Istoriile lui Roderick

Decembrie 20, 2008

Musaios şi Buzău

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 1:29 am

E posibil ca rîul Musaios – în apele căruia a fost martirizat Sfîntul Sava gotul – să nu fie Buzăul, ci alt rîu aflat nu departe, Călmăţuiul.

Numele Musaios îşi are un corespondent belgian – Meuse/  Maas. Numele înseamnă  la origine „mlăştinos”, „murdar” .

Din http://www.ieed.nl

„Proto-Celtic: *musso- ‘dirty’ [Adjective]

Old Irish: mosach [o]

Middle Welsh: mws ‘stinky, smelly’

Middle Breton: mous ‘litter, garbage’

Cornish: mousak, mosek ‘smelly’

Proto-Indo-European: *mewd-

Page in Pokorny: 742

IE cognates: my´sos ‘filth’

Notes: The forms attested actually presuppose both *musso- and *mussako-, cp. also OBret. admosoi gl. inrogauerit maculam and OIr. mosar ‘dirt’.

References: LEIA M-65, GPC III: 2512, DGVB 54.”

Un sens foarte asemănător îl are o rădăcină proto-slavă:

„Proto-Slavic form: ka?lú

Grammatical information: m. o Accent paradigm: c
Proto-Slavic meaning:
`dirt’
Page in Truba‰ev:
IX 127-129
Old Church Slavic:
kalú (Supr.) `dirt, mud’ [m o]
Russian: kal `faeces, excrement’ [m o]
Czech:
kal `dirt, muddy water, puddle, sediment’ [m o]
Polish:
kaš `dirt, puddle, excrement’ [m o]
Serbo-Croatian:
ka?l `dirt, mud, puddle’ [m o]; C¹ak. ka?l (Orbanic´i) `small pond (rainwater cistern) near a village’ [m o]
Slovene: ka?š `mud in a puddle, dregs, puddle’ [m o]
Bulgarian: kal `mud, dirt, dregs’ [m o]
Indo-European reconstruction: kºeh2l-o-??
Other cognates:
Gk. phlÒj `clay, earth, mud, mire’ [f]; Dor. pa?lÒj `clay, earth, mud, mire’ [f]

Din „kal”-„murdărie, mlaştină”  derivă, cred, numele Călmăţuiului -slav sau, după unii, cuman. E posibil ca acesta să fie exact traducerea  lui „Musaios”.

11 comentarii »

  1. Aspecte
    Raul Calmatui izvoraste din zona mlastinoasa a comunelor Stalpu, Costesti , Tintesti ( commune din zona de campie a judetului). In celebra Scrisoare a Bisericii din Gothia catre Biserica din Capadocia se spune ca Sava Gotul a fost inecat intr-o apa curgatoare legat de o barna . Pana sa fie prins de ostenii lui Athanaric a trecut prin paduri arse ca sa ajunga la o cetate. In perioada martiriului despre care vorbim, crestinii fiind prigoniti se retrageau in locuri mai ferite. Memoria colectiva spune ca satele Muscelul Caramanesti si Scaieni ( de langa rupestre) , in acele vremuri formau un singur sat. In timp – cearta dintre sfintii calugari pe padurea Samaru a divizat satele , padurea a fost trecuta prin foc si sabie ( zice un inscris – ev. Mediu) . (Noile nume ale satelor sunt dacice !). Catune : Camboru si Matzara. In zona – numele Sava este purtat ca nume de familie; neamul Sava este foarte numeros ! Martiri ai crestinismului : in Dobrogea si in zona rupestrelor ( la Martire – o zapodie).
    Este adevarat : apele Buzaului ( in zona de munte ) si mlastina ?! La Valea Lupului ( langa Patarlagele ) unde se crede ca a fost scufundat Sava – exista o stolna ( o groapa in albia raului care se umple-goleste cand apele sunt vijelioase). La Pietroasele , Nucu, Alunis, La Berca , in lurul anului 300 d. Ch. – sigur locuiau oameni.
    Se crede ca Athanaric avea capitala la Pietroasele ( Odobescu a sapat acolo !), iar unul din capitanii lui a daruit unei femei un munte , o zapodie si trei lacuri ( unul facut artificial cu munca prizonierilor) : Varful Gosei ( cu sedila), Gosa – zapodia, Lacurile Gosei. Peste aceste plaiuri ar fi trecut Sf. Sava. Se crede ! Sa fie bine !

    Comentariu de Grigore Rotaru Delacamboru — Ianuarie 20, 2009 @ 10:30 pm | Răspunde

  2. aveam o colega de faculta prin 98 care e din piatra neamt. cand zicea de ea ca e muradara zicea ‘is mazaca tata (toata)’. no, ce zici?

    Comentariu de mandalandala — Aprilie 28, 2009 @ 8:40 pm | Răspunde

  3. Avem verbul „a mozoli” – despre care insa Dex zice ca vine din maghiara.

    Din dictionarul lui Cioranescu:
    ” mozolí (mozolésc, mozolít), vb. – 1. A molfăi, a morfoli. – 2. A mînji. Creaţie expresivă, după cum o demonstrează suf. său -li şi semnificaţia sa. Der. din mag. majzolni (Cihac, II, 205), din ceh. mozoliti „a obosi” (Şeineanu, Dict.), din rut. mozoljuvati (Candrea) sau din rus. mazólitĭ „a produce bătături” (Scriban) nu convinge. Probabil că la aceeaşi rădăcină expresivă se referă mozoc (var. mosoc, mozac), s.m. (cîine; mucos, copil; persoană bosumflată), format ca motoc din mot- sau moţoc din moţ (după Hasdeu, Col. lui Traian, 1874, p. 174, ar fi cuvînt dac; după Cihac, II, 204, din rus. mosĭka „cîine”; pentru Densusianu, GS, IV, 388, e legat de alb. madh „mare”). Cf. mozomaină, s.f. (Banat, pocitanie) şi probabil mosoi, vb. (Trans., a molfăi, a rasoli). ”

    Mai sunt in jud. Arges localitatile Mozacu, Mozaceni ( nume mai nou, probabil sat intemeiat de oameni veniti din Mozacu ).

    Comentariu de roderick — Aprilie 28, 2009 @ 9:48 pm | Răspunde

  4. din http://www.indoeuropean.nl
    Proto-Celtic: *musso- ‘dirty’ [Adjective]

    Old Irish: mosach [o]

    Middle Welsh: mws ‘stinky, smelly’

    Middle Breton: mous ‘litter, garbage’

    Cornish: mousak, mosek ‘smelly’

    Proto-Indo-European: *mewd-

    Page in Pokorny: 742

    IE cognates: my´sos ‘filth’

    Notes: The forms attested actually presuppose both *musso- and *mussako-, cp. also OBret. admosoi gl. inrogauerit maculam and OIr. mosar ‘dirt’.

    Comentariu de mandalandala — Mai 15, 2009 @ 9:17 am | Răspunde

  5. Dirtiness: own it, love it, have it all around me right now. :)
    S-ar putea să deținem încă un cuvânt dacic în acest sens: scârnă(scârnav) http://dexonline.ro/definitie/sc%C3%A2rn%C4%83
    Proto-IE: *s[e]k-
    Meaning: faeces
    Hittite: sakar, gen. saknas `Kot, Excrement’
    Old Indian: ava-, apa-skara- m. `faeces, ordure’
    Old Greek: skō̂r, gen. skatós n. `Kot, Exkrement’
    Germanic: *sk-ar-n-a- n. dung, filth
    În graiul megl.scrămă- urdoare(*lat.excrementum?)

    Musaios și Buzău, cum am mai comentat, ar putea fi o greșeală de copist; în caz că nu e, alb. ar putea veni în ajutor: mut = căcat, rahat (cuv.vulgar); feçe (standard), kakë (mai puțin vulgar)
    Proto-IE: *(s)mū-
    Meaning: to soil
    Poate avem de aici și rom.muzgurit, muscuros, sau Proto-IE: *(s)mut-
    Meaning: dark, dirty
    Armenian: muth dunkel; Dunkelheit, Nebel, mthar dunkel
    Germanic: *mut-ōn- f., *mudd=, *smudd=
    Celtic: OIr mothar `dunkel’, Ir mothar `a woody swamp’

    Comentariu de Ioan Albu — Mai 13, 2012 @ 8:44 am | Răspunde

  6. MẤZGĂ s.f. 1. Noroi moale, lipicios și alunecos. 2. Pojghiță moale, cleioasă ori unsuroasă care se formează pe suprafața unor alimente sau pe pereții vaselor în care au stat anumite alimente. 3. Strat de alge, de mușchi etc. care acoperă pietrele, rocile expuse la umezeală. 4. (Pop.) Sevă; spec. seva arborilor (aflată sub coajă). – Din sl. mĕzga. bg. măzga (dex 98)

    MÚSCĂ, muște, s.f. I. 1. Denumire dată mai multor genuri de insecte cu aparatul bucal adaptat pentru supt, dintre care cea mai cunoscută (Musca domestica) trăiește pe lângă casa omului (dex 98) – numele insectei vine de la faptul că se așează mereu pe ceva murdar (fecale) MUHA

    musacá (musacále), s.f. – Mîncare de vinete cu carne tocată. Tc. musaka, cf. ngr. μουσαϰᾶς (Ronzevalle 161; Tiktin) (DER) – seamănă cu o materie moale și vâscoasă

    Comentariu de sabinus — Mai 13, 2012 @ 6:20 pm | Răspunde

  7. http://www.carpati.org/cultural/legenda_r%C3%A2ului_buz%C4%83u/600/
    Zizin-împărat pare un nume foarte bizar pentru română, poate e dacic. În zona Buzăului cred că era cetatea Zusidava, poate chiar capitala acestui regișor (*redza) de legendă peste un neam traco-dacic.

    La fel și Buzăul, o fi avut un sens de tulbure în dacică.

    Comentariu de Sorin5780 — Martie 12, 2013 @ 2:49 pm | Răspunde

  8. ”buzăĭél n., pl. e (dim. d. numele rîuluĭ Buzăŭ). Munt. Est. Mlaștină rămasă după ploaĭe (bulhac). ” (Scriban, dexonline.ro)

    Nu e din numele râului Buzău, cum se afirmă. Diminutivarea aceasta are loc în numele brațelor secundare ale unui râu (care ocolesc un ostrov), cf. Dunărice, Sirețel, nu în denumirea unei bălți cu apă de ploaie.

    ”bozăí, vb. IV refl. (reg.) a prinde mucigai, a se acri, a se strica.” (DAR)

    ”bozăĭésc v. intr. (d. boz 2?). Trans. Buc. Mucezesc (vorbind de băuturi fermentate).” (Scriban)

    Comentariu de Roderick — Aprilie 20, 2013 @ 8:40 am | Răspunde

  9. Am găsit ceva care lămurește problema. Buzăul și Călmățuiul au fost cândva același râu.

    ”CĂLMĂȚUI 1. Rîu afluent stg. al Dunării; 145 km. Considerat o veche albie a Buzăului. Izv. la V de municipiul Buzău și străbate Bărăganul de la V la E. Se mai numește C. brăilean. 2. Rîu afl. stg. al Dunării, prin intermediul bălții Suhaia; 134 km. Izv. din C. Boianului. Are curs intermitent, secînd în perioadele secetoase. Se mai numește C. teleormănean.” (DE, dexonline.ro)

    Comentariu de Roderick — Iunie 11, 2015 @ 6:27 am | Răspunde

  10. M-am întrebat uneori, foarte probabil și alții înaintea mea, dacă nu cumva cotinii ăia de la curbura Carpaților nu se întindeau de-a lungul unor râuri din zonă până la Dunăre unde făceau joncțiunea cu britolagii și alții. Dacă este cazul și au fost asimilați târziu, abia înainte de Hristos, trebuie să fi lăsat un lexic, niște denumiri celtice în zona Munteniei. Musaios s-ar califica cu siguranță, dar avem acea precizare că ar fi o transcriere greacă a numelui Buzău.

    Curios destin au avut și celții ăștia. Odinioară ocupau vaste întinderi din Europa și ajunseseră și-n Asia Mică. Apoi au dispărut aproape complet din Europa continentală. Ce s-a întâmplat? E vreo teorie mai cuprinzătoare? Să fi fost de vină ocuparea și asimilarea celților dintr-un centru important cum este Galia (Franța), iar celelalte insule de celtism să fi cedat și ele asimilării lipsite de legătura organică cu centrul?
    Am urmărit acum câteva luni un documentar despre economia și legăturile comerciale vaste ale celților. Într-un fel, cred că multe colonii de celți erau iradieri susținute politic și economic de prospectul unui câștig comercial sau exploatarea unor resurse. La fel s-au dezvoltat grecii antici sau romanii. De ce ar fi altfel pentru celți?

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 11, 2015 @ 8:07 am | Răspunde

    • Celții au ieșit destul de devreme din ”jocurile de putere”, dar influența lor culturală e foarte, foarte mare peste secole, chiar și acum. Inconștientul colectiv al europenilor este în bună parte ”celtizat”.

      Comentariu de Roderick — Iunie 11, 2015 @ 11:25 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: