Istoriile lui Roderick

Iulie 2, 2009

Berea getică

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 1:56 pm

M-am întrebat cândva dacă geto-dacii cunoşteau – şi produceau – berea.
Această băutură e întâlnită în Egipt şi Mesopotamia în zorii civilizaţiei; e băutura zeilor din Enuma Eliş. E la fel de veche precum pâinea şi specifică popoarelor agrare.

Mi se pare puţin probabil ca geţii, care aveau lanuri întinse de cereale, să nu fi cunoscut vreo băutură fermentată asemănătoare berii, deşi băutura lor principală, proverbială, era vinul.
E ciudat iarăşi faptul că la români berea este un articol de import, nefiind specifică tradiţiei noastre.
A existat oare berea la geto-daci şi la români ? Şi când şi de ce a dispărut ?

***

Cf. DEX ’98:

BÉRE1, (rar) beri, s.f. 1. Băutură slab alcoolică, obţinută prin fermentarea unei infuzii rezultate din fierberea în apă a malţului şi a florilor de hamei. 2. (Eliptic) Ţap, halbă, sticlă de bere1 (1). – Din germ. Bier (influenţat de bere2).

BÉRE2 s.f. Faptul de a bea. – V. bea.

Un cuvânt asemănător ca formă şi posibil legat etimologic de cele de mai sus este

BEREGÁTĂ, beregate, s.f. (Pop.) Laringe; p. ext. gâtlej. – Cf. scr. b e r i k a t. ”

Cert este că tracii aveau bere – numită brytos .

Din http://groznijat.tripod.com/thrac/thrac_3.html  ( I. Duridanov )

„brytos (masc.), bryton (neuter) ‘a kind of ale from barley, a beer’ (Archil. Hecat. and others), brutos (Hesych.), bryttion (Herodian.). The word was used by the Thracians, the Peonians and the Phrygians. It is related to the Anglo-Saxon brod, Old-HighGerman prod ‘broth’. ”

Rădăcina PIE e probabil
*bhreue- „to bubble, boil, effervesce” ( cf. http://www.etymonline.com/index.php?term=brew )

Iar dacă geţii erau – de la Herodot citire – traci şi în plus mari cultivatori de cereale, e foarte plauzibil ca ei să fi produs bere. De ce a fost însă „eclipsată” de vin ?

Poate a existat o preferinţă „gustativă” pentru vin, poate acesta s-a impus datorită simbolisticii sale, inevitabil legată de sânge şi viaţă ( ca şi ocrul roşu).  La traci, vinul era legat de ideea de „roşu”, era definit prin acest termen:

zelâs ‘wine’ (Choerob. 124, 11 Gaisf.), zelas (Cobeti excerpt e cod. Marc. 489), zeilá (Phot. Lex.), zílai (Hesych.). As related to it are given the Greek chális ‘pure (not watered down) wine’, the Mac. kálithos ‘wine’ (Hesych.), the Old-Ind. hala ‘brandy’. The Thracian zelâs can be also compared to the Lith. zalas ‘red (for cattle)’, the Latv. zals ‘bright red, brown’, the Bret. gell ‘reddish, brown’, all from the IE *g’hel- ‘to shine’. Thus for the Thracians the wine got his name from its red colour.” (I. Duridanov, http://groznijat.tripod.com/thrac/thrac_3.html )

E probabil că vinul, la traci şi geto-daci, s-a consacrat ca băutură a clasei nobiliare, combatante ( cea „convinsă” mai târziu de Deceneu să-şi taie viile ).

Berea – mai puţin „sangvinară” – era probabil băutura ţăranilor traci şi geţi.

Aceasta ar putea explica şi dispariţia ei. E posibil ca berea să fi dispărut de la noi -cândva, într-un trecut incert-  ca urmare a sărăcirii populaţiei agrare, a dărilor plătite de către ţărani în cereale.
A face bere din cereale este un lux ; când sunt prea puţine, iar vremurile sunt…nesigure -presărate cu războaie şi creşteri de taxe- le păstrezi pentru mâncare, pentru supravieţuire.

Spre deosebire de cereale, strugurii pot fi doar consumaţi imediat sau „băuţi”.  Vinul, băutura „nobilă”, a fost mereu solicitată de către clasele superioare ale societăţii. În plus, includerea lui în ritualul creştin i-a dat o importanţă hotărâtoare.

Într-un fel sau altul, sub presiunea istoriei, românii au uitat arta fabricării berii.

Mă întreb dacă o vom redescoperi cândva – şi vom bea o bere originală, autohtonă şi mai ales bună  :)

Anunțuri

21 comentarii »

  1. uite ce-am gasit pe wikipedia, despre limba traca:
    brytos, bryton, brutos, bryttion „a kind of ale made from barley” PIE *bhrūto English broth, Welsh brwd „brewage”, Lat defrutum „must boiled down”, Greek apéphrysen „to seethe, boil”, Slavic vriti „to seethe, boil” vrutok „strong spring, boiling water”, Sanskrit bhurati „he quivers”, Alb. brumë „dough”, dialectal Romanian brut „bread” (from which standard Romanian brutar „baker” is derived)
    si linku:
    http://en.wikipedia.org/wiki/Thracian_language

    Parerea mea este ca se pastreaza consoanele B si R, la fel ca in cuvantul „bere” si mi se pare convingatoare si legatura dintre bere si faptul ca e facuta din cereale -asta pentru cuvantul „brutar”.
    sa-mi spui daca aberez!

    Comentariu de mandalandala — Iulie 4, 2009 @ 8:25 am | Răspunde

  2. M-am gândit la „brutar”, dar nu cred că e autohton. După Ciorănescu, „brut” vine din germană, prin intermediar slav:

    „brut (-turi), s.n. – Pîine neagră. Sl. brotŭ, de la v. germ. brot (› germ. Brot), cf. Cihac, II, 29. Cuvînt înv., puţin folosit. – Der., de uz curent: brutar, s.m. (persoană care face sau vinde pîine); brutăreasă, s.f. (femeie care face sau vinde pîine; soţia brutarului); brutăresc, adj. (de brutari); brutărească, s.f. (dans tipic); brutărie, s.f. (clădire unde se face sau se vinde pîinea). ”

    Albanezul „brumë” înseamnă şi brumă.

    „brúmă (brúme), s.f. – 1. Chiciură, promoroacă. – 2. Strat fin strălucitor care acoperă unele fructe proaspete, cînd sînt gata coapte. – 3. (În expresia ce bruma) Nimic, cantitate neînsemnată, mică. – Mr., megl. brumă. Lat. brūma „timp de iarnă” (Diez, Gramm., I, 91; Puşcariu 224; REW 1335; Candrea-Dens., 185; DAR); cf. alb. brumë „chiciură” (Meyer 49),” ( dicţionarul lui Ciorănescu, preluat de DEX online )

    S-ar putea ca „brumă” să fi însemnat cândva şi „drojdie”.

    Comentariu de roderick — Iulie 6, 2009 @ 9:40 am | Răspunde

  3. Sanatate!
    uite ce-am gasit pe indoeuropean.nl la albanian inherited lexicon:

    tarate (prastina??)de vin sau alte plante, folosite la dospit deci drojdie din care se face berea?

    Comentariu de mandalandala — Iulie 16, 2009 @ 1:44 pm | Răspunde

  4. no, n-a intrat citatul, acuma intra:
    Albanian form: be¨rsi {2} [fnp] (tg)

    Meaning: rest from wine-, olive-, plum-press

    Proto-Albanian: brits´iƒ {1}

    Page in Demiraj AE: 98

    Certainty: –

    Page in Pokorny: 144

    Latin: br–sa `husks of wine’

    Notes: {1} Apparently, an old Wanderwort. {2}

    Comentariu de mandalandala — Iulie 16, 2009 @ 1:45 pm | Răspunde

  5. Frumoasă treaba cu acest „be¨rsi ”

    Ar fi sinonim în română cu termenii „boştină”, „tescovină”, „comină” – folosiţi în diferite regiuni cu alt înţeles.
    (aici referindu-se deci la resturile de struguri rămase după extragerea mustului )

    Comentariu de roderick — Iulie 17, 2009 @ 9:23 am | Răspunde

  6. pai si ‘prastina’ are ‘p(b)’,’r’ si ‘s’.
    sanatate, omule!

    Comentariu de mandalandala — Iulie 17, 2009 @ 2:45 pm | Răspunde

  7. Mersi mult :)

    N-am auzit de „praştină” până azi

    Comentariu de roderick — Iulie 17, 2009 @ 3:32 pm | Răspunde

  8. cel putin in Muntenia, de unde sunt eu, asa stiu ca se zice si bostină si prăstină.
    Vorbind de ‘brutar’…, ma gandeam ca e o legatura intre ‘bradosi’ si ‘bread’, dar cred ca ‘bradosi'(omuleti din aluat, care se fac de Mucenici), cuvantul asta ,are legatura mai degraba cu ‘brad’ din romana decat cu ‘bread’ etc din limbile germanice.
    Sanatate!

    Comentariu de mandalandala — Iulie 20, 2009 @ 7:28 am | Răspunde

  9. Boştina – ceea ce rămâne după ce este extrasă ceara din fagurii vechi. Într-un fagure matca poate oua de cel mult 30 de ori: după fiecare creştere albinele scot o parte din cămăşuţele de la năpârlire şi alte alea, iar ce nu pot scoate este lipit de pereţii celulei şi acoperit cu un strat fin de propolis. După 30 de generaţii trecute prin aceiaşi celulă – privind prin fagure în raza soarelui – lumina nu se mai strecoară , deci fagurele trebuie topit.
    Până la apariţia stupilor sistematici, exista momentul numit „La Retezat“când fagurii crescuţi în buduroi erau retezaţi cu un cuţit în formă de seceră în unghi drept ( în zona străsihaştrilor era folosit), partea de din vale, cu miere , cu păstură, cu larve ( dacă nu încetase ouatul!), câteva albine era „extrasă“ – trebuie să recunoaştem: un mic măcel. Acest conglomerat era presat prin metode casnice ca să se obţină mierea, apoi fiert în apă si presat ca să se obţină ceara. Ce rămânea: cămăşuţele de năpârlire, propolis, polen vechi şi 30 procente ceară – se numeşte boştină. Acest produs era uscat şi păstrat în strat subţire până la recolta de prune; atunci boştina era pusă în tocitoare si odată ce fermentau fructele se4 „topea“ în compoziţie. Rezultatul: viitorul produs (alcoolul) primea arome greu de primit în alt mod.
    Boştinarii umblau prin sate şi strângeau produsul: prin metode chimice ( solvenţi anorganici) se poate extrage şi din ceara ce rămâne în boştină.
    Boasca – resturile de la industria vinului.

    Comentariu de Grigore Rotaru Delacamboru — Iulie 20, 2009 @ 5:24 pm | Răspunde

  10. În zona rupestrelor prăştină este egal cu prăjină, dar nu orice prăjină: după ce este încărcat fânul , pe drugi în car, balotul creat trebuie legat – să fie deplasarea lină. Prăştina se află pe creasta balotului aşezată simetric, la fiecare cap legată de car cu câte un urmuz.
    Pentru această lucrare: praştină = prăjină, un bilon de lemn cu şanţ – guler la un capăt şi cu opritoare-cep (un rest de creangă) la celălat capăt.
    Lemnul pentru prăştină trebuie să fie aţos: elastic dar nu în arc amplu, eventuala rupere nu ar produce fractură ci aţe.
    La nunţi se folosea prăjina = beldia , un fag subţire şi înalt , curăţat de coajă – în curtea miresei cu bradul pentru nunească în vârf şi cu altul langă el ( dacă nu mă înşel); foarte rar şi aici – praştină.

    Comentariu de Grigore Rotaru Delacamboru — Iulie 20, 2009 @ 5:46 pm | Răspunde

  11. Poeticeşte aş apropia brumă de bură; tot din zona rupestrelor: într-o noapte liniştită de vară – păianjenii leagă florile fânului cu plasă – leagăn. Noaptea se produce condens pe firul de păianjen şi privind în lung o aşa podoabă, omul de pe acolo zice: „ azi-noapte păianjenii au făcut bură“. Spectacolul este unic, deci greu de descris: mii de balansoare aduse în stare concavă de greutatea „boabelor“ de bură.
    „Să te semnezi pe bura prunii“ – toamnă bogată.
    Să fie bine!

    Comentariu de Grigore Rotaru Delacamboru — Iulie 20, 2009 @ 6:05 pm | Răspunde

  12. Acest zelas(roșu) are vreo legătură cu termenii zel, zelos, zelator ?

    Comentariu de Ioan — Septembrie 20, 2010 @ 8:48 am | Răspunde

  13. borhót, -uri, s.n. – 1. Fructe fermentate care se fierb, pentru a se extrage alcoolul: „Borhot se zice înainte de sert” (Ieud). „Borhot, din care fac horinca, înainte de-a sierbe” (Petrova); monturi, slad (ALR 1971:462). 2. Resturi de fructe fermentate rămase după distilare (Budești; Giulești; Vad; Săpânța; Săcel etc.). În Maramureșul din dreapta Tisei: brahă (DRT). – Et. nec. (MAD, NDU).

    Comentariu de Ioan Albu — Iunie 14, 2012 @ 11:44 pm | Răspunde

  14. http://www.descopera.ro/povestea-berii/10249499-sangele-pamantului-secretul-berii-tracilor
    Mi se par foarte interesante informaţiile. Mai ales cea în care tracii şi frigienii sunt descrişi de poetul grec, Arhiloh, drept popoare care „beau berea printr-un tub”. Prin nordul ţării confecţionează unii nişte bote în care pun palincă, însă, dacă nu-i decât o coincidenţă..măcar traci au inventat paiul de băut alcool prin el. :)

    N-am ştiut că gustul berii antice nu era acelaşi cu al berii cu hamei de azi.

    Comentariu de Sorin5780 — Decembrie 14, 2014 @ 12:29 pm | Răspunde

    • Și vechii egipteni beau berea cu paiul, dintr-o farfurie.

      Comentariu de Roderick — Decembrie 14, 2014 @ 2:53 pm | Răspunde

  15. „Locuitorii petrec la joc lunga noapte de iarnă şi le face plăcere să prepare, din orz fermentat şi din fructe acre de sorb, o băutură ce seamănă cu vinul” Vergilius (70 î.Hr. – 19 î. Hr.)

    ”Hellanicos în Întemeieri spune că berea se pregăteşte şi din rădăcini, scriind astfel: „Ei beau bere făcută din rădăcini, întocmai ca tracii care beau bere pregătită din orz”.

    http://adevarul.ro/locale/hunedoara/dacia-viziunea-apocaliptica-poetului-antic-ovidius-orisiunde-te-ai-uita-vezi-campii-necultivate-iarna-grea-cealalta-iarna-1_55be3804f5eaafab2c2c0f47/index.html

    Comentariu de Sorin5780 — August 3, 2015 @ 6:15 am | Răspunde

  16. Când Priscus Panites a călătorit spre curtea lui Atila, printre alimentele primite pe drum de la locuitorii satelor s-a numărat o băutură de orz numită ”camos”. Fără îndoială este aceeași cu ”camum”, o bere băută în Galia și Dalmația (v. http://dalby.pagesperso-orange.fr/extra/BeerAZ.html; cuvântul apare și în latinlexicon.org).
    Probabil din PIE kʷem- ”to swallow, sip” (Pokorny).

    Comentariu de Roderick — August 4, 2015 @ 4:50 am | Răspunde

    • hámeș, -ă, hameși, -e, (hamneș), adj. – Nesătul, lacom: „Și gura mi-i hamneșă” (Papahagi, 1925: 191). – Cf. alb. hameș, modificat după suf. -eș (MDA); cuvânt autohton (Philippide, Rosetti, Brâncuș, Vraciu).

      hămnisít, -ă, (hămnisât), adj. – Nesătul, lacom. – Din hamniș (< magh. hamis) + -it.

      N-ar fi prima oară când avem o paralelă h/k,g : burdican, burdigan/burdihan, hudă/cudă; deci mă gândesc la acest radical *kʷem- ”to swallow, sip”. (dacic *kamiș) http://indo-european.info/pokorny-etymological-dictionary/k%CA%B7em.htm

      Hameș ar putea fi coradical cu găman, alt lacom. https://dexonline.ro/definitie/g%C4%83man

      hameș din alb.ha(to eat) nu are sens decât dacă ne imaginăm un der. *hamn (sufixul de agent -mn), care nu există în alb. și robabil n-are sens nici în română.

      Ținând cont de etimonul oronimului Haemus (tracic *Haimo?) din *kamyo, *akma (rocă, stâncă; vatră), alternanța între h și k este foarte veche. Probabil afecta toate dialectele TDM.

      Comentariu de Sorin5780 — Februarie 2, 2017 @ 8:18 am | Răspunde

    • https://hroderic.wordpress.com/2011/05/14/daos/
      În comentariul 9 am găsit că băutura aia se numea cadmos, iar radicalul de origine ar trebui să fie *kad- http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=+862&root=config

      Radicalul trebuie să fi însemnat ori băutură fermentată ori o culoare maronie. Eu zic că primul, la fel ca bragă, (brahă, braică) și borhot.

      brágă sf [At: LB / V: ~ ahă, ~ aică / E: rs вpaгa] 1 (Rar) Orz măcinat care se întrebuințează la fabricarea berii. 2 (Îf braică) Rămășițe în urma fierberii rachiului de bucate. 3 (Îf braha) Bobală Si: lături. 4 Băutură răcoritoare preparată din zeamă de mei râșnit, fiert și fermentat sau din bucățile de pâine fermentate în apă. 5 (Iuz) Băutură preparată din apă și faină de mei sau de mălai care se bea în post drept ciorbă. 6 (Fam; îe) Ieftin ca ~ Foarte ieftin.

      Chiar și boștină sau boască ar trebui analizate ca sl.teskovina, mai puțin în sensul ambustia, ca în articolul despre buștină/buștean.
      Alt sinonim, comină (var. camănă), ar putea la fel de bine să însemne apăsare, strivire, ceea ce este presat. De aici și băutura asta, camum.
      ham (alternanța c/h) – https://en.wiktionary.org/wiki/camus#Etymology_2

      Comentariu de Sorin5780 — Iulie 3, 2017 @ 8:21 am | Răspunde

      • Lewis & Short dă doar forma camum ”a kind of beer”.

        cadmia/cadmea ”an ore of zinc, calamine, cadmia”, ”the dross or slag formed in a furnace” (numele elementului cadmiu) derivă (cf. etymonline.com) din numele eroului Cadmos, fondatorul legendar al Tebei. (”Kadmeioi was an alternative name for „Thebans” since the time of Homer” -etymonline.com)

        Singurele cuvinte menționate în lat. clasică și care încep cu cadm- ar fi legate de acest Cadmos, cf. latinlexicon.org (care conține datele dicționarului lui Lewis și Short), plus cadmītis, numele unei pietre prețioase (probabil tot din Cadmos).

        Mai este lat. cadus ”a large vessel for liquids, wine-jar, jug”, ”wine (poet.)”, din gr. κάδος , cuvânt care ar fi de origine semitică (cf. ebr. kad din proto-sem. *kad- ”mug”, rădăcina cf. starling.rinet.ru).

        Comentariu de Roderick — Iulie 3, 2017 @ 9:14 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: