Istoriile lui Roderick

Mai 13, 2009

Ramidava

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 9:07 am

Cetatea dacică Ramidava – identificată cu Rupea (  http://www.romanialibera.ro/a130530/cetatea-rupea-trei-straturi-de-istorie.html ) – apare în unele surse şi cu numele Rumidava ( nu am identificat sursa primă)
S. Olteanu menţionează doar forma Ramidava în http://soltdm.com/geo/arts/categs/categs.htm

În română – cred – „ram” din Ramidava ar fi putut deveni „rum”, după cum „Maris” a devenit „Mureş”.

***

În glosarul trac al lui I. Duridanov – http://groznijat.tripod.com/thrac/thrac_5.html

ramusquiet, calm’ [Lith. ramùs ‘quiet’, Old-Ind. rámate ‘to stay quiet, to rest’]. ”

Etimologia numelui zeului indian Rama:
Rāmá in the Rigveda and the Atharvaveda is an adjective meaning „dark, black”, or a noun meaning „darkness”, e.g. RV 10.3.3 (trans. Griffith)” ( http://en.wikipedia.org/wiki/Rama#Etymology )

Din dicţionarele starling.rinet.ru :
„Proto-IE: *rēm-

Meaning: dark

Old Indian: rāmá- dark, black’;  rāmī́ f. darkness, night’
Germanic: *rēm=, *rōm=

Refferences: WP II 342” 

„Cetatea Neagră” – Ramidava ?

Un sufix tracic atestat este -en. Nu ştiu care va fi fost corespondentul lui dacic.

Din http://www.kroraina.com/thrac_lang/thrac_4b.html:

Ezbenis, Esbenus, Hesbenus, Hezbenus, Esbeneios – a derivative with the suffix -en- of the Thracian word for horse *esva-s or *ezva-s”

Indiferent ce va fi însemnat „ram” din Ramidava, dacă ar fi posibilă derivarea cu „en”, ar rezulta un posibil „ramenus”.

Dacă „ram” provine din PIE *rēm-, ca şi indianul „rama”, *ramenus ar însemna probabil „întunecat”. Speculaţii se pot face în continuare . Poate acest prezumtiv „ramenus” se referea la nuanţa mai întunecată a pielii cuiva; poate era legat de ideea de sol (negru – culoarea pământului) şi de agricultori. Rămân însă speculaţii ( ceva mai puţin decât ipoteze ).

Acest „ram” lasă oricum o cale deschisă celor care cred ( cu insistenţă, unii ) că numele „rumân” provine dintr-un termen autohton.

E foarte probabil că în limba dacă exista un termen foarte asemănător cu „rumân”. Dacă acest termen a contribuit în vreun fel la formarea şi impunerea numelui de „rumân” – rămâne problematic şi deschis speculaţiilor.

23 comentarii »

  1. Există un proto-celtic ,,*rīmā-”= ,,număr”.

    Comentariu de Matei — August 31, 2010 @ 4:37 pm | Răspunde

  2. În multe antroponime tracice apare „Rome-” ( Rhoemetalces, Roimus, Ruimus, Romaesta ).

    După I.I. Russu, din IE *rom-, rem- „a odihni, a sprijini”;
    aceasta trimite cu „ramus” – cuvântul tracic reconstruit de I. Duridanov – care însă cred că nu înseamnă neapărat „quiet, calm”

    Comentariu de Roderick — Septembrie 6, 2010 @ 7:04 pm | Răspunde

    • AROMÍ, aromesc, vb. IV. 1. Intranz. A fi cuprins de un somn ușor, superficial; a dormita; a ațipi. 2. Tranz. A ameți cu un miros îmbătător. 3. Tranz. Fig. A potoli, a liniști. [Var.: (înv.) aromá vb. I] – Et. nec.
      ramus- quiet, calm…și odihnă! :)

      Comentariu de Ioan Albu — Septembrie 22, 2011 @ 3:57 pm | Răspunde

      • Fain, dar trebuie atestări vechi ale cuvântului

        Comentariu de Roderick — Septembrie 22, 2011 @ 4:44 pm

  3. Sînt curios dacă lat. eremita are vreo legătură cu acest toponim, Ramidava.După cum știți însemna pustnic, singuratic,-călugăr.De fapt este unul din cele mai vechi cuvinte care dovedesc vechimea creștinismului la noi(alături de arhaicul piscopu de la episcop și biserică ca organizare), prin acei eremiți care au fost consemnați cu mult timp înainte de către episcopii Tomisului sau din Daciile sud-dunărene(deci înainte să se impună termenul gr. călugăr).Azi se păstrează doar toponime ca Rîmeț, Rămeț, Rămete și arheologic sînt dovedite ca vechi așezări monahale(multe în Ardeal).Într-o formă sau alta, acest radical trebuie să fie prezent și la traci..merită luat în considerare.

    Comentariu de Ioan Albu — Septembrie 26, 2010 @ 11:06 am | Răspunde

  4. Tot la S.Olteanu găsești și următoarele: „Roime- (Roimetalkas, Roimezeues…) come for sure from *Romye <ie. *rōmā "strength" and others".

    Comentariu de Ioan Albu — Ianuarie 13, 2011 @ 10:51 pm | Răspunde

    • În albaneză „i rrëmbyer” înseamnă impetuos, înflăcărat ( short-tempered, hot-headed, tempestuous, impetuous, impulsive and so on). Se potrivește cu ramenu (impetuos, precipitat, violent) din slavonă.

      Comentariu de Ioan Albu — Decembrie 3, 2011 @ 9:20 pm | Răspunde

    • Vechea așezare Romula, poate și un *Romulai ca Dardiolai, ar putea fi conectat cu acel *rōmā, iar acesta putea să se fi păstrat în onomastică.
      Romol, Romolea (moșnean), Romoleț, Romoleți cf. ngr. ρωμαλέος – romaleos (robust). eng.ram (v.eng.ramm – berbec, berbec de asalt) cf. cu Old Norse rammr „strong”.

      râmboi și alb. rrëmbyer, fără să mai presupunem acel adaos fonetic m > mb, ci un infix nazal.
      IE *rebh- move, hurry. (rabol- impulsiv, nărăvaș, turbat)

      Comentariu de Sorin5780 — Noiembrie 11, 2013 @ 11:54 am | Răspunde

    • romișta reg. vb.tranz. (Trans.) a o lua la fugă. https://en.wiktionary.org/wiki/roam
      Același etimon cu Roma sau cu sl.ramenu? https://en.wikipedia.org/wiki/Rome#Etymology

      Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 21, 2015 @ 1:07 pm | Răspunde

  5. Oare rîmnic (heleșteu, iaz) n-are mai multă noimă dacă-l tragem din ramus (tăcut, CALM)? Despre sensurile secunde, „vale și loc mlăștinos” nu mai zic..ce legătură or avea cu peștele slavic (RYBA)?Nu fiecare vale are cîte un heleșteu. Cît de răspîndită e această alternanță M/B între română și slavă?
    Ce poezie avem în graiul vechi!..tîmnă – vale (în)tunecată (IE tem- închis la culoare) și rîmnic – „loc pașnic” zic eu (există var.rîmnă?). La o adică ar putea amîndouă să însemne loc umbros(sl. și rom.rumen).

    PS: rîmnic (vale, mlaștină) ar putea fi latin, rimare = vb. a rîma, alb. me rimë( fr. rimée „crăpătură, spărtură”, alb. rëmoń)
    deși de la lat.rimo – „I search for,I seek: I examine with care” pînă la „a rîma” e cale lungă.. ar putea fi (surpriză!!) chiar tracic, venind direct din IE rei- to cut, reap, rive, tear, scratch iar tracicul Rhoime- ar fi un adjectiv: spintecătorul, despicătorul, sfărămătorul..apoi „roime”- putere, puternic etc.Ori IE roi- „spotted, speckled, brightly variegated” deoarece am văzut cîteva murale în care hainele lor erau foarte „înspicate, bulinate”
    Ramidava(unde rami ar însemna mlăștinos; primul e determinat, al doilea subiect logic)

    Comentariu de Ioan Albu — August 16, 2011 @ 9:27 am | Răspunde

  6. În sk. rami se mai traduce prin următoarele: red earth, river, a kind of pigment or measure(rămig-reg.rest bucățică,rămășiță);
    În Europa avem aramă care e dat ca un latinism tîrziu (der. arămiu – culoare) , gr.amarussō, “I shine”, în lb.slave iar cîteva der. dintr-un presups radical „rumenb” care însemna..citez: rosy, ruddy, pink, reddish, red .O singură obs. în slovenă se traduce și galben..de aici vine (probabil ) și sinonimele pentru mușețel: romonel, românică etc.

    Toate astea sînt oare o coincidență? Ce știm despre extracția metalelor la traci?
    Cu cărămida e iar un pic ciudat că nu găsesc o etimologie pe net. (care să mă mulțumească).
    Oare tracii aveau și ei culoarea asta? Rhemaxos era „Roșu împărat” sau …?

    PS. misterul se adîncește!

    Comentariu de Ioan Albu — August 24, 2011 @ 4:35 pm | Răspunde

    • Culoarea roșie este una interesantă la români

      Rumân vine de la rumen și se referă la faptul că mulți români sunt rumeni la față, adică roșii în obraji. Cuvântul rușine vine tot de la acest lucru și înseamnă înroșirea feței (obrajilor). Ceva de genul acesta http://www.flickr.com/photos/uglybadbear/3167655732/

      Cele trei culori din tricolorul nostru sunt foarte vechi, la fel și simbolistica lor. Într-o variantă de interpretare a lor, roșu ar fi culoarea pământului (numai la munte este solul roșu – sol brun-roșcat de pădure), galbenul culoarea soarelui (luminii), iar albastru culoarea cerului. Într-o legendă se spune că omul a apărut într-o regiune numită Adoma (cu pământ roșu), de aici și numele de Adam, primul om. Într-o altă legendă – omul ar fi apărut pe teritoriul României în Ardeal (ținutul dintre dealuri). Adică pământul roșu românesc este locul unde ar fi apărut primii oameni

      Comentariu de sabinus — August 24, 2011 @ 5:43 pm | Răspunde

  7. Uite încă un nume interesant:
    diplomă militară din bronz acordată unui veteran al armatei romane, Romaesta Spiurus, fiul lui Rescentis, la 18 iunie 54 d.Hr. în timpul împăratului Claudiu (pag.91):
    http://www.slideshare.net/gruianul/constantin-c-giurescu-istoria-romnilor-din-cele-mai-vechi-timpuri-pn-la-moartea-regelui-carol-i
    Găsită în județul Durostor, anul 1929.
    Ar fi fost cîteva concluzii interesante de tras studiind numele acestea dacă aș fi avut pregătire profesională. :)
    Foarte probabil sînt nume tracice veritabile, probabil e vorba de acea infiltrație traco-greacă în spațiul moesic (spre rîul Almus) remarcată de S.Olteanu într-un articol. Romaesta ar putea face parte din seria de nume tradiționale elitei trace din Balcani în „rome- roime-” . Aceste nume erau interzise omului obișnuit, după spune același „oltean”, dar poate e vorba de un nume războinic. :)
    Rescentis e cam ciudat. Să fie vorba de tracicul „resku” (rapid) cu sufix?

    Comentariu de sorin5780 — Noiembrie 16, 2012 @ 7:31 pm | Răspunde

    • Tot cam pe la pagina respectivă e și „VICUS SCENOPESIS”. Foarte probabil e un nume compus. Nu știu ce semnifică prima parte, adjectivul, dar cea secundă poate fi forma arhaică a alb.pishe(pin).
      IE: *peuk’- „fir, pine”
      Încă o chestie pe care nu știu dacă a mai observat-o cineva: jep ( http://dexonline.ro/definitie/jep ) poate fi doar metateza numelui dacic al pinului ăla. :))
      Ar fi oare prea mult să presupunem și un tracic „sceno” din IE*ken- fresh, new (lat.recens) pentru prima parte? http://en.wiktionary.org/wiki/recens

      Sau IE ken- „ashes” care a dat un alb.hiri(cenușă), rotacizat din hini; însă h vine dintr-un antic „sc”, deci avem ori un antic „skenis” ori „skinis”.

      PS: se poate traduce „pădure de pini nouă” sau „pinet recent/nou”? :)

      Comentariu de sorin5780 — Noiembrie 16, 2012 @ 8:14 pm | Răspunde

      • Foarte probabil „țînc” e și el dacic din același IE *ken. Nu are sens să-l apropiem de ung.cenk, fiind cu totul altă „zacuscă”: http://en.wiktionary.org/wiki/cenk#Hungarian
        Cred că „pădure de pini tânără” ar fi cel mai indicat.

        Comentariu de sorin5780 — Noiembrie 16, 2012 @ 8:32 pm

  8. Am putea avea prin lat.rupes (stâncă, piatră; germanicele kuholm, Holuma cf. reg.holm) o traducere a unei forme de relief dacice, *ram/rum, sau chiar o denumire dacică a bazaltului, cetatea Rupea fiind construită pe un masiv de bazalt. https://ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_Rupea

    Proto-Germanic: *rēm=, *rōm=
    Meaning: dust, sooth
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/germet&text_number=+++622&root=config
    Root: rē-5
    English meaning: dark
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=1580&root=config

    Basalt is defined by its mineral content and texture, and physical descriptions without mineralogical context may be unreliable in some circumstances. Basalt is usually grey to black in colour, but rapidly weathers to brown or rust-red due to oxidation of its mafic (iron-rich) minerals into hematite and other iron oxides and hydroxides. Although usually characterized as „dark”, basaltic rocks exhibit a wide range of shading due to regional geochemical processes. https://en.wikipedia.org/wiki/Basalt
    bazaltul https://dexonline.ro/definitie/bazalt
    https://en.wiktionary.org/wiki/basalt#Etymology

    În dacică, *ram (bazaltul) ar acoperi două proprietăți importante ale sale, faptul că e o rocă dură conform traco-gr. royme/romaleos, dar și o rocă închisă la culoare conform radicalul *rē-m.

    Pe de altă parte am putea avea aici un centru dacic zonal care făcea legătura cu Moldova și Muntenia prin pasurile sud-estice. Dispunerea geografică a davei ar putea oferii indicii asupra înțelesului, mai ales dacă denumirea este dată de o autoritate centrală. Sau pur și simplu ” dava așezată la întorsura Carpaților”.
    Îmi amintesc un sinonim al păsării capântortură, caporemă (sin: vârtecap, sucitoare). Partea inițială, cap, este destul de clară, dar -remă? Nu ar însemna același lucru cu sinonimele sale, vârte, tortură, sucitoare?
    *tortură’,’curbă, sinuozitate, întoarcere’ (Trotuș, din lat.tortuōsus, tortus ) https://en.wiktionary.org/wiki/tortuosus
    https://en.wiktionary.org/wiki/tortus#Latin

    Pe linie IE îmi vine în minte doar adv.latin rursus, rursum, care s-ar potrivi cu un dacic *ram/rum. https://en.wiktionary.org/wiki/rursus

    Comentariu de Sorin5780 — Mai 13, 2016 @ 10:37 am | Răspunde

  9. „Una dintre cele mai sigure localizări ale toponimelor lui Ptolemeu este Comidava în Ţara Bârsei, graţie unei inscripţii descoperite de M. Macrea în 1939 în castrul roman din apropiere, pe care o interpretează: “Cohorta a VI-a, cea nouă cumidavensă şi alexandrină”. Ştiind sigur poziţia Comidavei şi ţinând seama de distanţele relative dintre localităţile lui Ptolemeu se poate afirma că Ramidava a fiinţat la Drajna, afirmă geograful Radu Vulpe”
    http://www.turism.drajna.ro/index.php/patrimoniu-drajna/monumente-istorice/cetatea-ramidava.html

    Conform articolului din „link” Ramidava este undeva la sud de Carpați, pe un afluent al râului Naparis. Tot ce am spus mai sus în al VIII-lea comentariu este complet inutil.
    Poate că slavicul hidronim Drajna (draj, „râu repede, energic”) explică și virtualul hidronim pe care era situat Ramidava (*Rămidava, Ramiș fiind afluentul Drajna). https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Drajna,_Prahova

    Poate afluentul respectiv era numit în limba geților după un corespondent al sl.ramenu (impetuos, violent) sau vikingul .rammr (puternic) și reg.râmboi cu toate derivatele sale, numeroase de altfel.
    alb. „i rrëmbyer” – impetuos, înflăcărat ( short-tempered, hot-headed, tempestuous, impetuous, impulsive).

    Depinde acum unde era cu adevărat situată fortificația respectivă. Poate s-a păstrat ceva în graiul local.

    Comentariu de Sorin5780 — Mai 16, 2016 @ 10:25 am | Răspunde

    • „Îndată după cucerirea Daciei de către romani, cunoscutul geograf şi astronom grec Ptolemeu Claudius consemna triburile care formau numerosul popor situat la nord de Dunăre şi numeşte principalele oraşe. Una dintre aşezările importante din nord-estul Munteniei – nelocalizată cu certitudine până în prezent– aflăm că purta numele Ramidava, de la tribul stapanitor Ramae.”
      http://www.turism.drajna.ro/index.php/patrimoniu-drajna/monumente-istorice/cetatea-ramidava.html

      Să fi a avut un trib „ramae” în teritoriul în care era situată această așezare, Ramidava? Eu cu siguranță n-am auzit de așa ceva până acum.

      Fără legătură probabil, dar totuși interesant dpdv al preocupărilor noastre din jurul dacismelor. În opera lui Voiculescu era folosit cuvânt ramăt (hărmălaie, tumult), o paralelă a altora conform dicționarelor (vreamăt, hreamăt, ghreamăt, reamăt).
      https://dexonline.ro/definitie/vream%C4%83t
      http://scoalapirscov.ro/files/Intrezariri/intrezariri_12.pdf

      O traducere în alte limbi a lui freamăt ar fi dat lat.motus (*mow- „to move”), alb.shushurimës, let. šalkas, etc.

      Nu cumva avem aici, conform variabilelor mai vechi, un termen dacic care se suprapune peste lat.fremere? Dosoftei transformă v în ghe conform specificului de grai moldovenesc, alte graiuri transformă v în h (dacicul hrapă de ex.) și probabil ar fi ajuns și la freamăt pe direcția asta.
      https://en.wiktionary.org/wiki/fremo#Etymology

      Originalul dacic ar fi un derivat cu prefixul *awa („out of”) : *v-re(a)măt.
      https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/h%E2%82%81rewg-

      Posibil coradical: http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=roar
      roar (v.)
      Old English rarian „roar, wail, lament, bellow, cry,” probably of imitative origin (compare Middle Dutch reeren, German röhren „to roar;” Sanskrit ragati „barks;” Lithuanian reju „to scold;” Old Church Slavonic revo „I roar;” Latin raucus „hoarse”). Related: Roared; roaring.

      Un sens de tumult, mișcare dezordonată, haotică, ar aminti de tema secundă din comentariul asupra păsării „caporemă” (capântortură, sucitoare, vârte-cap).

      Comentariu de Sorin5780 — Mai 19, 2016 @ 9:02 am | Răspunde

    • Am găsit un cordical tracic:
      Rumbodona (in a guide-book) – village in Aegean Thracia, today – Geniseja (before Enidzhe). A two-component name: Rhumbo- is identical to the Latv. Rum̃ba, a main tributary of the Dvina river, the place names Rum̃ba, Rum̃b, Rum̃bas, the Latv. place name Rumbai, etc., from the related to the Lith. rum̃bas, rùmbas, rumbà ‘periphery’, from the IE *rbmb(h)-; the second component -dona is related to the Old-Ir. dū, (Genitive) don ‘place, country’, the Greek chthōn ‘soil, land’, from the IE *ghdhōm.
      http://www.kroraina.com/thrac_lang/thrac_4a2.html

      Deci forma cea mai veche este *rumbo, unde u devine â.La fel ca alb.sumbull față de sâmbure (var. sumbure).
      Nu mai am absolut niciun dubiu că acest cuvânt este geto-dacic.

      Latv. rum̃ba ‘waterfall, river rapids (on Dvinam Vindau)’ nu are legătură cu Lith. rum̃bas, rùmbas, rumbà ‘periphery’, în schimb termenul lituanian ar putea fi coradical cu reg.rubăț:
      TIV s. 1. tivitură, (pop.) refec, (înv. și reg.) tiveală, (reg.) refecătură, roit, tighel, (prin nordul Mold. și nordul Transilv.) rubăț, (înv.) omet. (~ la o rochie prea lungă.) 2. paspoal, tivitură. (Jachetă cu ~ de catifea.)

      Comentariu de Sorin5780 — August 12, 2016 @ 7:21 pm | Răspunde

  10. Apropo de acel radical baltic ramus din articol, avem subliniat o întreagă familie de cuvinte sub morfemul *ros, *res!! „ramus ‘quiet, calm’ [Lith. ramùs ‘quiet’, Old-Ind. rámate ‘to stay quiet, to rest’]. ”

    Ba chiar cred că am moștenit și noi un cuvânt care are un corespondent albanez (*moesic probabil):
    Alb.resht, eng.rest și reg.rast (1. inflamație a splinei; infarct. 2. repaos, popas. 3. grindă transversală de susținere a tavanului; DAR 2002)
    https://en.wiktionary.org/wiki/resht#Albanian
    https://en.wiktionary.org/wiki/rest#Etymology_1

    reshtje – pause, break, rest

    Ca o observație, lit.ramus e coradical cu lit.rova (calm) și got rimis (tranquility), dar nu e trecut în link-ul de mai sus (eng.rest).

    Alt radical a dat cu siguranță sensul nr. trei:
    alb.resht – I secure with a fence (corodacil al lat.erectos, ērigere)
    rom. rast – 3. grindă transversală de susținere a tavanului

    Ar fi interesant de văzut cum s-ar transforma acest radical *h₃reǵ- prin derivare cu sufixul IE *tos. Oare la fel pentru dacică precum s-a transformat în latină și greacă, unde g devine c, iar pentru grupul satem, z devine s (sh)? Cu siguranță așa a fost cazul.

    https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/h%E2%82%83re%C7%B5t%C3%B3s
    av.rashta
    kurd.rast
    alb.resht

    Cred că mai avem cuvinte interesante prin monografii (de localități) și dicționare care ar putea intra sub acești radicalii prezentați aici.
    Poate răstoc sau răzmiș (cu sincoparea unei vocale neaccentuate)
    https://dexonline.ro/definitie/r%C4%83stoc
    https://dexonline.ro/definitie/r%C4%83zmi%C8%99

    Răzimar(spetează) e cu siguranță autohton, măcar prin tema sa.

    Comentariu de Sorin5780 — Mai 16, 2016 @ 11:13 am | Răspunde

    • Oare răstoc (amânare, păsuire) nu este o formă prefixată (răs-) a temeie dacice *tec-, *tac?
      Sensul de „zi de odihnă” este clar înrudit cu alb.resht și eng. rest.
      răzmíș adv. (pop.) hotărât, cu tărie.
      Ăsta mi se pare tare de tot. Nici nu putea fi mai clar.

      Am dat mai demult niște coradicale albaneze și dacice (teacăr) din rad.*tek- to flow (run). (sl. *tokъ – “flow, stream”)

      https://dexonline.ro/lexem/r%C4%83stoac%C4%83/47698
      RĂSTOÁCĂ, răstoace, s. f. Vîrtej produs în locul unde o apă curgătoare, puțin adîncă, trece peste prund și peste bolovani; gîrlă puțin adîncâ, formată prin abaterea apei, cu scopul de a se prinde pești în albia secată. Departe, se auzeau ca în vis ape fierbînd în răstoace. SADOVEANU, O. I 305. Vezi izvoare zdrumicate peste pietre licurind… Ele sar în bulgări fluizi peste prundul din răstoace, În cuibar rotind de ape, peste care luna zace. EMINESCU, O. I 85. – Pl. și: răstoci.

      RĂS- (Înaintea vocalelor și a consoanelor sonore, în forma răz-) Element de compunere care: 1. a) formează, de la verbe, derivate care exprimă o împrăștiere, o repetare sau o intensificare a acțiunii exprimate de verbul simplu.
      a) formează, de la verbe, derivate care exprimă ideea revenirii la o stare mai veche;

      Ce dau ca etimologie privitor la răstoacă nu cred că e neapărat corect. potok este pârâul, iar rostok este vlăstar, mugur (uredh- groth: reg.radăș, a ardica, rast (inflamare a splinei), poate top.Ardeu; celt.ard (înălțime), aird (promontoriu), lat.arduus, sl.rast, etc.)
      rus.расток https://en.wiktionary.org/wiki/%D1%80%D0%BE%D1%81%D1%82%D0%BE%D0%BA

      Nici accentul nu s-a păstrat ca-n limbile slavice. Dar asta nu cred că se întâmplă prea des oricum.

      Comentariu de Sorin5780 — Iunie 27, 2016 @ 1:07 pm | Răspunde

  11. rămas a. învins: a se da rămas. ║ n. 1. acțiunea de a rămânea: rămas bun, adio ! 2. rezultatul ei: rămășiță.
    rămás n. (d. rămîn. De aicĭ vine ung. ramasz, rest). Acțiunea de a rămînea. Rest, rămășiță (Vechĭ). Rămas bun, adiĭo, vorbe adresate la o plecare pe mult timp orĭ pe tot-de-a-una: a-țĭ lua rămas bun (a zice „rămîĭ cu bine, rămîĭ sănătos”).

    S-ar putea ca ungurii să fi păstrat un sens pierdut la noi, ung. ramasz – odihnă.
    MAS ~uri n. 1) Oprire pentru odihnă (peste noapte). 2) Loc de odihnă peste noapte. /<lat. mansum

    mansum este forma de participiu pasiv a verbului lat.manere (a rămâne – rămas). Probabil că se confundă cu un dacic *rami, *romula sau chiar *romaest. Ca să fie dacic, ar fi trebuit să avem ceva ca rămaș, *rămură sau chiar *ramă, cine știe!.

    alb.resht https://en.wiktionary.org/wiki/rest#Etymology_1

    Conform entopicului adurmiș (pădure mare) un astfel de dacism (*ramuș) putea da un apelativ pentru un codru nemișcat, adormit. Un fel de romuva
    "abode of inner peace" a dacilor, o imagine mentală foarte prezentă în filmele "fantasy". Atunci când nimic nu mai mișcă sau sună în pădure, urmează grozăvia, "blood and gore".

    adurmiş s.n. Pădure de fag şi brad (ST MAT ONOM, Bistriţa-Năsăud, Sebiş); top. pe Valea Superioară a Şieului.  Et. vb. adurmi < adormi + suf. -iş. http://editurauniversitaria.ucv.ro/dictionar-entopic-al-limbii-romane–vol-1/cuprins
    Ceva, ceva am mai spus aici: (v.ultimul comentariu: https://toponime.wordpress.com/2011/08/26/durmitor-si-fratii-sai-%E2%80%93-despre-toponimele-balcanice-cu-sufix-%E2%80%99-tor%E2%80%99/

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 27, 2016 @ 11:01 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: