Istoriile lui Roderick

Mai 1, 2009

Uroi

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 1:24 am

Despre originea numelui Măgurii Uroiului de lângă Simeria:

( http://www.wtrem.ro )

***
M-am gândit mai demult la un posibil cuvânt autohton desemnând „munte” sau „înălţime”, coradical cu grec. „oros”.
„Uroi” ar fi însemnat „muntele” – pur şi simplu – sau, mai fantezist, „muntele vieţii” – „ayu-oros”.
Formantul  „rău” -posibil prezent în „Rarău”, „Tărtărău”, „răutăţi” ( locuri stâncoase din munţi)  ar putea indica indica o legătură cu grecescul „oros” ori poate cu tracul *rera -pe care mi

l-a indicat prima dată (în posibilă legătură cu „Rarău”) d-l Eugen Rău.
Din http://groznijat.tripod.com/thrac/thrac_5.html
„rerastones, stony ground’ (from an earlier *lera) [Alb. lerë, -a ‘stones, fallen stones’]”
O problemă ar fi însă că acest „earlier lera” apare ca toponim în România: Lera, Lereşti.

***
Revenind la „Uroi”.

Din http://www.ieed.nl

„Albanian form: ure¨ [f] (tg)

Meaning: bridge

Proto-Albanian: ur(u)ƒ

Page in Demiraj AE: 403

IE reconstruction: u(e)r(u)-?

Meaning of the IE root: bow, doorway?

Certainty: ?

Other IE cognates: Mess. urios `portam’; Osc. veru `portam’

Notes: {1} [MdV] One may consider a derivation of PIE *Huer– `to cover’.

După cum se poate vedea în poză, Măgura Uroiului seamănă oarecum cu un arc şi este un platou ( pod, podiş ) în partea superioară. Rămâne de văzut în ce sens Măgura sau vreun loc învecinat poate fi o „poartă”.

Acel prezumtiv PIE *Huer – „to cover” poate fi iar un indiciu – vârfurile sunt numite şi azi, metaforic,  „acoperişuri”.
„Acoperişul lumii” – Chomolungma.

***

O ipoteză ( A. Vartic ) propune Măgura Uroiului drept Kogaionon. – http://www.dacia.org/congres/vartic/realitatea_cosmogonica_a_Kogai/realitatea_cosmogonica_a_kogai.html

Nu subscriu acestei ipoteze, dar am remarcat un fapt interesant:  rădăcina PIE
Proto-IE: *kog-
Meaning: peg, hook, claw
Hittite: gaga- c. ‘Zahn’ (Tischler 460)
Slavic:
*kogъtь
Germanic:
*xak-an- m., *xēk-a- m., -an- m., *xōk-a- m.
Russ. meaning: колышек, крюк
References:
WP I 382″ ( starling.rinet.ru )

poate trimite spre forma de „gheară”, „cârlig” pe care o are Uroiul privit din anumite unghiuri:

  ( mybiosis.org )

21 comentarii »

  1. Uruitoare

    huruitoáre, huruitóri, s.f. (reg.) s.f. instrument care huruie, folosit de paznicii de noapte pentru a-şi da semnale.
    paraitoare –
    URLÓI s. v. burlan.
    La Sinca Veche si rupestre Alunis-Buzau si la Cetateni (daca nu ma insel !) – urloi in stanca – stramosul boltei
    Pe timpul lui Burebista fiecare comunitate avea Kogaionul ei: daca nu exista un deal prin apropiere ca sa-i reteze varful faceau unul artificial.
    In zona de Curbura se zice La Urluitoare – un toponim – o caldare naturala unde , pe timp de furtuna , vantul rasuceste proverbe. Sa fie bine!

    Comentariu de Grigore Rotaru Delacamboru — Mai 2, 2009 @ 12:47 am | Răspunde

  2. Lera
    Localitate plasata intre Catina si Chiojdul Mic – Buzau. Sa fie bine!

    Comentariu de Grigore Rotaru Delacamboru — Mai 2, 2009 @ 12:50 am | Răspunde

  3. O posibilitate care pe moment mi se pare fantezistă e legătura cu „Uraeus”, cobra egipteană, simbolul puterii faraonice. ( forma dealului, din nou, ar fi în favoarea ideii, ca şi faptul că zona e un habitat propice viperei cu corn ).

    O legătură cu gr. „oura” – „coadă” – ar putea fi posibilă. ( Dealul e ultima terminaţie a unei culmi şi – pe de altă parte – are el însuşi o formă alungită)

    Comentariu de roderick — Mai 7, 2009 @ 9:32 pm | Răspunde

  4. „horoi” – ciocănitoare ( arhaism )

    Un alt nume pt ciocănitoare este „ghionoaie” – cuvânt cu corespondent în albanezul „gjon” – cucuvea.

    Ghionoaia este o fiinţă mitică legată în basme de „tărâmul celălalt”

    Comentariu de roderick — Mai 8, 2009 @ 8:50 am | Răspunde

  5. Strasihştrii foloseau un târnăcop cu un singur ţiu (numit acum ghionoaie). Se afirmă că săpau grotele cu aşa ceva; pe tavanul de la Iosif, la Aluniş ( parţial) şi la Cetăţeni se păstrează urmele făcute de această unealtă – dâre prelungi făcute cu scopul de a primi un fel de tencuială:nisip alb, praf de mică, o argilă albă şi ( bănuit !) – praf de oase. Deci ghionoaia se folosea în final!
    In zonă: ciocănitoarea = ghionoaia. Să fie bine !

    Comentariu de Grigore Rotaru Delacamboru — Mai 9, 2009 @ 6:20 pm | Răspunde

  6. La Măgura Uroiului a existat o carieră de piatră în epoca romană.
    În albaneză, „carieră” = „gurore”.

    E posibil ca „huroi”-„ciocănitoare” să fie legată şi de munca specifică în cariera de piatră – „ciocănirea”.

    Dacă „Uroi” înseamnă „carieră de piatră”, numele e atribuit mai recent ( cel mai devreme, epoca romană ), dar cuvântul este cel mai probabil autohton.

    Comentariu de roderick — Mai 9, 2009 @ 10:26 pm | Răspunde

  7. Cf. http://www.ieed.nl, grecescul Ôroj provine din IE *h3er- `rise’ .

    Coradical cred că este albanezul ure¨

    Cf. starling.rinet.ru, PIE *or(w)- „to lift, to rise, to move”.
    Acesta ar proveni din rădăcina eurasiatică *Horä „to rise; move, go”

    „Indo-European: *or(u̯)-, *ŏr-ei̯ǝ-; *(o)rewǝ- / *(o)rowǝ- 1332

    Altaic: *ṓŕi

    Kartvelian: Georg. r- ‘to go, walk, ride’

    Dravidian: *ēr_- (*-d_-)”

    ***

    Cu sau fără legătură, în Tibet, kora reprezintă un fel de pelerinaj pe o potecă circulară în jurul unui munte sacru – originea posibilă a horei noastre.

    Comentariu de roderick — Mai 21, 2009 @ 10:34 pm | Răspunde

  8. În limba bască, cariera de piatră – „arrobi”

    Comentariu de roderick — August 10, 2009 @ 2:33 pm | Răspunde

  9. Dacă nu cunoști tema, nu poți identifica nici sufixul acestui „Uroi”. Dacă avem un radical *ur-, *or- „mare, imens” nu s-ar explica un sufix augmenttiv.(cu excpția cazului în care avem uric- crîng, cătun montan). Putem avea un sufix adjectival -oi (ex: suroi). atașat rad.IE *or(w)- “to lift, to rise, to move”

    Dacă cauți un sens de munte: uric – „crâng, cătun montan”
    http://toponime.wordpress.com/2013/10/24/orata-si-uric-taietura-si-defrisare-in-istoria-carpatica/
    http://www.darnick.com/halmagiu/onomastica.html

    Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 29, 2013 @ 2:32 pm | Răspunde

  10. „Răutăți” s-ar putea referi la ponoarele adânci din munți, dacă nu la stânci. Există pentru amândouă sensurile niște radicali IE.
    Mă gândesc la reg. ruștină, dar mai ales la alb.rënë, rashë – „jos, căzut” (proto-alb. *rausa) http://en.wiktionary.org/wiki/rash%C3%AB
    lat. ruo http://en.wiktionary.org/wiki/ruo#Latin
    http://en.wiktionary.org/wiki/r%C3%ABnd%C3%AB#Albanian

    Cred că te-am mai întrebat odată demult, unde ai găsit scris despre aceste “răutăţi” ( locuri stâncoase din munţi).
    Poate ai și o pagină cu arhaisme asemenea, am putea descoperi mai multe cuvinte carpatice din antichitate. Tot citind despre albaneză încep să fac câteva conexiuni destul de precise.
    Acționează acum cât sunt încă albanofil, căci migrez spre scito-sarmatofilie (cu ossetina). :)

    Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 23, 2014 @ 7:11 pm | Răspunde

    • De ex. Răutățile Gârdomanului, în Munții Făgărașului. Locul unde Hessheimer a doborât cu un glonț ”recordul mondial” la capră neagră, în 1933.

      Comentariu de Roderick — Aprilie 24, 2014 @ 8:56 am | Răspunde

      • năgârd, năgârzi, s.m. (reg.) om prost, tont, nătâng.
        Mă întreb dacă are legătură cu lat.gurdus (gras) și proto-Slav *gъrdъ (mândru, arogant).

        Proto-IE: *gʷord-
        Meaning: sluggish, staid, proud
        Old Greek: bradǘ- `slow, sluggish’
        Slavic: *gъrdъ(jь)
        Latin: gurdus, -a `dull (from iron, lead); silly, foolish’

        Am pus odată și grădun sub acest radical; acum cred că e coradical cu alb.ngr (< *gʰredʰ- “to walk, go”)
        Greșit atribuit: http://en.wiktionary.org/wiki/ngre
        We have a wayfaring tree! adic[ un "copac călător".

        Comentariu de Sorin5780 — Februarie 24, 2015 @ 11:38 am

      • Terminația în d a lui năgârd poate să nu fie relevantă. Avem și năgârlău, năgârcea ș.a.

        Ar putea să fie chiar un cuv. latin, din nūgō, nūgōnis ”a buffoon, trifler, worthless fellow”. Cf. nūga ”glumă”. Năg-ar putea să substituie un *nug-.

        Corespunde și cu mogârlan ș.a., nuanța expresivă e destul de pronunțată.

        Comentariu de Roderick — Februarie 24, 2015 @ 5:46 pm

      • Nu cred că-i chiar atât de simplu privind sufixele. De obicei, când cineva nu vedea o legătură, o etimologie, spunea că-i formație expresivă și scapă de povara explicațiilor.
        Găsisem undeva un șir de nume, inclusiv Gârdoman și era pus în legătură cu radicalul slav de mai sus. Nu-mi amintesc unde, că m-am luat cu altceva.

        Comentariu de Sorin5780 — Februarie 25, 2015 @ 10:38 pm

    • răutăți mai este un sinonim pentru răzmeriță.

      Vorbind despre tipologia satelor din anumite zone, R. Vuia scrie că
      adăposturile oamenilor „se feresc să nu fie în mejdia drumului” şi că această
      „fereală de drum” este „un obicei vechi de pe vremea răutăţilor, adică a
      răzmeriţelor, când căsenii căutau să se ascundă sau să fugă în vreme ce duşmanul
      încerca să pătrundă în ogradă (Măidan – Caraş)” http://www.dacoromania.inst-puscariu.ro/articole/2004-2005_14.pdf

      lat.riota http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=riot

      Asta nu exclude existența unui entopic (omonim) carpatic cu sensul de crov, padină sau prăpastie. (lat.ruo, alb.rashë)
      Chestia e că nu-i consemnat clar și limpede, negru pe alb.

      E interesant faptul că-n Banatul de munte se spune rugă la nedeie și poate provine chiar din lat.rugire. (fără legătură cu aruga, zburd, strungă)
      Am subliniat apropierea (probabil chiar originea din ac.radical) între nedeie și reg.neder. Dar și cu lat.nundiae (târg, iarmaroc) din peninsula Balcani (cea antică, preslavică) cu toate că nu mai cred în despărțirea prostească nunc diae. N-are sens deloc. Pare o încercare patetică de a da o etimologie cu orice sens.

      Nu , acestea, alături de reg.năstur, trebuie să fie coradicale cu Nestos, Nesta (hidronim tracic), sanscrit nadi (râu) și altele: *newǝ-
      to shout (o lărgire a acestui radical: *nod- to bellow, roar) . Nu-mi aduc aminte exact forma radicalului reconstruit, dar s-a mai discutat aici pe blog.
      Asta trebuie să însemne aceste vechi adunări câmpenești, mai mult niște iarmaroace cu gălăgie, vânzare și cumpărare de produse și mirese… și strigăte. Un tumult (o hărmălaie) de oameni și animale.

      https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Nestos
      https://hroderic.wordpress.com/2009/08/07/nedeie/

      Comentariu de Sorin5780 — Iunie 15, 2016 @ 10:43 am | Răspunde

    • ruștină trebuie să pornească de la tema ruscă (curmătură, râpă, drum peste deal sau prin râpi) cu un sufix -ină. Nu e vorba de un sufix -ștină, cel puțin nu pentru majoritatea derivatelor (cosaștină?).
      La fel avem ploștină, molaștină, orzaștină (d.oarzăn și *orzesc, lot cultivat cu orz).

      https://dexonline.ro/definitie/plo%C8%99tin%C4%83

      Comentariu de Sorin5780 — Iunie 24, 2016 @ 9:00 pm | Răspunde

  11. Nu știu dacă ajută cu ceva, dar, în Crișana uriașii erau numiți horoieși. Un țăran Lal Sabina din Borod prin anii 80′ povestește că în copilărie ar fi găsit împreună cu tatăl său „un capoc de om” uriaș, cât trei cranii normale, fix în locul unde se povestea din bătrâni că ar fi trăit o rasă de giganți. http://sarmis-e-getu-za.blogspot.ro/2011/03/ioan-miclau-titanii-uriesii-horoiesii.html

    De remarcat reg.capoc (-oc sufix augmentativ?) cu sensul evidențiat în text de cap mare.

    Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 3, 2014 @ 7:54 pm | Răspunde

  12. Pe site-ul cimec.ro apare toponimul ”Corabia Mică” în legătură cu Măgura Uroiului. Este chiar un oronim tipic românesc, nume purtat de mai multe vârfuri, posibil același la origine cu vf. Korab din Albania.
    Cuvânt totuși obscur, poate legat de ”carabă”. Multe oronime europene au rădăcina *kar-3 ”hard”.

    Comentariu de Roderick — Aprilie 11, 2015 @ 1:31 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: