Istoriile lui Roderick

Iulie 17, 2009

Din Retezat

Filed under: Kogaionon,Traco-geto-dacii — Roderick @ 11:28 pm

Pe cursul său superior, Râul Alb din Retezat se numeşte Vasiel.

E posibil ca aceste două nume să însemne acelaşi lucru, cum se întâmplă uneori ( de ex. în cazul Bistriţei – Repedea ) , denumirea cursului superior fiind mai veche.

PIE  *k’weit- „alb, strălucitor” este cel care a dat în germană „weiss”.

Cuvântul trac pe care l-a dat acest radical este, după I. Duridanov,

svit- to shine, to twinkle’ [Lith. vit‘ti ‘to shine, to twinkle’, Old-Bulg. svteti sia) ‘to shine’]” ( http://groznijat.tripod.com/thrac/thrac_5.html )

În acelaşi glosar găsim

ala current, stream’ [Latv. H Alaja, Lith. al‘ti ‘flooded’].”

Sensul de „strălucire” îl au şi PIE  *swel-  şi  *tweis- . ( cf. starling.rinet.ru )

Cel din urmă cred că stă la originea numelui Vasielului.

***

O legendă a Retezatului pomeneşte de Alb-Împărat, fiul lui Roş-Împărat. ( legenda lui Iovan Iorgovan, redată de Emilian Iliescu, marele montaniard şi iubitor al Retezatului , aici – http://www.anidescoala.ro/Legenda-lui-Iovan-Iorgovan-Legenda-Muntilor-Retezat.html )

E uşor de văzut că Râul Alb se învecinează cu râul Paroşul , al cărui nume trimite spre roşu, foc, „pară” (PIE *perǝ ). Hidrografia ar putea corespunde legendei

Râul Mălăieşti curge la vest de Paroş. Radicalul PIE *mel-  (de unde grecescul „mélās” şi „melanina” ) poate sta la baza numelui acestui râu. Mălăieşti ar putea fi un „râu negru”.

E posibil ca de la vest la est să curgă înspre nordul munţilor Retezat râuri purtând numele de negru, roşu, alb. ( Ordinea nu corespunde etapelor procesului alchimic – nigredo, albedo, rubedo)

***

Un basm cules de Ion Pop Reteganul la poalele Retezatului este”Vizor, craiul şerpilor”. ( îl găsiţi aici :) http://www.lumeapiticilor.ro/strada/?amfiteatru=povesti::1858:Vizor,_craiul_serpilor )

Numele Vizor poate reprezenta- cu mare probabilitate-  moştenirea lui „Basileos”.

Acest „Basileos” apare pe monede getice – cele de tip „Moskonos” , iar inscripţia „BA” apare la Sarmizegetusa Regia.

„Basilica” a dat „biserică”.  „Basileos” ar fi putut da „bizer”, „vizer” ( patronime întâlnite în România ) sau Vizor, numele „craiului şerpilor”.

( M-am gândit cândva şi la o posibilă legătură între „basileos” şi „Basarab”. Dr. Sorin Paliga (în „Mitologia tracilor”) susţine că numele Basarabilor ar putea continua un antroponim trac, bazat pe rădăcina *bas(s) , cf. trac Bassaros, Bassos, Bassus )

Corespondentul lui Vizor în bestiarul vest-european este Şarpele Basilisc ( vezi http://en.wikipedia.org/wiki/Basilisk), al cărui nume derivă din grecul „basilískos” , un diminutiv al lui „basileus”.

9 comentarii »

  1. P.S. In urmatoarele 7 zile iau pauza ; comentariile noilor veniţi nu vor putea fi moderate în acest timp şi în consecinţă nu vor apărea pentru o bucată de vreme pe blog, dar sper ca ei să comenteze chiar şi în aceste condiţii grele :)
    Numai bine tuturor !

    Comentariu de roderick — Iulie 18, 2009 @ 12:15 am | Răspunde

  2. P.S.

    Numele râului Mălăieşti ar putea să nu fie relevant. Cel mai probabil provine din numele satului Mălăieşti, probabil întemeiat de oameni veniţi din vreun sat numit Malaia sau Maleia. E interesant de ştiut vechiul nume al acestui râu.
    De asemenea, e de studiat originea numelui râului Şerel, de la est de Vasiel. O las pe mai târziu.

    Comentariu de roderick — Iulie 18, 2009 @ 1:03 am | Răspunde

  3. PIE *kerǝs- ( negru ) a dat în tracă „kerasa” ( cf. http://groznijat.tripod.com/thrac/thrac_4b.html ).

    E posibilă evoluţia ker > cer > şer

    Comentariu de roderick — Septembrie 8, 2009 @ 7:58 pm | Răspunde

  4. Vizor ăsta cred că vine din ie weg- fresh, cheerful; to be awake, to be strong: skt. vā́ja- m. putere, vigoare, energie; vájra- fulgerul (lui Indra)
    av.vazra (mare,măreț),pers.vazarka(idem), altele: http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/germet&text_number=+++945&root=config
    lat, vigil (treaz, alert), rom.vînj, vînjos și ..
    VÉGHE s. 1. v. nesomn. 2. priveghere, trezie, (înv. și reg.) priveghi, (reg.) privegheală. (În timpul ~ii …) 3. v. pază. 4. gardă, pază, strajă, (înv., în Mold.) aret. (Stă de ~.) 5. v. santinelă.
    VIZOR ăsta pare să fie chiar așa pentru Petru: veghetor, strajă, îndrumător. Nici sensurile prezente la indo-iranieni nu-s de colea, par să se potrivească.Totuși, să nu ocolim posibilitatea unui turcism din vizir,ministru musulman, demnitar otoman.
    Dacă Vizor e coradical cu lat vigil, atunci și Vezina ar putea fi un derivat apropiat. http://en.wikipedia.org/wiki/Vigil

    Comentariu de Ioan Albu — Decembrie 27, 2011 @ 12:16 am | Răspunde

  5. Însuși Retezatul ar putea fi nume de origine autohtonă. IE *rent- to cut, to square
    http://dexonline.ro/definitie/reteza
    http://dexonline.ro/definitie/retez
    http://dexonline.ro/lexem/r%C4%83ntui/143754
    Poate și rănțuí (a se destrăma, a se uza, a se rupe o haină) din IE retk’- to scatter, to tear apart, to torment
    Mă întreb dacă dacii nu aveau un sufix pentru verbe [-dza sau -za]. Aminteam de I.I.Russu acum ceva timp că propune verbul oșenesc „să sarmadză” – a se împrăștia”, din aceeași familie cu arom.sârma și alb. ther, therim http://en.wiktionary.org/wiki/th%C3%ABrrime
    Asta pe lângă clasicul și prea productivul sufix -ma (dărma, răzema).

    Am găsit și un posibil coradical al lat.runcus IE *reuk- to pull, to weed : răntuí, răntuiésc, vb. (reg.) a trage, a smuci, a smulge. (k > t e foarte exemplificat în lb.noastră, la fel ca rom.trup față de proto-alb.krepa > skrep/shkep- to resemble< aici poate fi o discuție interesantă privind rom.chip și sincoparea lui r..cunosc și alte exemple la noi)
    Pe baza altor derivate albaneze din IE trag concluzia că IE *eu devine [u] la iliri; posibil și la noi prin traci.

    Câteva legende: http://ro.scribd.com/doc/42503556/53/LEGENDA-MUNTELUI-RETEZAT
    Streu- „cel năvalnic”
    Orelia din Aurelia sau dacicul Orelis (alb.orrl- buzzard, lizard, adică șoim și șopârlă);legat etim.șopârlei, Russu o leagă tot de viteză.Cred că am comentat și eu despre asta înainte de a citi cartea dânsului.
    Bodea din reg.bodiu (uliu, eret)
    Am impresia că sîntem foarte rupți de antroponimia noastră veche.

    PS: îmi pare rău că nu putem aduna toate concluziile adunate pe acest blog într-un tot unitar.Eu cred că am ridica procentul substratului autohton măcar pe locul 3, iar cu o reformă mai drastică am micșora puțin influența neologismelor și a lexicului străin. Dar „aista-i” o utopie azi! ..din păcate. :(

    Comentariu de Sorin5780 — Martie 28, 2013 @ 1:37 pm | Răspunde

    • lat.runcus IE *reuk- to pull, to weed : răntuí, răntuiésc, vb. (reg.) a trage, a smuci, a smulge

      Este posibil ca cu IE reuk să aibă legătură termenul a zdruncina (zdRUNCina), dar și cuvântul „tronc” (tRUNC) din expresia „a cădea cu tronc”

      Comentariu de sabinus — Martie 29, 2013 @ 6:54 pm | Răspunde

    • ”chip” l-aș lega de lat. clipeum ”esp. freq., A bust of the gods or distinguished men, represented upon a shield-formed surface (of gold, silver, etc., skilfully prepared, and often laid up as sacred gifts in the temples” (latinlexicon.org)

      sau alb. kep ”1.to hew, quarry (stone) 2.to chisel, engrave” cf. ”chip cioplit”

      Comentariu de Roderick — Ianuarie 21, 2016 @ 7:35 pm | Răspunde

  6. Codificarea coordonatelor geografice prin culori e foarte veche. În legendele noastre lipsește doar Negru-Împărat, în rest avem toată gama culorilor slavice: „The ethnographic explanation is that the term was derived from the old-Slavonic use of colors for the four cardinal points of the compass. The ancient totem-god Svetovid had four faces. The northern face of the totem was white (hence White Russia), the western face was red (hence Chervona (Red) Rus’), the southern face was black and the eastern green (hence Zelenyj klyn).”
    http://en.wikipedia.org/wiki/White_Russia

    Dacă râurile sau munții nu au o culoare anume datorită proprietăților fizice ar trebui să căutăm dacă nu e cumva o desemnare pur geografică. Fără îndoială acei legendari „împărați” semnifică anumite coordonate, la fel cum își asumau slavii sau turcomanii.
    Nu degeaba avem un Negru-vodă ca întemeietor de țară.

    Comentariu de Sorin5780 — Mai 11, 2014 @ 9:35 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: