Istoriile lui Roderick

Ianuarie 13, 2009

Din Apuseni

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 7:51 pm

Munţii Apuseni – „coroana” dragonului munţilor Daciei ( vezi http://eblogs.ro/roderick/2008/12/11/dragonul-din-munti/ ) – ascund multe nume vechi, purtate de locuri sau chiar de oameni.

***

Dintr-un dicţionar trac (http://groznijat.tripod.com/thrac/thrac_5.html) remarc multe similarităţi ale cuvintelor reconstituite cu nume de familie din Ţara Moţilor.

*bend-to bind’ [Old-Ind. bándhana- ‘binding’, Avest. bandayaiti ‘to bind’, Goth, Anglo-Saxon bindan, German binden ‘to bind’] ”

Există numele de familie Bindea.

kaba(s)bog, swamp’ [Engl. quab]”

Există numele de familie Caba, localitatea Căbeşti.

*dumasdark’ [Lith. d‘mas ‘dark, dark brown (for cattle)’, Latv. dms ‘dark brown’]”

Există numele de familie Duma.

*kurtagroove, wood’ [Old-Pruss. korto ‘groove’ from the Baltic *kurt].”

Există numele de familie Curta.

*purdaswampy, damp place’ [Latv. purdui ‘a snivel’, Greek pardakos ‘damp, wet’].”

Există numele de familie Purdea, Pordea .

*laza (-as) ‘clearing (in forest), glade’ [Serbo-Croat läz ‘clearing’, Russ. laz ‘animal pathway to a river (lake)’, lazina ‘clearing’]”

Există numele de familie Laza.

*rudasred, reddish’ [Lith. RN Rùd-up, adj. rùdas ‘(red-) brown, reddish’, Latv. ruds ‘reddish’].”

Există numele de familie şi de localitate Ruda.

Exemplele pot continua. Unele nume au corespondent slav ( să zicem ), altele însă nu. Acest dicţionar trac   le indică o origine unitară.

***

Numele Geoagiu aparţine unor localităţi şi unor cursuri de apă din Munţii Apuseni. ( vezi http://ro.wikipedia.org/wiki/Geoagiu_de_Sus,_Alba, http://ro.wikipedia.org/wiki/Geoagiu ).

E posibil ca numele satelor Gelmar ( jud. Hunedoara ), Geomal ( jud. Alba) să fie înrudite cu el – mai ales că aparţin unor localităţi vecine cu Geoagiu. Aceste localităţi sunt însă mai apropiate de şes şi de posibile influenţe săseşti, respectiv maghiare.

Avem în română cuvintele – cu „etimologie necunoscută”- ghioagă şi ghiuj.

Despre cel din urmă, din http://en.wikipedia.org/wiki/Proto-Indo-European_to_Dacian_sound_changes

Etymology:
Dacian Sūsā́gus < PIE *suhs-eh2 „parent, progenitor”
Certainty:
Preserved in:
Albanian: gjysh ‘grandfather’ <->
Romanian: ghiuj „old man, grandfather”
< [PAlb/Dacian? gj < PAlb s-/stressed] <
< PAlb/Dacian? *sūsā
< PIE *suhs-eh2 „parent, progenitor”
Cognates:
Indo-Aryan
Sanskrit: sūṣā́ `who gives birth’ Skt. sūṣán- „god of bearing”

Pokorny: su:s- ‘parent'”

Legătura dintre „Geoagiu” şi „ghiuj” – „bătrîn” mi se pare posibilă.

Valea Geoagiului din judeţul Alba a fost în vechime locuită de călugări şi sihaştri – numiţi în popor „bătrîni”. Pe Valea Geoagiului se află Mănăstirea Rîmeţi.

O altă posibilitate: radicalul IE

„dhegwh

To burn, warm. 1. Suffixed o-grade (causative) form *dhogwh-eyo-. foment, fomite, from Latin fov , to warm, cherish, foment. 2. Suffixed basic form dhegwh-r -. tephra, from Greek tephr , ash. (Pokorny dheg h- 240.)” ( http://www.bartleby.com/61/roots/IE93.html )

Din acest radical provine numele dac Diegis ( cf http://en.wikipedia.org/wiki/Proto-Indo-European_to_Dacian_sound_changes#Dacian:_Diegis)

(fără legătură cu subiectul de aici, mă întreb dacă dheg h are legătură cu „gheg” – numele dialectului albanez )

Localitatea Geoagiu apare în documentele maghiare sub numele de Gyog, dar şi Dyog.

Sensul de „apă caldă” poate fi legat de apele termale de la Geoagiu Băi ( Germisara ) din jud. Hunedoara.

Însă, din cîte ştiu, în bazinul Geoagiului din judeţul Alba nu sunt ape termale.

Avem totuşi Someşul Cald şi Someşul Rece – fără legătură cu ape termale.

Un rîu vecin cu Geoagiul din jud. Alba este Galda, care ar putea însemna chiar „recea”, prin opoziţie cu „Geoagiu”=”cald”, din radicalul PIE *gel-/*gol- „rece” ( vezi http://www.etymonline.com/index.php?term=cold )

23 comentarii »

  1. Tot legat de dicţionarul lui I. Duridanov, mai avem ca patronime şi toponime din Apuseni şi nu numai: Orşa, Orza, Bera, Berza, Buru, Dinga, Gava, Mara, Mucea, Rânca, Râşca ( din *raskus) ş.a.

    Comentariu de roderick — Ianuarie 14, 2009 @ 3:12 pm | Răspunde

    • Pentru numele „Dinga” am găsit cîte ceva. Citez:
      „ Dingion (Prok.) – thracian fortress near Marica. Identical to a number of Baltic place names: the Old-Pruss. Dinge (forest), the Latv. place name Diñgas, Dindzhe (meadow), Ding-upte (stream), etc., interpreted from the Latv. dinga ‘a plant’ and ‘fertile place’, related to the Old-Icel. dyngia ‘dunghill’, the Anglo-Saxon dynge, the Old-HighGerman tunga ‘manuring’. ”
      Acest IE dhengh- „to press, cover” a fost productiv pentru germanici deoarece obișnuiau să-și „tencuiască” colibele, pe jumătate îngropate, cu bălegar pentru termoizolare.Din secolul 13, dung, a luat doar sensul de fertilizator ( probabil c-a ieșit tot natul din bordeie).
      Acest verb „a tencui” are vreo șansă să fie de fapt un relict autohton? Cunosc situația sa din DEX dar e păcat ca tocmai noi, maeștri în edificatul bordeiului termoizolat, să fi pierdut frumusețe de termen..„dingion”
      Alt cuv.interesant e „a dăngălui” – a însemna vitele cu fierul roșu.

      Comentariu de Ioan Albu — Decembrie 7, 2011 @ 9:28 pm | Răspunde

  2. Muntele Giumalău este vecinul mai înalt al Rarăului din Bucovina.

    Numele său are probabil aceeaşi origine ca al satului Geomal – de pe malul Mureşului, lîngă Geoagiu, jud. Hunedoara.

    Cred că particula „mal” are un înţeles apropiat de cel de acum din română. Geomal este situat- cum am spus- chiar pe malul unui rîu important.

    Din http://en.wikipedia.org/wiki/Proto-Indo-European_to_Dacian_sound_changes#Dacian:_Malwa:
    „Dacian #malwa PIE *molh-wo ‘rocky shore’ ”

    În albaneză „mal” înseamnă munte sau movilă.

    Cît priveşte formantul „Giu” – „Geo” , o ipoteză:

    Din http://en.wikipedia.org/wiki/Proto-Indo-European_to_Dacian_sound_changes
    „Dacian: *aidziyā, *aidza (att. Aizisis)

    * Meaning:
    o *aidziyā – ‘she-goat’
    o *aidza – ‘small goat, kid’
    Aidzisis – ‘The village with (many) goats’ ”

    Aidziya-mal ( „Malul Caprei” sau „Piatra Caprei” ) ar fi putut deveni „Giumalău” sau „Geomal”.

    Comentariu de roderick — Februarie 14, 2009 @ 11:06 am | Răspunde

  3. Imi permit sa emit o parere ( s-a observat ca nu am caderea prin specialitate sa ma ocup de etimologii; iubesc limba romana si cred ca vorbesc romaneste corect pentru ca o gena – din strafunduri – mi-a transmis simtul limbii): ghioaga – sa fie de dincolo de daci ?! Opera lui V. Voiculescu – pentru mine – ramane de capatai: capodopera lui in poezie se numeste ( eu amintesc – nu vreau sa plictisesc!) doua versuri :

    Finalul poeziei :
    Proza lui Voiculescu are adancimi tulburatoare: proza ( publicata !) si notitele nepublicate ne-ar ajuta sa intelegem mai bine si pe daci , si folclorul, si pe noi insine!
    Cel mai bun prieten al acestui scriitor a fost … un fantanar ( solomonar!?).
    A fost medic de plasa: Parscov, Patarlagele, Nehoiu , Catina, Chiojdu Mic, Catias, … Cunosc aceste locuri ca-n palma ( in Catias inca se mai pastreaza practicile magice – magie alba – descantatori – alungarea puricilor- ca intr-o nuvela a scriitorului). Un scriitor fantastic care a descris locuri unde realitatea intrece inchipuirea. Scuze – atat!
    Va doresc liniste! Sa fie bine!

    Comentariu de Grigore Rotaru Delacamboru — Februarie 16, 2009 @ 5:15 pm | Răspunde

  4. Doua versuri: – Numai ghioaga apriga-l vegheaza / Chinuita cu alamuri noi.-
    Finalul poeziei: – Frunza verde firul pelinitii / Canta carausul catinel / Si cu el o data canta scitii / Ce-au trecut candva prin stepa ca si el-

    Comentariu de Grigore Rotaru Delacamboru — Februarie 16, 2009 @ 5:18 pm | Răspunde

  5. Poezia se numeste – Pe decindea Dunarii la vale-. Mici incongruente la postare!

    Comentariu de Grigore Rotaru Delacamboru — Februarie 17, 2009 @ 11:10 pm | Răspunde

  6. Posibil: Geoagiu = vale strâmtă.

    V. norv. kjos – vale mică, depresiune, lat. geusiae – gâtlej ( = strâmtoare ?). Rădăcina IE *g(‘)ewǝs- „gâtlej”

    Comentariu de Roderick — Martie 31, 2011 @ 5:20 pm | Răspunde

  7. Câteva forme vechi, maghiare, gyió, respectiv gyiógy sunt interpretate de Kisch ca „mal”, „coastă de deal” şi ulterior, „loc cu ape minerale calde”.

    Comentariu de Daniela — Martie 31, 2011 @ 6:43 pm | Răspunde

    • Dacă mă gândesc la râul Geoagiu din munţii Trascăului, explicaţia mea se potriveşte mai bine.

      Acum… fiecare trage spuza pe turta lui; dar cine mănâncă turta ?

      *

      O ramură nordică a triburilor Xiongnu, numită Tu-Kiu, avea stindarde cu cap de lup, membrii corpului regal de gardă fiind numiţi „lupi”.

      Pentru orice dacoman care se respectă „Tu-Kiu” poate fi de fapt un „Da-Kiu”. Iar dacii aveau şi ei stindarde cu cap de lup. Deci aceşti huni erau daci ? Sau poate dacii erau huni, ar spune (h)unii…

      Comentariu de Roderick — Martie 31, 2011 @ 10:14 pm | Răspunde

  8. PIE *suhs-eh2 “parent, progenitor” și skt. sūṣā́ `who gives birth’ Skt. sūṣán- “god of bearing”

    Nu cred că acest „ghiuj” se putea transforma atît de radical din dacicul (sau iranicul) Susagus.După cum observ ar putea fi un împrumut albanez. http://spokensanskrit.de/index.php?script=HK&beginning=0+&tinput=susa&trans=Translate&direction=AU
    Mai e un nume dacic de femeie (de data asta) care ar putea veni din aceeași rădăcină,PRISOSTA.
    La fel, pun un semn de întrebare pentru următoarea plantă :
    sosínă, -e, s.f. – (bot.) Plantă; osul iepurelui, asudul calului, buruiană de lângoare, sălăşitoare (Onoris arvensis L). Frecvent utilizată în medicina populară ca AFRODISIAC şi contra herniei şi lungoarei (tifosului). Se dă şi la vite când urinează sânge şi când se încuie (Borza 1968: 120). – Et. nec. (MDA).
    http://spokensanskrit.de/index.php?tinput=parturient&direction=ES&script=HK&link=yes&beginning=0
    PRĂSÍ, prăsesc, vb. IV. 1. Refl. (Despre animale) A face pui; a se reproduce, a se înmulți. ♦ Tranz. A crește animale, a face să se înmulțească.

    Nu știu de unde vine următorul: :)
    șustă, șuste s. f. 1. aranjament, învoială (necinstită) între două sau mai multe persoane. 2. legătură amoroasă. -Et. nec.

    Comentariu de Ioan Albu — Decembrie 22, 2011 @ 4:56 pm | Răspunde

    • „şustă” pare urban, cam argotic, nu prea vechi.

      Aminteşte expresia „pe şest”

      „șest interj. – (Arg.) Atenție, grijă. Rus. šest „șase” și „atenție” (Unbegaun, BL, IX, 105), cf. șase, zexe, fr. vingt-deux. Mai înainte se presupunea un sst (Ciureanu, BF, II, 207) sau „șase” (Graur, BL, IV, 115). ” ( DER )

      Comentariu de Roderick — Decembrie 22, 2011 @ 11:44 pm | Răspunde

    • Proto-IE: *gʷeyǝ-
      Meaning: to grow old, to perish
      Old Indian: jināti `to become old’, jyāni- f. `infirmity, old age’, jīna- `old, aged’, jyā́yas- ‘elder’, jívri- `old, worn out, decrepit’
      Avestan: prs. ǰināiti `weakens’, inf. ǰayāi; aǰyamna- `not diminished, inexhaustibly ‘
      Germanic: *kwī-n-a- vb., *kwi-n-ō- vb.; *kwī-m-a- vb.
      http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/germet&text_number=++1169&root=config

      În caz că albanezii n-au și alte sensuri decît „bunic”, declar ghiuj(vîj) drept forma „balcanică” mai conservatoare. E interesant acest „Y” care devine J în română și latină vulgară.E posibil ca și tracii să fi avut aceeași transformare.
      Out and over!

      Comentariu de Ioan Albu — Februarie 18, 2012 @ 1:10 pm | Răspunde

      • alb.gjysh (bunic) respectă o regulă proprie albanezei de transformare a indo-europeanului „s” în „gj”, conform mai multor exemple(dar nu mereu).
        ex: gjarpër (șarpe) = ie.serp

        Comentariu de Ioan Albu — Februarie 21, 2012 @ 9:37 pm

      • Sinonimul ardelean „vîj” ar putea fi și el un cuvînt de sine stător conform urm :

        Proto-Baltic: *wā̂- vb., *wā̂-j-u- (2) adj.
        Meaning: bad, weak
        Old Lithuanian: vṓtis (-ies) (Daukša) ‘bösartiges, offenes Geschwür’
        Lithuanian: pavō̃ju-s ‘Gefahr’, žem. paō̃ju-s, -ji-s; pavōjù- dangerous; vṓjus(i) „suffering, weak, sick”, vṓjęs ant akių̃ „suffering from the eyes”
        Lettish: vâjš „skinny, weak, sick, ill ” ; vâjêt (-ẽju), vâjuôt „ meager, sickly ”; vâts (gen.-a, dial. -s)

        Comentariu de Ioan Albu — Aprilie 29, 2012 @ 5:19 pm

      • http://en.wiktionary.org/wiki/vescus

        Comentariu de Ioan Albu — Mai 28, 2012 @ 6:34 pm

      • Popular termenul ghiuj era folosit mai mult ca adjectiv: „fugi la naiba ghiuj bătrân”.

        Am dat peste un tâmpit care rușinează și pe dacomani cu prostile lui: http://www.michelangelo.cn/download/06_Erdely_dacia/ERD%C3%89LY_an_8000_year_long_Hungarian_land_recently_named_Daco-Romania.pdf

        Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 14, 2014 @ 1:55 pm

    • Planta sosină ar putea avea două etimologii, una fiind cea „sugerată” mai sus, a doua fiind „„ Proto-IE: *sas- „cereals”
      Old Indian: sasyá- `corn, grain, fruit’, sasá- `herb, grass, corn’
      Avestan: hahya- „grain”
      Celtic: Gaul acc. (s)asiam Roggen („secale Taurini sub Alpibus asiam vocant” Plin. H.N.); Cymr haidd `hordeum’, Bret heiz `orge’ ””

      La aceeași rubrică intră și reg. sâsâiác, sâsâiece, s.n. – Ladă pentru depozitarea produselor cerealiere pentru consum și pentru semințe; se ține în cămara casei sau în clădiri separate în cadrul gospodăriei (Șainelic 1986: 29). – Din sl. sasĕkŭ, cf. ucr. susik, magh. szuszék (DER).
      Totuși, nu pot trece peste faptul că sosina e o plantă afrodisiacă în mentalul popular, iar tracii aveau cuvintele suka(fiică)și sunus(fiu), poate și Susagus(progenitor, bunic)..dacă nu mă înșel era o răd.IE suh- to give birth !!!

      Comentariu de Ioan Albu — Aprilie 30, 2012 @ 10:44 am | Răspunde

  9. Citez: “*dhegʷh-
    To burn, warm. 1. Suffixed o-grade (causative) form *dhogwh-eyo-. foment, fomite, from Latin fov , to warm, cherish, foment. 2. Suffixed basic form dhegwh-r -. tephra, from Greek tephr , ash. (Pokorny dheg h- 240.)” ( http://www.bartleby.com/61/roots/IE93.html )
    Din acest radical provine numele dac Diegis ”
    Nu e alt mod de a o reproduce corect decît prin „copy/paste”, așa că citește aici:
    „ 2.2.1. Consonantal alternations
    2.2.1.0. Productive consonantal alternations were generated by a series of Proto-Albanian palatalizations, among other processes. At the same
    time, other and earlier phonetic shifts such as the affricatization of labiovelars only resulted in isolated non-productive and non-paradigmatic alternations, hardly realized by modern speakers of Albanian, cf. for example the related pair darkë ‘supper’ < EPA darkã vs. da(r)smë
    ' wedding feast' < EPA darts-ima reflecting an alternation k : s (EPA *k: *ts). A similar alternation of voiced consonants g: z (EPA *g: *dz)
    is found in djeg 'to burn' vs. ndeza 'to set alight, to ignite' < EPA *endadzja. This alternation, however, can be characterized as "traditional"
    and "non-paradigmatic" insofar as it has not become a structurally relevant device in word-formation or morphology.”
    present : djeg; aorist: dogja
    „ndez 'to set alight, to ignite' < EPA *en-dadzja, causative IE *-dhogheiõ< IE *dhegvh- 'to burn'.”(lat.foveo – rom.a dozili)

    Se pare că aceeași alternanță funcționa și la daci: dozilí, vb. refl. – A se usca; a fi pălit de soare: „Măieranu l-o dozilit, / Todoran s-o războlit” (Bârlea 1924: 58). – Et. nec. (MDA).
    Între jeg(*zeg din *diegis), arsură, și vb.a dozili n-ai zice că există o legătură, dar uite că e perfect explicabilă.
    a dozili poate fi o recompunere tîrzie după calapodul urm.: terfeli, drăpăli, drămăli, cocoli.

    Alteori poate că [l] nu e adaos târziu, ci parte a radicalului: îndăluí, îndăluiesc, vb. refl. – A se porni, a pleca. Termen atestat în Moisei și Borșa.
    alb. dal- 1. I go out; 2. I exit; 3. I leave. Nu știu dacă e corect etimologia IE *dhal http://en.wiktionary.org/wiki/d%C3%A6l , dar remarc o chestiune, dolină poate fi autohtonă, coradical gr.thalamos. Sufixul -ină e foarte răspândit (ex: luginë- vale).
    Der. doliésc v. tr. (d. dolie 1). Împing pluta la vale (la adînc). http://dexonline.ro/definitie/dolie
    Poate că [l] intervocalic s-ar fi rotacizat în dornă (*dolina?), totuși …
    DÓRNĂ ~e f. pop. Loc pe cursul unei ape, unde curentul de apă capătă o mișcare de rotație, formând o ”adâncitură” și antrenând tot ce întâlnește acolo; bulboană; vârtej; sorb. /Orig. nec.
    Ce complicat e să găsești un cuvânt dacic și să-l argumentezi fără niciun dubiu!

    Comentariu de sorin5780 — Decembrie 14, 2012 @ 12:29 pm | Răspunde

  10. *dhegwh- „to burn, warm.” : alb.djeg
    O fi oare posibil ca toponimul antic Zeugma să se traducă „Pojorîta” sau „Arzătura”? [D] urmat de [i] sau [e] s-ar fi transformat în [dz], dar nu știm cînd anume. Conform onomasticii recruților traci în armata romană era prezent prin sec.II și III.
    Nu mai țin minte care era rolul sufixului -ma în IE.
    mai e și gr.zeugma http://en.wiktionary.org/wiki/%CE%B6%CE%B5%E1%BF%A6%CE%B3%CE%BC%CE%B1#Ancient_Greek

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 12, 2013 @ 6:59 am | Răspunde

    • În contul lui Zeugma se cred că ar fi o traducere greacă pentru lat.Pons, așa cum Hydata era traducerea lat.Aquae.

      Comentariu de Sorin5780 — Iulie 12, 2013 @ 9:24 am | Răspunde

      • Mai există în Sardinia o localitate cu numele grec Hydata Hypsitana și latin Aquae Hypsitanae. Totuși I.H. Crișan crede că Hydata era vechiul nume al localității dacice.
        Să fie un dacic *Udata, cu sufix cf. Gerulata?

        Despre alb. ujë ”apă” consensul este doar asupra provenienței din PIE au̯(e)-9, au̯ed- ”water”.

        Comentariu de Roderick — Februarie 28, 2016 @ 8:31 pm

  11. Nume adunate din toate colțurile țării: Purdea, Pordea, Purda, Purdi, Purdă, Purdu, -e, Purdilă; cu metateză Prudlă, Porudlă.
    din „purd adj.- surd” (fără explic.etim.)

    Comentariu de Sorin5780 — Noiembrie 2, 2013 @ 1:31 am | Răspunde

  12. […] comentariu anterior (nr. 9 de la art. https://hroderic.wordpress.com/2009/01/13/din-apuseni/ ), d-l Ioan Albu îl leagă de alb. ndez ( PIE *dhegʷh- ”to burn, […]

    Pingback de A dozili | Istoriile lui Roderick — Decembrie 4, 2013 @ 12:51 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: