Istoriile lui Roderick

Februarie 23, 2009

Turda

Filed under: Deva,Traco-geto-dacii — Roderick @ 12:15 pm

În sîrbă tvrđava înseamnă „fortăreaţă”. M-a surprins terminaţia în -dava .

 

Etimologia slavă:

Proto-Slavic form: tvü?rdú

Grammatical information: adj. o

Accent paradigm: c

Proto-Slavic meaning: `hard, firm, solid’

Old Church Slavic: tvrüdú `firm, solid’ [adj o]

Russian: tve¨rdyj `hard, solid’ [adj o]; tve¨rd `hard, solid’ [adj o], tverda´ [Nomsf], tve¨rdo [Nomsf]

Czech: tvrdy´ `hard, solid’ [adj o]

Slovak: tvrdy´ `hard, solid’ [adj o]

Polish: twardy `hard, solid’ [adj o]

Serbo-Croatian: tvr?d `hard, firm’ [adj o], tvr´da [Nomsf]; C¹ak. tvr?d (Vrgada) `hard, firm’ [adj o], tvrda? [Nomsf], tvr?do [Nomsn]; C¹ak. tr?d (Orbanic´i) `hard, firm’ [adj o], tr~da [Nomsf], tr¯da? [Nomsf], tr?do [Nomsn]

Slovene: tr?d `hard’ [adj o], tr´da [Nomsf]; tvr?d `hard’ [adj o], tvr´da [Nomsf]

Bulgarian: tva¢rd `firm, solid, hard’ [adj o]

Lithuanian: tvi°rtas `strong, firm, solid’ [adj o] 3

Latvian: tvir^ts `strong, firm, solid’ [adj o]

Indo-European reconstruction: turH-dho-” ( sursa: http://www.ieed.nl )

 

Proto-Slavic form: tvürdü

Grammatical information: f. i

Proto-Slavic meaning: `citadel, firmament’

Old Church Slavic: tvrüdü `base, citadel, firmament’ [f i]

Russian: tverd’ `firmament (nebesnaja t.), earth (zemnaja t.)’ [f i]

Old Russian: tvürdü `firmament, darkness’ [f i]

Bulgarian: tva¢rd (arch.) `citadel, earth, sky, firmament’ [f i]

Indo-European reconstruction: turH-dh-i- ” ( sursa: http://www.ieed.nl )

 

 

„Turda” are -cred-  legătură cu cele de mai sus. De remarcat că sensul de bază este „tare, solid”.

La fel Turdaş – locaţie apropiată de Tărtăria, de la care şi-a luat numele şi civilizaţia Vinča-Turdaş.

 

Numele Turda este „bănuit” de origine dacă.

” Există deasemenea posibilitatea ca varianta dacică °dava, care ar fi evoluat, respectând aceeaşi lege fonetică, la –daa>-da, să se fi păstrat în nume de felul lui Turda, Arcuda etc.” ( S. Olteanu, http://soltdm.com/geo/arts/categs/categs.htm ).

Dar să nu uităm nici de… latinul „turdus” – sturz. „Turdus merula” este denumirea ştiinţifică a mierlei.

 

 

Am mai vorbit de cuvîntul „tartru” – care, deşi e „modern” , se pare că are origini foarte vechi, pre-IE.

Sensul numelui „Tărtăria” poate fi de „întăritură”. Poate „fortăreaţă pe malul rîului”(Mureş) – „Tărtă-ria”.

Nu exclud posibilitatea de a însemna „rotund”, „împrejmuit” – înrudit deci cu „toartă”.

La urma urmei şi fortăreaţa e o împrejmuire.

 

***

Din http://cumpana.wordpress.com/2008/01/02/vechimea-sufixului-as-in-limba-romana/

Sextil Puşcariu: “… În Turda se pare că păstrăm o compoziţie dacică cu elementul – dava “cetate” (în care v intervocalic a dispărut ca în elementele latine). Întâiul element de compoziţie ar fi Tur-, care e numele unui sat din spropiere şi a pârâului care curge prin acest loc” (LR, p.168).

De altfel, Tur mai apare ca hidronim şi în judeţul Satu Mare, şi ca toponim în acelaşi judeţ.

Turda, ca nume de loc, mai apare, pe lângă cel din jud. Cluj şi în jud. Tulcea, după cum Turdaş este prezent atât în jud. Alba, cât şi în jud. Hunedoara, iar un alt derivat, Turdeni, apare în jud. Harghita.

N. Drăganu mai reproduce şi următoarele toponime: Turda, în jud. Vâlcea, Măgura-Turtzii, în Năsăud etc. Un numa de loc Turda este atestat documentar pe lângă lacul Balaton, între anii 1227, 1234-1270, iar “… la Simon de Kéza sunt menţionaţi: “Nicolaus Turda” şi “praedium Turda”, între anii 1255-1265 (RTO, p.479).

Facem precizarea că Simon de Kéza şi-a scris lucrarea în anul 1282, după concluzia lui Vasile Pârvan din “Românii în cronica notarului anonim al regelui Bela, cercetare comparativă cu celelalte cronici ungureşti şi cronica lui Nestor” (CRISIA, p. 279).

Menţionăm că şi în Ungaria apar localităţi cu nume similare, cum sunt: Tirdas (la sud-vest de Budapesta, dincolo de Dunăre); Bihartorda (la sud-vest de Debreţin).”

***

Posibile semnificaţii a lui „tur”- nume întîlnit la „Cheile Turului” sau ale Turenilor din apropierea oraşului Turda:

1. În albaneză:

turrë „heap, pile, roll”

Etimologia engl. „tower”, din http://www.etymonline.com/index.php?term=tower

„O.E. torr, from L. turris „high structure” (cf. O.Fr. tor, 11c.; Sp., It. torre „tower”), possibly from a pre-I.E. Mediterranean language. Also borrowed separately 13c. as tour, from O.Fr. tur. ”

 

2. „Proto-Slavic form: tu?rú

Grammatical information: m. o

Accent paradigm: c

Proto-Slavic meaning: `aurochs’

Old Church Slavic: turomú (Supr.) `bull’ [Inssm o]

Russian: tur `aurochs’ [m o], tu´ra [Gens]

Ukrainian: tur `aurochs’ [m o], tu´ra [Gens]

Czech: tur `aurochs’ [m o]

Slovak: tur `aurochs’ [m o]

Polish: tur `aurochs’ [m o]

Serbo-Croatian: tu?r `aurochs’ [m o], tu?ra [Gens]

Slovene: tu?r `aurochs’ [m o]

Bulgarian: tur `aurochs’ [m o]

Lithuanian: tau~ras `aurochs’ [m o]

Latvian: ta°urs `aurochs’ [m o]

Indo-European reconstruction: th2euro- (tauro-)

Certainty:

Other cognates: Gk. tau~roj `bull’ [m]; Lat. taurus `bull’ [m]”  (www.ieed.nl)

Corespondentul albanez:

Albanian form: ter {2} [m] (tg)

Meaning: bull

Proto-Albanian: taur-

Other Alb. forms: tarok [m] (g) {3} `bullock, neat, ox’

Page in Demiraj AE: 384

IE reconstruction: tĢuro-? {1}

Meaning of the IE root: bull

Page in Pokorny: 1083

Greek: tau~roj `bull’

Latin: taurus `bull’

Notes: {1} Non-IE word. {2} With -a- > -e- from pl. ter- < Alb. *tar–¢. {3} Enlargement with -o´k. ” (www.ieed.nl)

3.

Radicalul IE

ter2 „To cross over, pass through, overcome.
Derivatives include thrill, nostril, and trench.
„Sanskrit tirati, tarati, he crosses over.” ( http://www.bartleby.com/61/roots/IE528.html )

În română, „a trece”.

În vecinătatea oraşului Turda şi respectiv satului învecinat Tureni există două chei remarcabile – Cheile Turzii şi Cheile Turenilor.

Toponimul „Tirdas” din Ungaria poate avea legătură cu sanscritul tirati.

 

4. Poate că „Tur” şi „Turda” sunt legate de „Tyras” , vechiul nume al Nistrului.

Din http://en.wikipedia.org/wiki/Dniester#Names

The older name, Tyras, is from Scythian Iranic *tûra, meaning „rapid”. ”

În chei există, într-adevăr, abrupturi de stînci şi vîltori ale apelor.

 

***

O problemă în ceea ce priveşte vechimea toponimului Turda ar fi faptul că oraşul s-a numit în epoca dacică „Potaissa”.

 

În tracă

*thurd- ” ‘to crash, to collapse’ [Old-HighGerman sturzen, German stürzen ‘to overthrow, to fall’] ”

( I. Duridanov, http://members.tripod.com/~Groznijat/thrac/thrac_5.html )

Această etimologie ar putea explica de ce „Potaissa” a devenit „Turda” – a fost o vreme cînd oraşul a fost în ruine, prăbuşit, părăsit.

 

Din acelaşi dicţionar:

*taru- ” ‘spear’ [Greek dóry ‘tree’ and ‘spear’, Hett. ta-ru- ‘tree, trees’, Old-Ind. dáru- ‘tree’] ”

 

*stur(ia)country, countryside’ [Old-Bulg strana (Proto-Slavic *starna) ‘country’, Bulg. pro-stor ‘expanse, space’].

Aceasta ar putea fi în legătură cu „Cîmpia Turzii”, o importantă zonă agricolă.

23 comentarii »

  1. IE *treud
    „To squeeze. 1. Suffixed o-grade form *troud-o-. threat, from Old English thrat, oppression, use of force, from Germanic *thrautam. 2. Variant form *trd-. thrust, from Old Norse thrsta, to squeeze, compress, from Germanic *thrstjan. 3. abstruse, extrude, intrude, obtrude, protrude, from Latin trdere, to thrust, push. (Pokorny tr-eu-d- 1095.)” (http://www.bartleby.com/61/roots/IE540.html )

    ***
    „tur” apare în română indicînd mai degrabă o sonoritate:
    -„a turui”,”tura-vura” („vur” e o interjecţie regională sinonimă cu „vai”)
    poate chiar şi „turturea”.

    Comentariu de roderick — Martie 1, 2009 @ 2:49 pm | Răspunde

    • IE *treud- „to squeeze, press, push”; „to torment, to bother”. ( Alb treth-, tredh- * crush these, crush the testicles’)
      struci vb. v. stâlci, strivi, turti, zdrobi.
      strújă, strúje, s.f. (înv.) schingiuire, chinuire.
      sau http://dexonline.ro/definitie/trudi
      Trebuie să avem și noi cîteva cuvinte dacice aici, dar cum le delimităm? Struci pare să aibă un susținător în alb.

      turrë – „pounce, rampage, inrush, pile, flounce, heap” dintre care „turr” (inrush- năvală) din proto-IE: *(s)twer[e]-, *(s)trē- „ to move quickly, to hurry” din care avem un dacic Tyras(Nistru- scitic Danaistru) și tyrogeți sau tyrageți.Cred că y se citea „ui” în acest caz și avem „metateza lui iota” ( http://soltdm.com/langtdm/phon/metayota.htm ).
      Cred că substratul graiului ardelenesc nu prea avea acest proces de transf. comun grecilor, tracilor, geților. Albanezii trebuie să fi fost ceva mai vestici.

      turrë (pile, heap) cred că e coradical cu lat.tumulus din tumeo( I swell)

      Comentariu de Sorin5780 — August 4, 2012 @ 12:16 pm | Răspunde

      • Am mai comentat despre alb.turrem aici pe undeva și îmi părea rău că nu găseam un termen moștenit la noi, fiind posibil să se fi păstrat măcar în diversele hidronime din N-V țării (Tur) http://en.wiktionary.org/wiki/turrem
        Pe wiktionary au greșit etimologia. E vorba de *twer cum am scris mai sus. Probabil că Tyras (*Tuiras) conserva încă grupul „we” din radical când a fost consemnat de greci.
        Iranic *tûra, meaning “rapid”. “ Nu știu ce înseamnă „û”? Să fie „u” nazalizat ca la germani și albanezi (y) sau un „w” complet necaracteristic iranicilor (ar fi devenit „v”? http://en.wikipedia.org/wiki/%C3%9B
        Probabil că grecii încercau și ei să aproximeze același fel de „û” dacic.

        În sfârșit, completarea mea era că am găsit la aromâni zicalele: „Si turi pri tufeac.”(Se repezi la pușcă),
        „Un lucru niănmirusit cari la tureaști” (un ucru care a-nceput să miroasă, cine îl azvârle)
        Th.Capidan pag.209 http://www.unibuc.ro/CLASSICA/megleno2/frazeologie4.pdf

        O fi moștenit din traco-dacă sau o fi împrumutat din albaneză?

        Comentariu de Sorin5780 — Martie 15, 2014 @ 6:59 pm

      • „În Suc. a se astruca și asturca și (aĭurea) astrunca și azdrunca, a se arunca, a se răpezi, a se avînta. În vechime și astroc (astroacă, să astroace), astruc și astrup.” https://dexonline.ro/definitie/astrupa

        Mult mai cunoscutul vb. „a astruca” (*strow-k- ), coradical cu alb.shtroj și lat.struere, se confundă cu un verb care provine ori din rad. de mai sus (*(s)twer[e]-, *(s)trwē- „ to move quickly, hurry), ori din *es-ros *eis (to fall upon, to act sharply)

        http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpiet&text_number=++1315&root=config
        https://en.wiktionary.org/wiki/shtroj#Albanian

        Mai demult cred că asociam etimologia celor două râuri, Hister și Danaistru, rad.eis-
        https://en.wiktionary.org/wiki/%CE%BF%E1%BC%B6%CF%83%CF%84%CF%81%CE%BF%CF%82#Ancient_Greek

        La fel și pentru iazmă (av.aeșma- furie), Iza(sau corad.cu izină) și Istriță(vânt) ..parcă. Foarte probabil și streche este corad. cu gr.oistros

        Conform definiției, Dunărea are o latură psihologică (turbată/mânioasă) ce-l apropie de acest gr.oistros( Istru) și lat.ira (furie) , dar mai ales de forma lit. aistra (violent passion), unde-i evident faptul că am fi avut un t infix între s și r.
        https://dexonline.ro/definitie/dun%C4%83re

        A se face dunăre (turbată) = a se mânia foarte tare. Cele două nume ale Dunării aveau sens împreună, dar probabil se traduc reciproc.

        Apoi Pârvan spune clar că sufixul -ris se atașa s.f., deci e foarte probabil ca și numele său getic de pe cursul inferior să fi fost feminin: *Iastra (violentă, mânioasă).

        În link-ul urm. îmi imaginam o etimologie similară pentru Săiastră drept un epitet din *eis: https://hroderic.wordpress.com/2010/06/28/cosanzeana/
        Cred că dacica folosea și ea un adv. sa, să, (Sa-boci?) identic cu cel de care aminteam acum un an, doi, în albaneză (NP Samir so good) și banalul eng.so. http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=so

        Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 13, 2016 @ 2:03 pm

  2. Tur, Turda ar putea fi direct legate de sensul de deschizătură, poartă, cheie – coradicale cu englezul „door”

    Din http://starling.rinet.ru

    „Proto-IE: *dhwor- (/*dwor-)

    Meaning: door, gate, court

    Hittite: ? an-dur-za (adv.) ‘darin’

    Tokharian: B twere ‘door’ (Adams 323)

    Old Indian: dvār f., acc. duráḥ, dúraḥ, du. dvārā(u); dvā́ra- n. `door’

    Avestan: acc. dvarǝm, loc. dvarǝ ‘Tor; Hof’

    Other Iranian: OPers duvarayā ‘am Hofe ? am Tore ?’

    Armenian: pl. durkh, acc. a-durs `Tür’, i durs `hinaus, draussen’; durrn, gen. dran `Tür, Tor, Hof; drand `Türpfosten, Türschwelle’

    Old Greek: thǘrǟ f. `Tür, Torflügel’, pl. `Tür(e), Tor’, thǘretron Türchen, pl. thǘretra `Türfutter, Tür’, thürṓn, -ō^nos m. `Vorhalle, Vorraum’

    Slavic: *dvьrь, pl. *dvьrī

    Baltic: *dwar-[a-]s m., *dur-i-s f., *dur̃-w-i- c.

    Germanic: *dur-i- f., *dur-u- c., *dur-a- n.

    Latin: foris, -is f., pl. forēs, -ium f. `Tür’; forās `hinaus’, forīs `draussen, ausserhalb’, forum, -ī n. `Vorhof des Grabes (umzäunter Grabbezirk); Marktplatz, Marktflecken, Gerichtstag’

    Other Italic: Umbr. furo, furu `forum’

    Celtic: Gaul doro `ostium’, duros, duron m., n. `ostium’; OIr dorus n., in-dorus `vor Tür’, dor m. `ostium’; Cymr dor f. `Tür’, drws `Tür’

    Albanian: derε f. Tür

    Russ. meaning: дверь, ворота; двор”

    Comentariu de roderick — Martie 3, 2009 @ 10:47 pm | Răspunde

    • Sînt 99,9 % șanse ca ung.varoș (oraș, cetate) să provină din această rădăcină IE. Au adoptat un termen slav local (*dvьrь, pl. *dvьrī) și l-au trecut prin filtrul limbii lor.
      ie Dhwor ar putea fi chiar sursa pentru cetățile dacice: PIE dhwor > dacic davar și dava. Astfel am putea considera „zăvor” drept un cuvânt moștenit, la fel ca reg. zăvát, zăváturi, s.n. (reg.) adăpost, apărare…sau ZĂVÁDĂ s. f. Stână, târlă.
      D> DZ > Z. Persanul duvar – ușă, poartă, arată că se poate..
      Nu știu cum să-l plasez pe zăvod (cîine mare ciobănesc) deoarece ar putea fi sursa și pentru zăblău (fecior zdravăn, vlăjgan), iar amîndouă pentru DAVUS/DAVOS (dacii) și slovac.dav – mulțime. Mereu are sens de „mult, masiv” la fel ca lit.dvaras – bunuri (ie deh-rom – daruri?).
      Dacă dăm zăvod o leacă înapoi ahungem la un presupus dzăvod și dav-od… la naiba, iar am ajuns la idea mea cu lumină=lume.
      Credeam că am găsit altceva! Totuși, semantismul e prezent în limbile baltice(lit.pasaulio, let.pasaule), între italici (lux), albanezii au un cuvînt interesant, botë = lume și adj. botëror (rom.botei și bîtcă, poate chiar și DragoBETE =dragul mulțimii, dragostea mulțimii, adunării, lumii) dar și njerëzi (oameni),shoqëri (însoțitori, socii).
      E ceva ciudat cu alb.bote deoarece pare să aibă un sinonim celtic în galezul byd și ir. bith (proto-celtic bitu). Oare vine din ie *bʰewdʰ – to be awakened or aware sau din PIE *bho „both”?

      Comentariu de Ioan — Septembrie 9, 2011 @ 12:14 pm | Răspunde

    • “Proto-IE: *dhwor- (/*dwor-)=door, gate, court În tracă s-ar elimina „v” după „d”, deci:
      reg.Trans. odor (sinonimul lui curte) „obor” (s-a transformat d în b ori a căzut d din dvor și v>b? )
      alb.derë http://en.wiktionary.org/wiki/der%C3%AB
      arm. durr
      Proto-IE: *stawǝ- (sth-) = thick, solid ; rom.teafăr
      Duridanov spune că tracii nu aveau grupul de litere tv sau cv, doar zv sau sv, astfel kikoknes(rapizii) = eng cwic/quick
      sb.tvrdava( fortăreaţă) n-ar putea fi și tracic, însă sl.svit da.

      Comentariu de Ioan Albu — Februarie 3, 2012 @ 1:41 pm | Răspunde

      • Mai am o completare în contul transformării acestui IE *stawǝ în „teafăr” : v>f . Cred că ar trebui să ne gîndim serios pe viitor dacă această transformare nu e un pic mai largă decît două trei cuvinte disparate.
        Tot aici vreau să corectez o idee pusă într-un comentariu mai vechi despre alb.vëlla(frate), în care îl asemănam cu termeni similari din finlandeză și estoniană, atribuind o origine nord-estică tîrzie pentru albanezi. N-ar fi în totalitate neadevărată ideea lui Hașdeu despre costoboci și carpi legat de tosk și gheg.
        În sfîrșit, iată originea cea mai probabilă: IE *(a)swel- brother-in-law : Old Greek: pl. aélioi̯, ai̯élioi̯ – „brothers-in-law, whose wives are sisters”
        Proto-Germanic: *swila-z – „a relation” Old Norse: pl. svilar – Sisters-in-law of ‘
        alb.vëlla – frate
        fălíe s.f. (reg.) rudenie, neam.

        Probabil că numele roman Aelius/Aelianus e un împrumut grec foarte vechi și nu însemna neapărat gr.hellios- soare.
        Numele tracic Volagaesus ar putea conține sintagma „fratele lui cutare, cumnatul lui..”
        Important e că albanezii pot adăuga acest cuvînt la patrimoniul lor lingvistic, care-i leagă încă o dată,dacă mai era nevoie, de Balcani ca teritoriu unic de formare. Poate chiar sînt ultima viță de iliri!

        Comentariu de Ioan Albu — Februarie 5, 2012 @ 11:28 am

      • IE *(a)swel- „brother-in-law” (alb.vëlla , gr.aelioi, scandinav svilar)
        Cred că proto-albanezii au pus gînd rău spirantei s încă din antichitate. :)
        M-am gîndit că poate proto-albanezii (și grecii) au pornit de la un radical trunchiat astfel, IE*(s)wel, însă nu cred că e nevoie de un astfel de artificiu.
        Au mai fost cazuri în care alb. au eliminat un s din față (poate îl considerau „expresiv”și nu parte a rădăcinii, că altfel îl palatalizează în gj sau sh): IE *swek’u-r- (Gr hw-) > alb.vjehërr

        Totuși, nu mă pot împăca cu neregularitățile acestea. Mă întreb dacă strămoșii albanezilor și grecilor nu s-au influențat reciproc enorm în antichitate, mai ales de la greci către tracii/ilirii „cuceriți” cultural.
        Astfel, spirantei s îi este inoculată o boală terminală :) , ori se palatalizează în gj/sh ori dispare complet. Probabil că aflîndu-se la confluența a doua mari limbi, foarte militante și agresive, ca greaca și latina, n-a avut cea mai „sănătoasă” influență.
        e..blabla blaaaablalll bla!
        Să zicem că rad. *(a)swel a devenit (a)hwel pentru greci și albanezi (armenii cu siguranță au ac.transf. ca și greaca în ac.privință). La fel și *swek’u-r- sau oricare altă rădăcină IE care începe cu sw dar se transformă iregular spre albaneză în v.Multe rădăcini fac cîte o excepție pentru greci dînd un *hw în loc de *sw normal.
        Poate asta e încă o diferență între daco-moesi și proto-albanezi, au pornit la drum împreună, însă apropierea geografică de greci i-a „schimbat” mult, „modificîndu-se” iar fonologia (morfologia?) limbii cînd triburi nordice de traci s-au alipit de ei formînd un nou popor. (epiroți și daci, epiroți și dardani, epiroți și daci albocensi prin Germisara, plus rămășițe ilire din Bosnia etc.).

        PS: important de notat e că „fălie(rudă, neam)” conține palatalizarea unui v medieval sau antic, deci nu se poate să ignorăm legătura evidentă cu gr.aelioi și alb.vëlla. Numai apropierea de un teritoriu mai nordic, ocupat de către albanezi, ar fi putut să ne dea acest împrumut.(dacă e cazul!). Știm sigur că românii au fost foarte numeroși în Serbia de azi și pînă în Balcani.

        Comentariu de Sorin5780 — Iulie 31, 2012 @ 12:07 pm

  3. Originea slavului tvü?rdú , cf. http://starling.rinet.ru

    „Proto-IE: *twArd-

    Meaning: hard stone, quartz; hard as quartz

    Old Greek: sárdio-n n. N. eines Edelsteins, `Sarder, Karneol’

    Slavic: *tvьrdъ(jь)”

    De aici – „Sardinia” ( ? )

    Comentariu de roderick — Martie 22, 2009 @ 10:12 pm | Răspunde

  4. „Proto-IE: *tūr-, *twār- ˜ -ō-

    Meaning: cheese

    Old Indian: MInd (zpabhr.) tūra- `Käse’

    Avestan: tūiri- m. `käsig gewordene Milch, Molke’

    Old Greek: tǖró-s m. `Käse’

    Slavic: *tvārog”

    – cf. http://starling.rinet.ru

    ***

    Mai există localităţile Turia, în Olt şi Covasna

    ***

    Să sperăm că „Turda” nu are legătură cu „turd” din albaneză – care se totuşi leagă de ideea de rest, ruină etc

    ***
    Mai menţionez, din acelaşi dicţionar:

    „Proto-IE: *twerǝ-

    Meaning: to keep, to hold, to fence

    Old Greek: soró-s f. `Graburne, Sarg’, sei̯rǟ́ (dor. sērá Gramm.) `Seil, Strick, Schlinge, Lasso’, {serís `belt’ (Hsch.) – not found!}

    Slavic: *tvorī́tī

    Baltic: *twer̂- (2) vb. tr., *twar-a- c., -ā̂ f., *twēr-iā̃ f., *twar-tl-a- m., *twar-s-l-a- c., *twār-ā̂ f., *twir̂-t-a- adj., *tur-ē̂- vb.”

    Comentariu de roderick — Martie 26, 2009 @ 11:09 pm | Răspunde

  5. IE *treud
    “To squeeze nu duce si la „a turti”, „turta”? in ce priveste rad PIE dhwor ma gandesc in romana la pri-dvor (pre usa, in fata usii)?

    Comentariu de mandalandala — Aprilie 28, 2009 @ 7:51 pm | Răspunde

  6. *twerǝ- PIE, to hold to keep, to fence n-o fi dus in romana la „zavor”. poti ajunge usor la el tzvor, zvor, zavor. da cred ca prin slava. tre sa ma interesez. iar ‘zvoboda’ sau asa ceva inseamna in rusa ‘libertate’ adica fara ‘zvor’. ajuta-ma un pic

    Comentariu de mandalandala — Aprilie 28, 2009 @ 7:54 pm | Răspunde

  7. Din http://www.ieed.nl
    Proto-slavul *zaverti „a închide”, provenit din IE *g´hoH??-uerH-

    Probabil înrudit cu *twera- ( mă gândesc ), dar la un nivel pre-PIE.

    *twera- a dat proto-slavul *tvorī́tī „a face”

    Dar în aceste probleme rămân mereu semne de întrebare ( pt mine cel puţin)

    Comentariu de roderick — Aprilie 28, 2009 @ 10:23 pm | Răspunde

  8. Cuvântul sârbesc tvrđava și toate celelalte sinonime dialectale(slave) au mai multe corespondențe lexicale prin filiera balcanică și hindusă:dl.Olteanu a precizat acum ceva timp că terminația BURG/BORG(fortăreață) este cât se poate de balcanică și anterioară oricărui burg vestic,preluat de către goți și dus în vest odată cu Biblia lui Wulfilla și alte elemente culturale romane de răsărit.Pe un site despre nume hinduse http://www.20000-names.com/female_hindi_names.htm avem sanskritul DURGA=fortăreață,loc apărat care,după umila mea părere de nespecialist,se apropie foarte mult de TÂRG,care inițial era un loc protejat,o fortăreață cu palisade probabil;Loc întărit unde se putea face comerț și în timp a evoluat numai spre semantica comercială ca-n dicționar http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=t%C3%A2rg&lang=ro (ca și Târgoviște,cetatea de scaun).TÂRG este un consens între DURGA-BURG-TURDA :)) și cred că e foarte autohton

    Comentariu de Ioan Albu — Iunie 18, 2010 @ 11:57 am | Răspunde

  9. […] articol se adaugă unuia pe care l-am scris acum aproape doi ani ( şi comentariilor aferente, ale altora şi ale mele […]

    Pingback de Turda şi sarea « Istoriile lui Roderick — Ianuarie 20, 2011 @ 10:39 pm | Răspunde

  10. În lit. tvirtovė înseamnă fortăreață ca în sârbă, deci „dava” din sb. tvrđava (cr. tvrđava ) e doar o coincidență. De fapt ambele sînt sufixate cu „-va”.
    Dacă a existat o formă dacică Turdava s-ar putea să avem de-a face cu o denumire stabilă de „fortăreață” și nu de o davă.
    IE trozdor-, trzdos- thrush, blackbird ar fi dat, se pare, eng.sturdy- stout, firmly built și thrush- sturzul, lat. turdus și estourdir- to stun conf.lui Pokorny. Deci atît negru cît și ferm.

    Cred că avem cel puțin două lexeme dacice , sturzul care se mai numește și „struj” și „strei” care este o rasă autohtonă de porci de culoare NEAGRĂ (posibil ca și rîul Strei să intre aici). La fel și stur (zgură)
    stur (-ri), s. m. – 1. Țurțure, ciucure de gheață, promoroacă. – 2. Funingine. – 3. Stivă de sare de proastă calitate care se aruncă. – 4. (Trans.) Zgură.
    sturá, pers. 3 sg. stureáză, vb. I (reg.) 1. (refl.; despre fulgii de zăpadă sau picăturile de ploaie) a se solidifica; a îngheța. 2. (înv.) a bruma. 3. a bura.
    Deci stur înseamnă și ferm, întărire dar și negrelă, funingine, cenușă.

    Comentariu de Ioan — Septembrie 9, 2011 @ 5:19 pm | Răspunde

    • S-ar putea ca „teafăr” să fie corespondentul autohton pentru cr. tvrdu.

      Comentariu de Ioan — Septembrie 9, 2011 @ 9:17 pm | Răspunde

    • Am citit mai demult că toate vîrfurile ascuţite din Întorsura Buzăului se numesc „turtudui”.

      Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 8, 2014 @ 3:28 pm | Răspunde

  11. Turdava este durdava, adică dava dură, de necucerit („fortăreața” de necucerit)

    Sau poate este dava rotundă, de formă circulară

    durd (dúrdă), adj. – Rotofei, rotund. Mag. durda (Cihac, II, 105; Iordan, BF, VII, 252). Cuvînt rar. – Der. durdă, s. f. (femeie dolofană; buzdugan; pușcă); durduliu, adj. (rotofei). – Cf. durduca.
    Sursa: DER

    Comentariu de sabinus — Septembrie 9, 2011 @ 6:36 pm | Răspunde

  12. Se pare că sînt unii care atribuie turcilor o vechime în Europa considerabil mai mare decît concepțiile moderne. http://www.v-stetsyuk.name/en/Alterling/Lex/Kont.html
    E și un articol interesant despre traci și albanezi. Se presupune că albanezi păstrează niște cuvinte comune cu nordul fino-ugric.
    S-ar putea ca schimburile lexicale între turcomani și IE-eni să fie milenare, deci ceva din lexicul nostru considerat turcic ar putea fi mai vechi decît cumanii , pecenegii și turcii moderni.Interesant parcursul pînă la noi al „șubei”(lat iuba), iapă,lat. burgus “castle, tower”, germ.burg-castle și corespondențele turcești, sacul, gr.θαλασσα “sea” – Turkiq talaj, talaš (Chuv talaj) “sea”și altele.
    E interesantă și supoziția că banalul măr ar fi produsul unei culturi semitice din Ucraina(Tripolia),care dacă nu mă înșel se referă la Cucuteni-Tripolia.E puțin cam nebunesc să crezi că semiții vin din Europa,dar poate așa se explică și leg.între sumerieni și ac.cultură,proto-scrierea din Tărtăria,faptul că fino-ugrii cu turcii și semiții au limbi aglutinante,cu mult morfeme simple..nu știu să explic mai clar,dar sînt asemănări .Inițial am crezut că semiții vin din zona Caucazului,dar ca păstori erau foarte mobili,poate s-au așezat peste o zonă vastă.
    Sînt și multe corespondențe între sumeriană și turcă, poate sumerienii au coborît spre sud odată cu semiții sau se cunoșteau dinaintea așezării în Irak.
    Oricum, articolele sînt foarte interesante.

    Comentariu de Ioan Albu — Ianuarie 29, 2012 @ 2:05 pm | Răspunde

  13. Tyras și tyrageții ar putea conține un adj. tracic înrudit cu lat.trux(1. wild, rough, harsh, savage, fierce, ferocious 2.grim, stern posibil din IE truk,-g= to press, to beat) adj. truculentus.
    sau e vorba de lit.tyrlaukis,tyrai- sălbăticie, pustietate…IE ster- barren(rom.sterp)
    M-am gîndit și la ie iter/-nis- way, din care au rezultat hitit itar, lat.iter, itineris, tochar A ytar și B ytarie, plus rom.tîră(reg.)-cărăruie în pădure.
    Știm că Tyras/Nistrul a fost o rută a comerțului încă din antichitate, destul de important ca grecii să construiască o cetate, reconstruită și stăpînită de italieni, turco-tătari,moldoveni iar azi de către cea mai puțin merituoasă națiune,ucrainienii.

    Comentariu de Ioan Albu — Ianuarie 31, 2012 @ 11:06 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: