Istoriile lui Roderick

Februarie 20, 2009

Dalia şi Bendis

Filed under: Panteonul Dacic — Roderick @ 2:28 pm

Dalia şi Laimė sunt două zeiţe-surori în mitologia lituaniană. ( vezi http://en.wikipedia.org/wiki/Dalia_(mythology) )

Dalia este zeiţa ţeserii şi a sorţii – corespunzînd probabil zeiţei trace Bendis.

Din S. Paliga,  „Mitologia tracilor„:

„Bendis. Zeiţa ţesătoarelor şi a sorţii, căci ea „ţesea” soarta oamenilor încă de la naştere; zeiţa lunii. Rădăcina teonimului este destul de clară: indo-european *bhend – ‘a lega, a îndoi’, de aici şi englez bind, german binden etc.”

„După cucerirea romană a fost asimilată zeiţei Diana.Unele însuşiri ale zeiţei Bendis o apropie, mai degrabă, de enigmatica Hekate a grecilor, zeiţa tenebrelor şi a spaimelor nopţii.”

Zeiţa Artemis- Diana mai era numită Delia – de la insula Delos, locul naşterii ei.

***

Etimologia acceptată pentru „Dalia”:

Cf.  http://www.ieed.nl :

Proto-Slavic form: do°l§a

Grammatical information: f. jƒ

Accent paradigm: b

Proto-Slavic meaning: `share, fate’

Page in Truba‰ev: V 62-63

Church Slavic: dolja (RuCS) `part, fate’ [f jƒ]

Russian: do´lja `part, share, fate, (bot., anat.) lobe’ [f jƒ]

Old Russian: dolja `part, fate’ [f jƒ]

Belorussian: do´lja `share, fate’ [f jƒ]

Ukrainian: do´lja `fate, destiny’ [f jƒ] {1}

Old Czech: s doli´ <zdoly> `succesfully’

Polish: dola `fate, destiny, (coll.) share’ [f jƒ] {1}

Proto-Balto-Slavic reconstruction: dolja€ {1}

Lithuanian: 0000″>dalia° `fate, destiny’ [f jƒ] 4

Latvian: dal§a `part, share’ [f jƒ]

Comments: According to Ban´kowski (2000: 282), this etymon spread from Belorussian, where it originated from a Lithuanian substratum, to Ukrainian, Russian and Polish. The secondary meaning `fate’ is assumed to have arisen in Belorussian. Though this is not an implausible scenario, it should be noticed that Truba‰e¨v mentions late 14th century attestations of dolja in Old Russian / Russian Church Slavic, in the meaning `fate’ as well as in the meaning `part’. Furthermore, there is an Old Czech attestation from around 1400.

Notes: {1} The earliest attestations date from the 17th century (Ban´kowski 2000: 282) ”

Coradical cu acesta ( ? )

Proto-Celtic: *delwƒ ‘form, appearance, image’ [Noun]

Old Irish: delb [ƒ f (later also u m)]

Middle Welsh: delu (OW), MW delw [f]

Cornish: del

Proto-Indo-European: *del- ‘carve, split’

Page in Pokorny: 194ff.

IE cognates: Lat. dolo ‘hew’, Lith. daly´ti ‘divide’, Alb. dalloj ‘cut’

References: Stokes 150, LEIA D-47f., GPC I: 972, EIEC 143, Falileyev 42, LHEB 387, De Bernardo Stempel 1999: 216″

 

Ce legătură de sens este între „destin” şi „parte” ? Ideea de „a avea parte de” , de „bucata” care îţi este dată?

Sau, poate, e în legătură cu ” a tăia ” ( firul, Parcele etc ) ?

***

Cultul lui Bendis e bogat atestat în lumea tracă. ( vezi http://en.wikipedia.org/wiki/Bendis)

Mă întreb însă dacă nu cumva la daci numele ei era chiar Dalia. Sau, poate, Daliana, nume care apare într-un colind din Ţara Haţegului:

Dăliana

Pleacă Leana  la fântână,
Dăliana-i fată dalbă
Cu două cârcege-n mână.
Găsi apa tulburată,
De voinici înconjurată.
“Voi voinici, voi vânători,
Ce cătaţi aicea-n zori?”
“Noi pe tine te căutăm
Şi cu drag îţi închinăm”
La mulţi ani cu sănătate
Să aveţi parte de toate.”

( sursa textului -http://www.exodus.ro/~johnny/colinde/alese.html#044 )

Acest misterios personaj feminin amintit în colinde poartă numele de:
Lina/ Leana, Dăliana/ Daliana/ Deliana, Ilinca, Ana…

Daliana e probabil un nume regional; nu l-am întîlnit în afara ţinutului Hunedoarei. Mai există şi numele de familie Dalinescu.
Să fie legat etimologic de slavul “dalyna” ( cîntec ) ?

Ori cel puţin Daliana din colindă să fie Dea-Liana ( Dea = Diva, Zeiţa ? ) . E probabil ca în colindă acelaşi personaj să fie numit şi Leana şi Daliana, ultimul fiind numele cu un epitet adăugat.

În Calendarul Ortodox este celebrată, în ziua care precede Solstiţiului de iarnă, Sfînta Muceniţă Iuliana. ( vezi http://www.calendar-ortodox.ro/sfintii_decembrie.htm ), posibil o suprapunere cu o sărbătoare mai veche.
E posibil ca în limba noastră numele Leana/ Ileana să reprezinte atît pe “Elena”, cît şi pe “Iuliana”.

(În 24 Decembrie, ziua de dinaintea Crăciunului, este sărbătorită tot o Sfîntă Muceniţă – Eugenia.)

Un fapt interesant, cu sau fără legătură cu cele de mai sus: Julia Domna, soţia împăratului Septimius Severus, a fost deificată sub numele de Diva Iulia Domna, Diva Iulia Augusta, Dea Caelestis ( vezi http://www.roman-emperors.org/sevjulia.htm, http://en.wikipedia.org/wiki/Julia_Domna ). Un personaj istoric şi un cult care nu pare însă suficient de bine conturat ca să dea naştere în mitologia românească Ilenei Cosânzeana, care poate fi identificată cu mare probabilitate cu personajul feminin din colinde ( Leana-Ileana ).

 ***

Din http://en.wikipedia.org/wiki/Diana_(mythology)#Etymology

„The name Diana is from the root of dies „day” and deus „god” ”

Această explicaţie mi se pare greu plauzibilă pentru o zeiţă mai degrabă nocturnă, a lunii.

Avem radicalii IE

leuk- „Light, brightness.” – de unde „luna”

leig- „To bind” – de unde ” a lega”

„Dalia” ar putea fi, chiar etimologic, „zeiţa legăturilor”.

E posibil ca „zeiţa legăturilor” să se fi identificat cu „zeiţa lunii” datorită asemănării foarte mari între nume – radicalii IE leuk, respectiv leig.

Sau, poate, a fost o unică zeiţă şi un unic nume care s-a ramificat apoi în cei doi radicali IE.

Numele insulei Delos ar putea proveni din „Delia” , nu invers. 

Poate că numele vechi al zeiţei ţeserii şi a sorţii este chiar „Daliana” – „Dea-Liana”, numită de traci – sinonim – „Bendis”.

***

În albaneză

dalje ” emergence, emersion, exit, outgo [pl. -oes], escape, egression, egress, eruption, out, leakage, outlet, vent, safety-valve, outcome, rise, orifice, outcrop, salience, salient, shoot, recovery, recourse „, coradical cu proto-celticul *dal’n

” Proto-Celtic: *dal-n– ‘come into being, turn into something’ [Verb]

Middle Welsh: deillyau (GPC deillio) ‘emanate, proceed, derive, come about, originate’

Proto-Indo-European: *dhh2elh1

Page in Pokorny: 234

IE cognates: G tha´ll¡ ‘blossom’ [Verb], Alb. dal

See also: *dolisko-

References: KPV 257f, GPC I: 922, LIV 132 ”

( sursa : http://www.ieed.nl )

 

Sensul ar putea fi de „Zeiţa Originară” – cea din care „emerge” lumea – sau de „emergenţă, început, primăvară” . Poate că grecescul thalli ( înflorire ) are legătură cu „Daliana” – personajul colindelor.

Un refren des întîlnit în colinde este „florile dalbe”.

Daliana ar putea fi o personificare a primăverii incipiente.

10 comentarii »

  1. PIE *dhel- „luminos”

    Din starling.rinet.ru

    „Proto-IE: *dhel-
    Meaning: light (not dark)
    Armenian: deɫin ‘yellow, white’
    Germanic: *dell=
    Celtic: MIr dellrad ‘glance’
    Albanian: geg. diell, dill m. ‘sun’ ”

    Cuvantul din ghega ( dill – „soare” ) poate fi un indiciu puternic care ar trimite spre acest inteles numele „Deliana”

    Comentariu de roderick — Septembrie 16, 2009 @ 3:26 pm | Răspunde

    • Delos poate fi în legătură cu Dialis din latină (Of or belonging to the god Jupiter/ZEUS ) care vine din divus/deus.De aici și sensul de luminos.
      Dăliana s-ar putea să însemne fiica zeului cum e del- fiu în albaneză, iar calitatea asta adjectivală să dea terminația -ana.(del-deal relict traco-ilir pe ac.direcție)

      Cum se explică prin arduua(snk.) cu dalia(balt.) sensul de parte, jumătate? Originea trebuie să fie un derivat din DOI/DI .
      În filozofie era parcă conceptul de DIADĂ și foarte probail ca dualismul zeu-zeiță: Zeus – Dione, Apolo – Artemisa să stea a bază.

      Comentariu de Ioan Albu — Martie 29, 2011 @ 3:49 pm | Răspunde

    • Un comentariu pe net: deliu(reg.adj.)- despre copii cu părul blond spre alb (loc.Hinova).I-am dat eu un răspuns, dar tu ce zici?
      http://dulciu.wordpress.com/2008/08/21/cuvinte-cu-etimologie-necunoscuta/

      Comentariu de Ioan Albu — Mai 2, 2012 @ 9:16 am | Răspunde

  2. Leana ar putea fi un hipocoristic din Dăliana, cel puțin pentru spațiul mitologic. Dacă Dăliana e fată dalbă, e chiar(clar) că vine din ie dhel- luminos. Chiar dacă să zicem că e personificarea lunii , nu înseamnă că nu e luminoasă.
    Dăliana e corespondentul Dianei și a Artemisei sau Selenei. Luate în parte, fiecare ne vor lămuri asupra aspectelor avute de zeița dacilor. Diana are aceeași origine cu deus, deci luminos, strălucitor, zeiesc. Selene vine din gr.antic selas- luminoasă, strălucitoare, radiantă.
    Colindul prezentat de tine e interesant în sensul că e aclamată de vînători, de voinici(războinici), deci un aspect tradițional cultului.Perioada zorilor e iar interesantă deoarece se potrivește cu ce știm despre Diana.
    Eu cred că Dăliana e doar un epitet local, dar nu singurul.

    Comentariu de Ioan Albu — Decembrie 2, 2011 @ 1:19 pm | Răspunde

    • Vezi (de fapt ai vazut) si asta https://hroderic.wordpress.com/2011/11/14/florile-dalbe

      Colindul e aici, in prima parte http://www.youtube.com/watch?v=5lbzDiz9O54

      Comentariu de Roderick — Decembrie 2, 2011 @ 2:19 pm | Răspunde

      • Întocmai, am citit și acolo. De fapt, acum cred că „dalb” e dacic și poate a avut un sinonim simplu dal sau dălian/dălan etc. Cîte cuvinte dacice îmbracă o haină falsă de latinism?
        Mă gîndeam mai devreme cum în sîrbo-croată sînt două sinonime, mlada și nevjesta, venind pe aceeași filieră cu cele din lb.latine(mulier și nubilis), cum ar fi sp. novia și mujer sau rom. nevastă și muiere.
        Trebuie să fi avut și dacii un termen pentru nevastă..poate e chiar cel din slavă.

        Comentariu de Ioan Albu — Decembrie 2, 2011 @ 8:25 pm

    • Cred că Leana și Dăliana în același colind, desemnînd o singură o persoană, n-ar trebuie să lase loc de interpretări diferite . În goana noastră după substratul traco-dacic uităm cît au lăsat și latinii cu păgînismul lor. Cultul dedicat zeiței ce reprezenta astrul nopții a fost întemeiat oficial în sec.VI î.Hr. pe dealul Aventin.Alt templu se găsea pe dealul Palatin și era cinstită subt forma „Luna Noctiluca” , adică luna ce strălucește noaptea.
      1. Leana sau Lina sînt personificarea lunii (lat.Luna), însă transformarea din latină spre străromână se face în cel mai autentic mod posibil, prin diftongare. Luna s-a metamorfozat într-o primă fază în Luana, iar de aici s-a împărțit dialectal în funcție de graiuri și suprapuneri religioase ulterioare.La curbura Carpaților avem o legendă captivantă despre o fată frumoasă venită din cer într-un car de foc care se îndrăgostește de un localnic pămîntean. În mare, asta e și povestea spună de greci despre Selene și Endymion.
      Deci, în nota latinistă adoptată, Leana devine în versul doi Dăliana prin contracție din lat.„dea” și accentuare puternică pe „a” care devine un simplu Ă. Îmi mențin părerea că dalb este dacic, deși, la o adică, și dacii aveau termenii deus sau derivate din ie leuk. http://en.wiktionary.org/wiki/light
      2. Să zicem că Dăliana/Leana reprezintă pe aceeași Bendis la nivel cultic și filologic. Dacă bendis însemna ceva ca „a lega”, atunci și Leana ar putea veni din IE leygʰ – a lega, a jura, a face un legămînt http://en.wiktionary.org/wiki/ligo#Latin Intră aici și alb.lidh.
      Recitind cîteva surse despre păgănismul baltic, nu mă pot abține să nu asociez pe Dăliana cu o zînă ursitoare, una din trei manifestări.Am găsit niște asemănări frapante între mitologia noastră populară și a lor. http://en.wikipedia.org/wiki/Latvian_mythology
      Lauma din letonă se traduce ca elf în eng. (adică răd.ie albh- alb) deci Luana sau Dăliana ar putea continua ceva autohton și..luminos.Corespondentul hindus e Lakshmi, venerată Vinerea . etc.etc.etc.

      Comentariu de Ioan Albu — Decembrie 9, 2011 @ 11:09 am | Răspunde

  3. Dalior Pag.290: http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/dacoromania/pdf/BCUCLUJ_FP_279430_1938-1941_010_partea2.pdf
    „colindă populară din colecția Viciu: Jos în prundul mării dalbe Este-un măr dalior”

    Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 13, 2013 @ 8:33 pm | Răspunde

  4. Ciuntătoarea „numele celei de-a treia ursitoare, numită și Curmătoarea, a cărei rol este să taie firul vieții, depănat și tors de primele două” (Atropos, cea care taie firul vieții la greci; Klothos ar fi Bendis, care țese firul)

    ilioi „zână malefică”;
    iroasă „zână rea, duh rău”

    https://ro.wikisource.org/wiki/Dic%C8%9Bionar_de_regionalisme_%C8%99i_arhaisme_din_Maramure%C8%99_(ed._a_II-a)/Clase_semantice_de_substantive
    http://www.astrotext.ro/2013/07/ursitoarele-cele-trei-moire/

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 16, 2016 @ 5:19 pm | Răspunde

  5. Cred că Daliana este Kottys în sud, o zeiță descrisă mai jos:
    „..pe mireasa eroului intors de la vanatoare o cheama Ileana Daliana sau Lina Melina. Zeul solar la daci era sarbatorit primavara, la vremea renasterii naturii si a infloririi “florilor dalbe de mar”. ” http://cultural.bzi.ro/este-cuvantul-craciun-un-vechi-cuvant-dacic-8463

    alb.dalje; verb dal https://en.wiktionary.org/wiki/dal#Etymology

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 28, 2016 @ 8:21 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: