santa Claus.[12]

Odin was sometimes recorded, at the native Germanic holiday of Yule, as leading a great hunting party through the sky.”

În reprezentările apusene, Sfîntul Nicolae apare ţinînd în mînă cîrja episcopală:

 

 

 

 

 

 

 

2 comentarii »

  1. Asupra legaturii dintre trident si cruce:
    „Dumnezeu a schimbat cursul istoriei şi, prin decretul lui Constantin cel Mare, creştinismul a fost scos de sub interdicţia legii romane şi i s-au data aceleaşi drepturi ca oricărei alte religii a imperiului, prin decretul de la Milano, din 313. Prin punerea semnului crucii pe scuturile ostaşilor împăratului Constantin, acest semn al mântuirii nu a mai fost un prilej de pedeapsă pentru creştini. Până atunci, aşa cum vedem în catacombele romane, creştinii foloseau semnul crucii pe morminte sau pe pereţii catacombelor într-o formă disimulată, ca o ancoră (cel mai adesea) ca un trident, sau ca o svastică. De atunci începe venerarea deschisă a crucii, ca simbol mistic al suferinţei şi al Învierii Domnului.” ( Pr. Gheorghe Calciu )

    sursa: http://www.romfest.org/rost/oct2004/crucea.shtml

    Comentariu de roderick — Decembrie 3, 2008 @ 10:04 pm | Răspunde

  2. kërcu,-ni ‘butuc, buturugă’,
    kërdhëndella – seara de Crăciun. http://www.asociatia-profesorilor.ro/studiu-privind-etimologia-cuvantului-craciun.html

    [[..(în Banat, Transilvania și Bucovina) buturuga poartă nume cu totul diferite de presupusul etimon albanez și anume: ”butucul Crăciunului”, ”cărindău”(cf. Tiktin RDW) sau ”năclad”, ”nădadă”. ]]

    cărindău și nădadă sunt interesante și oarecum misterioase. De ce ar fi luat butucul ăsta numele corindei/colindei. Oare e un sinonim pentru crăciun, dacă acesta provine din lat.calatio-nem (chemare).

    „sărbătoarea calendelor” (Festum Calendarium)
    Ar explica acest cărindău un sufix posesiv daco-slav -ou, -au?

    Nădadă e iar misterios. Avem un prefix nă- la fel ca-n reg.năprour(împrour) sau năprauă (îmbrăcăminte)? Dadă este derivatul sau o lărgire a temei dacice cu sufixul -d („sufix_ dental creator de substantive verbale „)

    verbul de origine dacică „a (se) da” (Hunedoara) cu sensul de a (se) așeza (a ridica?) este probabil sursa primară și ar fi oarecum apropiat semantic de cele mai veche sensuri ale sinonimului său, năclad (buturugă groasă care servește ca suport pt.lemnele din vatră; d. a clădi?)

    Altă idee ar fi să avem un coradical al unor termeni grecești din rad. *dāu- „a arde” ( cf. Pokorny ). discutați aici:
    https://hroderic.wordpress.com/2011/07/04/zada/
    nădadă (pe foc)

    Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 27, 2016 @ 9:42 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: