Istoriile lui Roderick

Decembrie 4, 2008

Căciulă şi cioc

Filed under: Kogaionon — Roderick @ 12:47 pm

Forma căciulii dacice poate fi în ultimă instanţă o reprezentare a ciocului unei păsări de pradă:

Cuvintele cioc (în română), č o k ( în albaneză), căciulă, cucă, Kogaionon pot fi coradicale.

Forma căciulii dacice are un arhetip extrem de vechi, după cum o dovedeşte prezenţa ei la artefacte Gumelniţa.

E posibil ca la origine să fi fost o căciulă/mască şamanică în formă de cap de pasăre răpitoare – diurnă sau poate nocturnă. Nu e exclus ca acest sens originar să fi fost uitat sau înlocuit cu unul derivat,  încă din epoca dacică, ori chiar mai devreme. Dar „cioc” şi „cucă” sună totuşi asemănător.

Acvila apare reprezentată în ceramica dacică. Mai există numele regelui Oroles ( „vulturul”) – cu menţiunea că numele „Koroles” ar însemna  „războinicul”.

19 comentarii »

  1. inca o data o ipoteza plauzibila . Totusi , razboinicul care pare dac e persan , stiu ca e de pe un arc de triumf , nu mi amintesc exact al carui imparat dar nu e dac . Oricum asemanarea e izbitoare .

    Comentariu de Oroles — Decembrie 5, 2008 @ 10:13 pm | Răspunde

  2. Da, este un part- arcul lui Septimius Severus.
    L-am ales pentru ca asemanarea caciulii cu „ciocul” este mai clara.

    Comentariu de roderick — Decembrie 6, 2008 @ 5:58 pm | Răspunde

  3. Parerea mea e ca armele specifice dacilor , sica si falxul sant facute tot dupa model animal , eu spun ca imita coltii lupului .

    Comentariu de Oroles — Decembrie 6, 2008 @ 9:06 pm | Răspunde

  4. Un articol – „COGAION (CAP-DE-GAIE / GHION) – SFÂNTUL MUNTE DIN CARPAŢII MERIDIONALI AI DACIEI”

    http://www.dacii.ro/congres2005/lucrari/ion_pachia_tatomirescu_cogaion.htm

    Explicaţia nu mi se pare convingătoare, dar … acelaşi lucru se poate spune şi despre explicaţiile mele :)

    Comentariu de roderick — Decembrie 15, 2008 @ 12:27 pm | Răspunde

  5. „Coki” – un termen care desemnează, din cîte am aflat, boierii vechi din Moldova, de dinaintea descălecatului lui Dragoş.

    Din cartea lui O.Lecca – „Familiile boiereşti române” – despre familia Balica:

    „Veche familie, despre care avem date sigure din secolul al XVI-lea, şi pe care falsa cronică a lui Huru ne-o arată anterioară descălecării lui Dragoş: – ( printre vechii boieri – „coki” – e citat Avram Balica, alături cu Titu Arbore, Ceaur etc. , sec. XII ).

    Ştiţi ceva în plus despre aceşti „coki” ?

    *

    Huru – numele unei vechi familii moldave, dispărută.

    În Ardeal „hărău” este numele eretelui. „Huru” are, cred, o altă origine. Probabil radicalul IE *koro – „War; also war-band, host, army”.

    Comentariu de roderick — Decembrie 18, 2008 @ 1:23 am | Răspunde

  6. Avem, pe filiera slavă ( sursa – http://www.ieed.nl )

    1.Proto-Slavic form: kuka II
    Grammatical information: f. ƒ
    Proto-Slavic meaning: `goblin’
    Page in Truba‰ev: XIII 86-87
    Russian: ku´ka (dial.) `wood-goblin’ [f ƒ]
    Belorussian: ku´ka (dial.) `something terrible living in the dark’ [f ƒ]
    Slovincian: kuka `evil spirit’ [f ƒ]
    Upper Sorbian: kuka `intestinal worm’ [f ƒ]
    Proto-Balto-Slavic reconstruction: koukos; kouka€
    Lithuanian: kau~kas `goblin’ [m o]
    Old Prussian: cawx `devil’

    2. Proto-Slavic form: kuka I
    Grammatical information: f. ƒ
    Page in Truba‰ev: XIII 86-87
    Russian: ku´ka `fist, lever, handle’ [f ƒ]
    Belorussian: ku´ka `big wooden hammer’ [f ƒ]
    Ukrainian: ku´ka `big wooden rattle’ [f ƒ]
    Serbo-Croatian: ku?ka `hook, poker’ [f ƒ]; C¹ak. ku?ka (Orbanic´i) `hook’ [f ƒ]
    Slovene: ku´ka `insect, intestinal worm, pig’ [f ƒ]
    Bulgarian: ku´ka `hook’ [f ƒ]
    Lithuanian: kau~kas `lump’ [m o]
    Indo-European reconstruction: kouk
    Page in Pokorny: 589
    Other cognates: OIc. haugr `hill’ [adj]; MHG hocker `hump’ [adj]; OIr. cu´ar `crooked’ [adj]

    Proto-Slavic form: kukonosú
    Grammatical information: adj. o
    Proto-Slavic meaning: `hook-nosed’
    Page in Truba‰ev: XIII 91-92
    Church Slavic: kukonosú `hook-nosed’ [adj o]; kukonosyj (RuCS) `hook-nosed’ [adj o]
    Serbo-Croatian: kuko°nos `having a hooked nose’ [adj o]
    Indo-European reconstruction: kouk-
    Page in Pokorny: 589

    Pentru prima variantă avem corespondentul românesc (şi albanez) gogă ( duh, spirit, stafie ).

    Căciula dacică – devenită probabil cucă boierească – avea într-adevăr aspectul unui cîrlig ( „hook” în engleză, radical IE kouk ).
    Poate „coki” este un nume vechi al nobililor daci care purtau căciulă.
    Un cuvînt asemănător există în limbile turcice ( „kuka” în turcă), aşa că unii vor zice că aceşti „coki” erau niscaiva neamuri turanice.
    Totuşi sensul „cucă” – „vîrf de deal” este trecut cu „etimologie necunoscută” în DEX, aceeaşi sursă care indică limba turcă la originea lui „cucă” – căciulă domnească.

    Cuvintele slave probabil înrudite cu „căciulă”:

    Proto-Slavic form: ku‰a ( „kucea” )
    Grammatical information: f. jƒ
    Proto-Slavic meaning: `heap’
    Page in Truba‰ev: XIII 79
    Russian: ku´‰a `heap, pile’ [f jƒ]; ku´‰a (dial.) `hill, shock, hay-cock’ [f jƒ]
    Czech: ku‰e (dial.) `lump, heap’ [f jƒ]
    Polish: kucza (arch., dial.) `heap, pile’ [f jƒ]
    Slovincian: ku‰a `tuft, mane’ [f jƒ]
    Serbo-Croatian: ku´‰a `bunch, bundle, forelock, sheaf’ [f jƒ]
    Indo-European reconstruction: kouk-ieh2
    Page in Pokorny: 589
    (sensul este deci de movilă, căpiţă, moţ etc. )
    Ar exista deci cuvintele IE reconstruite kouk şi kouk-ieh.
    Din primul ar putea deriva „cucă”, iar din al doilea „căciulă”.

    Mai avem în română „cuşmă” – „kucima” în ucraineană.

    Etimologia cuvîntului englez „hat” ( pălărie )

    „O.E. hæt „hat, head covering,” from P.Gmc. *khattuz „hood, cowl” (cf. O.N. hattr), from PIE base *kadh- „cover, protect” (cf. Lith. kudas „tuft or crest of a bird,” L. cassis „helmet”). Now, „head covering with a more or less horizontal brim.” To throw one’s hat in the ring was originally (1847) to take up a challenge in prize-fighting. To eat one’s hat was originally To eat Old Rowley’s [Charles II’s] hat.” (sursa – etymonline.com)

    Comentariu de roderick — Decembrie 19, 2008 @ 10:10 am | Răspunde

  7. Despre falx:

    Dacă numele dacic al acestei arme este coradical cu numele latin, iată alte variante ale sale:

    „Proto-IE: *dhalk-, -g- / -e-

    Meaning: a stinging/cutting tool

    Baltic: *dal̃g-iā̃ f., -ia- c., *dilg-u- adj., *dil^g-iā̃ f., *dil^g- vb. intr.

    Germanic: *dalk-a- m., *dulk=

    Latin: falx, -cis, pl. gen. -cium f. `Sichel; Sense; Winzer- und Gartenmesser; Schnitzmesser; Reisshaken’

    Celtic: OIr delg `Dorn, Tuchnadel’; Ir dluigim ‘spalte’

    Russ. meaning: колюще-режущее орудие

    References: WP I 865 f”

    „Root: dhelg-

    English meaning: to stick; needle

    German meaning: `stechen, Nadel’

    Material: Air. delg n. (es-St.) `Dorn, Tuchnadel’, corn. delc (d. i. delch) `monile’, mcymr. dala, dal `Biß, Stich’;

    anord. dalkr `Nadel, um den Mantel über der rechten Achsel zu befestigen; spina dorsalis piscium; Dolch, Messer’, ags. dalc m. `Spange’ (nhd. Dolch, älter Tolch, ndd. dolk, nach Mikkola BB. 25, 74 die Quelle von čech. poln. tulich, sloven. tolih, ist zwar zunächst aus lat. dolō Stockdegen’ entlehnt, aber vielleicht nach einem germ. Worte wie ags. dalc umgebildet);

    lit. dilgùs `stechend, brennend’, dìlgė, dilgėlė̃ f. `Nessel’, dìlgstu, dìlgti `von Nesseln verbrannt werden’; dal̃gis `Sense’ hierher, nicht zu S. 196!

    Hierher vielleicht lat. falx `Sichel, Sense, Gartenmesser’, nach Niedermann Essais 17 ff. rückläufige Ableitung aus falcula, das er aus einem ligur. (?) *ðalkla (*dhal-tla) ableitet, ebenso wie sizil. Ζάγκλη, Δανκλε̄ `Messina’ (: δρέπανον). Man kann aber ebensogut von *dhalg-tlā ausgehen; wenn in jenem ital. Dialekt idg. l̥ zu al geworden wäre, ließe sich auch der a-Vokal erklären. Spätlat. daculum `Sichel’ könnte die ligur. Entsprechung dazu sein. Dagegen Terracini Arch. Glott. Ital. 20, 5 f., 30 f.”

    Sursa citatelor: http://starling.rinet.ru ( pe baza dicţionarului lui Pokorny).

    În română există patronime precum Dalca, Dolca, Dolga, Dolha etc., localitatea Dolhasca.

    Ele ar putea avea însă legătură şi cu sensul de „lung”, „suplu”.

    Din http://www.ieed.nl:

    „Proto-Slavic form: dü°lgú

    Grammatical information: adj. o

    Accent paradigm: a

    Proto-Slavic meaning: `long’

    Page in Truba‰ev: V 208-209

    Old Church Slavic: dlügú `long’ [adj o]

    Russian: 0000″>do´lgij `long’ [adj o]

    Czech: dlouhy´ `long’ [adj o]

    Slovak: dlhy´ `long’ [adj o]

    Polish: dšugi `long’ [adj o]

    Serbo-Croatian: du?g `long’ [adj o]; C¹ak. du?g (Vrgada) `long’ [adj o]

    Slovene: do?lg `long’ [adj o], do´šga [Nomsf]

    Bulgarian: da¢´la¢g `long’ [adj o]

    Proto-Balto-Slavic reconstruction: di´l€gos

    Lithuanian: i°lgas `long’ [adj o]

    Latvian: il~gs `long (of time)’ [adj o]

    Indo-European reconstruction: dlh1gh-o´-

    IE meaning: long

    Page in Pokorny: 197

    Other cognates: Skt. d–rgha´- `long’; Gk. dolicÒj `long’ ”

    Numele Dolca era întîlnit la cîinii ciobăneşti ( femele ). Poate cu sensul de „suplu”, poate cu sensul de „colţos” ( cf. „dhalk” ), dar mai probabil coradical cu „dulău”, vechi cuvînt de origine tracă (după S. Paliga ).

    Poate că şi numele „dulău” are de-a face cu „dhalk” – ideea de „colţi” (?).

    Ajungem şi la stindardul dacic, balaurul cu cap de lup ( sau cîine (dulău) ? ) – vezi
    http://eblogs.ro/roderick/2008/05/23/cainii-tracilor/

    Comentariu de roderick — Martie 2, 2009 @ 12:12 pm | Răspunde

  8. Pe urmele lui „dolca” si „dulău”

    Din dicţionarele de la starling.ringnet.ru :

    Rădăcina eurasiatică:

    „Eurasiatic: *ṭulV
    Meaning: jackal
    Indo-European: *tlākw-
    Altaic: *t`ule(kV)
    Kartvelian: *ṭura
    Dravidian: *tōnḍl- (? *tōḷ-)”

    „Proto-Altaic: *t`ule(kV)
    Meaning: fox; wolf
    Russian meaning: лиса; волк
    Turkic: *tülki / tilkü
    Tungus-Manchu: *tulge
    Japanese: *tuárá
    Comments: See АПиПЯЯ 70, Лексика 161. Jpn. high tone does not correspond to PTM length (the latter, however, is reconstructed only on the basis of the Sol. form and thus not reliable).”

    „Proto-Dravidian : *tōnḍl-
    Meaning : wolf, jackal
    Proto-South Dravidian: *tōnḍl-
    Proto-Telugu : *tōnḍel-
    Brahui : tōl-a
    Notes : Reconstruction approximate, and it is unclear if the Brahui form really can be compared here. [I would say it’s basically *tōl- and a suffixed or compound *tōl-ṭan- – S.A.S].”

    Din acest „tōl-a” se presupune că derivă numele dholului ( Cuon alpinus ) – vezi http://www.holgerhomann.us/Dhole.htm

    „Proto-IE: *tlāk(w)- (BS)
    Meaning: bear
    Slavic: *vьlko-dlākъ
    Baltic: *tlā^k-ia-s (2) m., *tlā^k-en-ā^, -iā̃ (2) f.
    Russ. meaning: зверек (медведь)”

    „Proto-Baltic: *tlā^k-ia-s (2) m., *tlā^k-en-ā^, -iā̃ (2) f.
    Meaning: bear
    Lithuanian: lōkī̃-s `Bär’, lōkenà `Bärenhaut, Bärenfell’
    Lettish: la^cis `Bär’, la^cene, la^ciene `Bärin’
    Old Prussian: clokis `Bär’ V. 655, caltestis-klok(is) `Zeidelbär’ V. 656″

    P.S.

    Se pare că „falx” provine din altă rădăcină eurasiatică:

    „Eurasiatic: *telV
    Meaning: split, hack
    Indo-European: *del-
    Altaic: *telV
    Kartvelian: *tal- / *tl-
    Dravidian: *[d]al-
    References: МССНЯ 360; ND 2261 *täl̄V ‘to cut (split, trim, cleave)’ (+ Sem.); *t[a]lhV ‘to hit, damage’ (probably same root; + Arab.).”

    Probabil *ṭulV şi *telV sunt înrudite, dar la un nivel foarte vechi.

    Pentru celălalt sens posibil pentru „dolca”-„dolga” avem şi

    „Eurasiatic: *tel(ḥ)V

    Meaning: long

    Indo-European: *del- (*dolǝgh- / *delegh- / *dlongh-)

    Altaic: *t`ēlu”

    Comentariu de roderick — Martie 3, 2009 @ 8:44 pm | Răspunde

  9. Legat de o arma (sabie) poate fi si numele carpilor.

    Radical PIE ( s)karp-, -b- / -e- ” a tăia”

    Tot cu acest sens exista PIE *drep- ( de unde albanezul drapër – seceră),
    *k’esa- ( coasă ), *sek- ( sica ), *sarp- si altele.

    Comentariu de roderick — Martie 11, 2009 @ 3:50 pm | Răspunde

    • IE *drep- ”to cut, to pull” avem ambele sensuri aici:

      dărăpăná (-néz, dărăpănát), vb. – 1. (Înv.) A tăia, a zgîria. – 2. (Înv.) A smulge părul din cap. – 3. (Rar) A lua, a prăda, a jefui. – 4. A distruge, a nărui, a rade de pe fața pămîntului. – 5. A dăuna, a păgubi, a ruina. – Var. derăpăna.
      dărápăn, a -ăpăná v. tr. (lat. derápino, -áre, d. rápere, a răpi. Cp. și cu ngr. drapanizo, cosesc. – Dărapăn, enĭ, -ănă; să dărapene). Stric, distrug, risipesc (propriŭ și fig.) V. refl. Casa, familia s’a dărăpănat. Mă alterez, mă stric: sănătatea s’a dărăpănat. – Și derapăn (Munt.) și drapăn (Mold.).
      drápăn V. dărapăn.

      Comentariu de Ioan Albu — Mai 25, 2012 @ 8:51 am | Răspunde

  10. Originea cuvântului „caşalot” este potughezul „cachola” -„cap, căpăţână”, cuvânt care seamănă surprinzător de mult cu „căciulă” ( deşi asemănarea poate fi întâmplătoare )

    (vezi http://www.yourdictionary.com/cachalot, http://www.allwords.com/word-cachalot.html )

    Comentariu de roderick — Aprilie 6, 2009 @ 4:48 pm | Răspunde

  11. Am observat un fapt interesant la o imagine de pe columna lui Traian, redata in „Formula As” ( http://www.formula-as.ro/2009/865/mica-enciclopedie-as-27/fabuloasa-poveste-a-oilor-romanesti-11015 – imi regasiti acolo comentariul :) ) : caciula unui dac nu are varful indreptat in fata, ca la reprezentarile „clasice” ale tarabostes-ilor , ci intr-o parte, precum cuca boiereasca.

    Comentariu de roderick — Aprilie 28, 2009 @ 7:51 pm | Răspunde

    • În comentariul tău spui ceva despre direcții cardinale și culori, lucru destul de normal și larg răspîndit. Hai să ne gîndim la o chestie legat de căciulă: sufixul -lă indică faptul că numitorul său are o funcție de adj. Dacă derulez cîteva pagini prăfuite din minte îmi amintesc că sacerdoții dacii era „ bătători ai norilor ”, deci intrau într-o negură închisă a înălțimilor, la solstiții să zicem.
      Avem în vocabularul pastoral așa ceva: caciur – (Miel) cu blăniță de culoare neagră pe trunchi și brumărie pe bot, urechi, labe și coadă
      cioară(..), căiță( Membrană care învelește capul unor copii nou-născuț..și toată mitologia populară negativă ), ciumă(..) și gogă(duh rău) etc.
      Deci ciuc -ă are sens de moț(dacic), vîrf de munte și de tumul, gorgan în gr. sau culoare neagră.

      Comentariu de Ioan Albu — Martie 21, 2011 @ 7:42 pm | Răspunde

  12. o imagine explicita a unui coif de gladiator trac, cu vultur

    Comentariu de roderick — Septembrie 8, 2009 @ 5:52 pm | Răspunde

  13. Căciula tracilor era din blană de vulpe ( „Alopekis” ). Cea dacică pare, de asemenea, făcută din piele.

    Un aspect important: „moţul” căciulii nu se ridică din dreptul frunţii, ci din creştetul capului.

    Comentariu de Roderick — Iunie 17, 2010 @ 12:52 pm | Răspunde

  14. Proto-IE: *kukūl-
    Meaning: cover
    Old Indian: kukūla- m., n. `armour, mail’ (L.)
    Latin: cucullus, -ī m. `http://en.wiktionary.org/wiki/cucullus

    Deci cucă, cușmă(cucimă?), glugă(guglă),cuglă (înv.cască militară, coif, ceacău) http://dexonline.ro/definitie/glug%C4%83
    sînt cît se poate de tracice. Un obiect vestimentar atît de important dacilor era pe înțelesul romanilor.
    Atrag atenția asupra unor corespondențe albano-românești:
    kësulë = căciulă
    sutë = ciută
    sorrë = cioară
    – vedeți cum albanezii se apropie mereu de graiul moldovenesc prin acest „s”?
    Moldovenii noștri au acest lucru în comun cu albanezii(ilirii), pe lîngă genetică și ceva vestimentație.Mă întreb dacă Moldova n-a fost un punct de oprire important al ilirilor și al tracilor, înainte de a se separa de grupul IE și a se răspândi spre sud și vest.

    Comentariu de Ioan Albu — Februarie 26, 2012 @ 9:50 am | Răspunde

    • Cazul lui căciulă e extrem de derutant. Să fie oare un derivat din ie kadh- „to guard, cover, care for,protect” ?
      http://en.wiktionary.org/wiki/hat
      lat. cassis- a plumed metal helmet
      lit. kudas (“bird’s crest or tuft”)
      Deci căciula dacică ar presupune existența unei creste, a unui moț aplecat, poate chiar un coif de tradiție balcanică ca cel frigian, împrumutat de latini de la iliri.
      În mod normal kadh ar fi parcurs un drum sinuos: kadh >kadzilas > kăzilă > căciulă , iar ilirii dz în s.
      Din nou remarc ce apropiați sînt latinii și balcanicii pe această direcție.La fel pot fi sute de corespondențe atribuite în mod greșit doar unora.

      Comentariu de Ioan Albu — Februarie 26, 2012 @ 10:09 am | Răspunde

  15. Cred că mm mai găsit un cuvânt dacic: a cășuna http://dexonline.ro/definitie/c%C4%83%C8%99una
    și alb. qesëndisje, qesëndis – mock, (a-și bate joc) qesharak – funny, amusing; laughable, ridiculous
    ie kud- to mock
    Sînt sensuri pentru verbul „a cășuna” (a urmări, a sîcîi, a jigni) care mi se par suspecte, nu pot fi din acest lat.ocassionar.
    Alte derivate mai naturale și evidente sânt șod(șoadă), șodenie (var. șozenie)-zeflemea, batjocură, bășcălie,
    ciudă, ciudos etc.Ce lejeritate au lingviștii în a înstrăina cuvinte(șod, șoadă)!

    Comentariu de Ioan Albu — Februarie 26, 2012 @ 11:53 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: