Istoriile lui Roderick

Decembrie 13, 2008

Rădăcina *kau

Filed under: Kogaionon,Traco-geto-dacii — Roderick @ 10:40 am

Unii presupun existenţa unei rădăcini „pelasge” *kau, însemnând „munte”.

Despre numele „Caucaz”:

„The mountain range name is from Gk. kaukhasis, said by Pliny („Natural History,” book six, chap. XVII) to be from a Scythian word similar to kroy-khasis, lit. „(the mountain) ice-shining, white with snow.” But possibly from a Pelasgian root *kau- meaning „mountain.” ” (http://www.etymonline.com/index.php?search=caucasus&searchmode=none)

Dintr-un memoriu al lui Jean Baptiste Bourguignon d’Anville (1697-1782)
„« […] Deci in numele actual de Kaszon recunoastem cel de Kôgajon, eliminand prima silaba care este scrisa cu omega, identic ca la Strabon si care se identifica cu Kau din denumirea Caucaz. Personal, am avut ocazia […] sa constat ca acest prefix a Caucazului (Koh in persana) sa fie utilizat, chiar si de popoarele indiei pentru a desemna muntii. Intr-o lucrare […] am avut prilejul sa tratez in mod particular aceast prefix al Caucazului care este mai degraba un substantiv comun decat unul propriu.

Aceasta particula se asocialza cu denumirile de Kaszon sau Kaszin, despre care vorbim aici.

Pronuntand Koh-Kaszon regasim destul de clar termentul de Ko-gajon mentionat de Strabon, si asta presupunand ca Strabon insusi nu a putut scrie Kô-cason. Si cand alaturam aceasta analogie cu intalnirea, la poalele muntelui, unui rau al carui nume este identic, la fel ca in descrierile lui Strabon nu putem decat sa ne bucuram ca am localizat muntele la care se face mentiune[…]” ”

(citatul e preluat din blogul lui Wolaf; vezi http://wolaf.wordpress.com/tag/kogaionon/ )

În persană „munte” este într-adevăr koh, nume care apare de ex. în „Safed Koh” ( „muntele alb” ) de la graniţa Afghanistan-Pakistan.

Această rădăcină pare să apară de asemenea în limbi non-indo-europene.

„Piatră” -cu sensul şi de înălţime stîncoasă- este în

-turcă – „kaya”

-maghiară – „kő ”

-finlandeză – „kivvi”

Radicalul proto-austric „ko” înseamnă insulă.

„Proto-Austric: *Ko

Meaning: island
Borean etymology:

Proto-Austroasiatic:
*koh / *gɔ
Austroasiatic meaning:
island
Proto-Thai:
ko.A island” ( http://starling.rinet.ru )

Radicalul *ko îşi are originea în radicalul borean KVWV ( vezi http://en.wikipedia.org/wiki/Borean_languages )

Borean (approx.) : KVWV
Meaning : stone, mountain
Eurasiatic :
*kiwV
Afroasiatic :
*ʔVkoʔ- ( + Sem. *kwħ?)
Sino-Caucasian :
*ʡá̆[x]qVwV
Austric :
PAA *koh / *gɔ ‘island, hill’
Amerind (misc.) : ? *hakʷa ‘stone’ (R 697) [+ A]
African (misc.) :
?? Bantu *-gùè ‘stone’.
Notes : PAA may be < ST.
Reference :
ND 968.” (http://starling.rinet.ru )

***

Radicalul IE
ko- ( cu o lung )
To sharpen, whet. Oldest form *e3-, colored to *o3-, contracted to * (becoming *k in centum languages). 1. Suffixed extended form *koi-no-. hone1, from Old English hn, stone, from Germanic *hain. 2. Possibly Greek knos, cone, conical object (< “a sharp-pointed object”): cone, conic; conifer, conodont. (Pokorny (i)- 541.)”

Din acest radical provine „con”. E posibil să fi însemnat şi pisc, munte.

Mai există radicalul IE kost- „os”.

***

Din http://www.etymonline.com/index.php?search=staff
„PIE base *stebh– „post, stem, to support, place firmly on, fasten” (cf. O.Lith. stabas „idol,” Lith. stebas „staff, pillar;” O.C.S. stoboru „pillar;” Skt. stabhnati „supports;” Gk. stephein „to tie around, encircle, wreathe,” staphyle „grapevine, bunch of grapes;” O.E. stapol „post, pillar”).”

Radicalul *stebh apare, cred, în numele Gustav.
Din http://www.thinkbabynames.com/meaning/1/Gustav:
„the meaning of Gustav is „royal staff; staff of the gods” „

E posibil ca numele tribului costobocilor să fie compus din
*kau ( sau *ko ) + *stebh

Costoboci = „cei care stau pe munte (vîrf, pisc) ” – exact caracterizarea pe care le-o fac romanii dacilor – „montibus inhaerent”.
( această explicaţie nu coincide cu cea acceptată – „costoboci” = „străluciţi” ; o susţin doar ca pe o ipoteză)

Poate denumirea desemna geografia locului de origine al costobocilor, nu neapărat a regiunii în care erau atunci.
(O situaţie similară avem în cazul Munteniei , regiune în general de şes – fapt care îi mira pe cronicarii moldoveni.)

***
Într-o zonă foarte restrînsă de la poalele munţilor Orăştiei există multe toponime care ar putea avea o legătură îndepărtată cu rădăcina *kau : Căstău, Costeşti, Costani.
(ar putea fi denumiri vechi substituite de paronime).

5 comentarii »

  1. Iată cum s-ar putea lega unele lucruri:

    Avem radicalii IE

    keu – „To swell; vault, hole. Oldest form * eu -, becoming *keu – in centum languages.
    Derivatives include cave, excavate, and church.”

    Din acest radical IE provine, cred, „căuş”.

    k o (o lung )- „To sharpen, whet. Oldest form * e 3-, colored to * o 3-, contracted to * – (becoming *k – in centum languages). 1. Suffixed extended form *ko i-no-. hone1, from Old English h n, stone, from Germanic *hain . 2. Possibly Greek k nos, cone, conical object (“a sharp-pointed object”): cone, conic; conifer, conodont. (Pokorny (i)- 541.)”

    Acesta l-am legat de *kau- „munte”. Poate greşesc.

    În presupusa limbă-străbunică numită boreană avem, cf. http://starling.rinet.ru
    Borean (approx.) : KVWV
    Meaning : stone, mountain
    Eurasiatic : *kiwV
    Afroasiatic : *ʔVkoʔ- ( + Sem. *kwħ?)
    Sino-Caucasian : *ʡá̆[x]qVwV
    Austric : PAA *koh / *gɔ ‘island, hill’
    Amerind (misc.) : ? *hakʷa ‘stone’ (R 697) [+ A]
    African (misc.) : ?? Bantu *-gùè ‘stone’.

    Reference : ND 968.

    dar şi
    Borean (approx.) : KVWV
    Meaning : cave, hole
    Eurasiatic : *ḳVjwV
    Afroasiatic : *kVw- ‘hole’ (Sem., Cush.)
    Sino-Caucasian : *guHV́ ( ˜ ḳ-)
    Austric : *kaj
    Amerind (misc.) : *(o)kua ‘dig’ (R 172) [+ A K]
    Reference : ND 1228; Peiros 1989, 127.

    (Cam) acelaşi radical ?

    Şi nu doar atît. Mai avem :
    Borean (approx.) : KVWV
    Meaning : bite, chew ?
    Eurasiatic : *käjwV (?-b-)
    Sino-Caucasian : ? *Hé̆mxGĂ
    Amerind (misc.) : *kua ‘bite’ (R 58) [+ A K]; *ko ‘eat’ (R 214) [+ A]; *kua ‘mouth’ (R 490); ? *ʔik ‘tooth’ (actually ‘eat’) (R 777) [+ A], *yok ‘tooth’ (R 778); ? *waḳi ‘flesh; feed’ (R 471) [+ A]
    Notes : (For Nostr. cf. PAA *kap ‘bite’)

    Borean (approx.) : KVWV
    Meaning : spit, fang
    Eurasiatic : *ḳiwHV
    Notes : Attested only in Nostr.
    Borean (approx.) : KVWV
    Meaning : to cry, shout
    Eurasiatic : *ḳVwV
    Afroasiatic : *ḳVw- (Ar., Berb., Eg.)
    Sino-Caucasian : *[q]wĕjV̆́
    Notes : Cf. WVKV
    Reference : ND 1947.

    Mai sunt şi altele.

    S-ar putea ca toate aceste cuvinte să fie legate de ideea de gură. Gura este o cavitate, are şi dinţi ( de unde ideea de „piatră”, „pisc”; şi
    în ziua de azi există „dinte” şi „colţ” în toponimia montană) cu care se poate muşca şi foloseşte şi la actul vocalizării.
    Aceasta ar putea fi legătura străveche între acele rădăcini boreene asemănătoare sau identice.

    Să fie derivate în ultimă instanţă dintr-o onomatopee care imită muşcătura ?

    Comentariu de roderick — Decembrie 15, 2008 @ 1:30 am | Răspunde

  2. „Mai există radicalul IE kost- “os”.” „kost-os” atunci „coasta”?

    „keu – “To swell; vault, hole. Oldest form * eu -, becoming *keu – in centum languages” duce la „hau” in romana.

    Comentariu de mandalandala — Iulie 1, 2009 @ 7:11 pm | Răspunde

  3. Da, posibilă originea lui „hău” în IE *keu.

    Interesante sunt şi cuvintele „hoagă” , „hăug”, „hogaş” – pe care însă Ciorănescu le leagă de „făgaş” şi le găseşte originea în maghiară.

    După Poghirc numele antic al Hârşovei ( Carsium ) se pronunţa tot cu „H” , nu cu „C” iniţial.

    Cf. DEX, „căuş” provine dintr-un latin *cau. Cuvântul dacic coradical era oare cu „c” sau cu „h” ?

    Comentariu de roderick — Septembrie 6, 2009 @ 10:49 pm | Răspunde

  4. E vreun nume antic de trib care să se traduc *vecin? Recent am dat peste gr.geiton, geitonas(vecin), pus de cineva în contul geților. Ar avea sens dacă la un moment dat în istoria milenară a grecilor, aceștia s-au învecinat cu niște traci pe teritoriul României de azi. Nu mă refer numai la perioada dintre secolul VI î.d.Hr. până la romanizarea geților, ci și de perioada când intră în Balcani.

    alb. gjiton (vecin). ngjitur (aproape)

    Am mai găsit și un alb.kojshi, -a, -u, subst. și adj. (vecin, vecinătate, învecinat) care s-ar potrivi pentru Coisstoboci dacă am reuși să explicăm a doua temă. Ar putea fi albanezul bokë (barren mountain side; hill).
    S-ar traduce în vecinătatea munților, dacă nu altfel.

    Dacă strămoși albanezilor ar fi fost carpii, era la mijloc. Aveau vecini la nord pe coiștoboci, iar la sud alți vecini, geții (gjiton). Numai vecini. :))

    Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 23, 2015 @ 8:45 pm | Răspunde

    • Mai este o chestiune (fonetică) interesantă privitor la coisstoboci. Apar în unele mențiuni drept kistoboci. Inițial am crezut că e vorba de un coradical al slavicului cinste (sl.cisti, precista), dar nu etimologia contează acum, ci faptul că la origine, cele două denumiri ar putea fi complementare.
      Ambele ar trebui să provină dintr-o formă originală *cuisstoboci. Grecii ar fi scris *kysstoboci

      Numai specificul unui grai nordic putea schimba spre coisstoboci, iar altul ar fi simplificat diftonul original spre kistoboci.
      Am discutat pe larg cu alte ocazii despre diftongul acesta antic și dezvoltările sale în albaneza modernă dialectală.

      Comentariu de Sorin5780 — August 12, 2016 @ 8:59 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: