Istoriile lui Roderick

Mai 11, 2009

În Munţii Cindrel

Filed under: Kogaionon — Roderick @ 9:37 pm

Vecini cu Munţii Şureanu (munţii Dacilor) – cu care se aseamănă mult prin prisma caracteristicilor geomorfologice- Munţii Cindrel sunt una din vetrele civilizaţiei pastorale româneşti.

În Cindrel întâlnim oronime precum Guga (vârfurile Guga Mare şi Guga Mică):

(sursa hărţii – carpaţi.org )

Sorin Paliga (în „Mitologia tracilor”) afirmă că numele vârfului Gugu -din Munţii Godeanu- reflectă acelaşi etimon arhaic ca şi „Kogaionon”.

Pe lângă Gogele din Munţii Orăştiei, iată încă două vârfuri în Cindrel ale căror nume au aceeaşi origine: Guga.

Aceste ocurenţe ale numelui Goga-Guga survin pe o arie geografică destul de restrânsă.

E posibil ca mai multe vârfuri să fi purtat numele Kogaionon şi să fi îndeplinit o funcţie religioasă similară.

Sau se poate specula că dacii, alungaţi din Munţii Orăştiei în epoca romană, şi-au continuat formele vieţii religioase în Munţii Cindrel, unde au rebotezat alt vârf cu numele Kogaionon.

În fine, mai puţin probabil e ca numele Guga din Cindrel să fie atribuit la o dată mai recentă, nereflectând numele antic al vârfului.

***

Întâlnim în Cindrel hidronimul şi oronimul Tortura. După cum remarcă M. Buza şi S. Fesci, autorii ghidului montan din colecţia „Munţii Noştri”,  numele ar fi datorat faptului că pârâul are un curs întortocheat, făcând o buclă mare. ( există şi o pasăre cu numele „capîntortură” )

Am remarcat o posibilitate similară în legătură cu „Tărtăria” şi „Tărtărău” (http://eblogs.ro/roderick/2008/11/24/o-zeitate-vinca-turdas-numele-tartaria/) .

Aceste trei denumiri apar tot într-o arie geografică restrânsă: Munţii Orăştiei- Cindrel-Lotru.

E posibil deci ca „Tărtăria” să aibă legătură cu „Tărtărău”, dar nu în aceeaşi măsură cu „Tortura”. Nu e exclus ca „Tortura” să fi substituit tot un „Tărtărău”, ori transcrierea pe hărţi să nu fie fidelă.

Există radicalii IE terkw–  „a învârti” şi „ter1 ” – „a întoarce” – în primul putând să rezide originea lui „Tortura” iar în al doilea a lui „Tărtărău”/”Tărtăria”.

11 comentarii »

  1. A tortura = a intoarce = to turn = avoir tort.

    :)

    Comentariu de Turambar — Mai 11, 2009 @ 10:09 pm | Răspunde

  2. :)

    P.S.
    Atât Gogele din Munţii Orăştiei, cât şi Guga Mare şi Mică din Cindrel sunt „perechi” de vârfuri – interesant

    Comentariu de roderick — Mai 12, 2009 @ 7:32 am | Răspunde

  3. IE terkw- “a învârti” si „a toarce” lana: torusul presupune ca invarti firul nu?

    Comentariu de mandalandala — Iulie 2, 2009 @ 7:25 pm | Răspunde

  4. Întocmai

    Comentariu de roderick — Iulie 2, 2009 @ 10:52 pm | Răspunde

  5. Un articol interesant despre zona Marginimii Sibiului
    http://www.formula-as.ro/2008/811/acasa-1/in-tara-dacilor-la-sibiel-9364

    Comentariu de roderick — Iulie 3, 2009 @ 12:17 pm | Răspunde

    • „Intr-o parte a camerei, se afla sotia lui Decebal, Ezis, cu insotitoarele sale”
      I-au găsit și un nume, mă întreb de unde l-au scos! :)
      Poate e un nume legendar în zonă și trebuie conectat etimologic cu Izora din nordul țării. Interesantă și mențiunea cloștii cu ouă de aur. Mai apare în tezaurul de la Pietroasa. Clar un simbol mitologic important și foarte vechi dacă s-a păstrat atâta timp după Decebal într-o cultură carpică, vie cel puțin încă cinci secole după cucerirea Daciei lui Decebal.

      M-aș amuza un pic cu acest nume. Nu poate avea legătură cu alb.edh, coradical cu gr.aix, aig și probabil dacicul Aidzis (Aizis < *aig'-) din motive de cronologie a transformării diftongilor în proto-alb. Apoi mare regină cu numele de „capră” nu se poate. Dacă ar fi un nume tradițional monarhiei dacice aș înclina odată spre *ais- “to be in awe, to worship” sau *yag'- to worship.
      Înclin spre al doilea radical, datorită paralelor structurale cu greaca antică, dar mai ales datorită specificului transformărilor fonetice spre dacică.
      „z” nu poate veni din contextul radicalului *ais- ,e clar că s-ar transforma într-o palatală surdă „ș” (Ruki), ci din *yag'.
      Acest *y ar fi evenit [j], dar bănuiesc că depinde de context folosirea sa, la fel ca în greaca antică.

      PS: știam eu că au lăsat scrisori dacii ăștia pe undeva. :) Captivant tot prinosul de aur și statui din peștera aceea, mai ales spiritul continuității dinastice. Îmi imaginezi că poate ar fi dăinuit în anumite condiții câteva înscrisuri pe plăci metalice sau din lemne.

      Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 11, 2014 @ 10:54 am | Răspunde

  6. Cindrel (var.Cândrel)

    IE *kand- „to glow, bright”: lat.candeō, dar mai ales candēla(un foc) putea da reg.crișănean CANDALĂU (sobă), dacă acesta din urmă nu-i un derivat târziu din sl.candelă.
    Candalău: sufix de agent -al cf. cosală(u), giuvală, muruială, etc. -ău e destul de obișnuit la mocani, moți și mai peste tot, dar unii spun că ar corespunde terminației mag. -o.
    Presupun că ar putea fi pus în legătură cu diversele antroponime Cândrea, Cândruș, Cândreni, Cândrel (var.pentru oronimul Cindrel)
    skt.candra (strălucoare), alb.hënë(lună), a.gr.kandaros (cenușă).
    Altele: lat.incendo și arh.vb. a încinde, încind, poate și un arh.*cindre(l)- cenușă cf. fr.cendre din lat.incendere (dacă nu-i împrumut germanic).
    http://en.wiktionary.org/wiki/candeo#Latin

    Acei munți Cindrel (var.Cândrel, Cibin) trebuie să fie numiți cumva datorită ghețarilor, deci strălucitori/sclipitori sau cu vf.strălucitoare. Altfel cred că sunt golași, lipsiți de păduri dese, deci *kand ar putea evolua spre sensul vf. pleșuv. ( nume de localitate Condrița în Basarabia; probabil din condrățel- păduche, lindină și condran- larvă de bondar?).
    Sunt delimitați de răul Sebeș, numit și Frumoasa, apoi Sadu (un nume curios; alt Sadu e afluentul Jiului; IE sed- to move, walk sau sl. sadu).

    Probabil nici o legătură cu adj.alb këndshëm, sufixat și prefixat din ëndë – desire, inclination, pleasure.

    Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 10, 2014 @ 3:40 pm | Răspunde

    • Nu știu, oricum numele e interesant. E probabil diminutivat, trebuie căutat un *cindru.

      Aș bănui o specie vegetală, posibil un conifer (cf. lat. cedrus), ori o pasăre mică (cf. cinteză). Să vedem.

      Comentariu de Roderick — Aprilie 11, 2014 @ 8:28 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: