Istoriile lui Roderick

August 11, 2009

Syginni

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 10:24 am

Herodot scria că
„“Mai la nord de această regiune nimeni nu poate să spună sigur cine locuieşte. Pare însă că dincolo de Istru este un deşert nemărginit. Am putut totuşi să aflu că peste Istru locuiesc nişte oameni, care se numesc syginni, având veşminte ca mezii”
(Istorii, V.9)

E probabil, cred, că syginnii de peste Istru erau de fapt sucii, cetatea lor de baştină nefiind Singidava – cum s-a afirmat – ci Sucidava ( una din cele două – vezi harta http://soltdm.com/geo/arts/categs/dava.jpg ). E posibil ca aceştia să fi fost prezenţi într-o anumită epocă de-a lungul unei mari părţi din cursul inferior al Dunării, fiind astfel cunoscuţi de către cei de la sud de Dunăre.
Procopius menţionează Sucidava ca Sykibida
(vezi  http://www.gk.ro/sarmizegetusa//webring/burebistarex/neamuri2.html, http://soltdm.com/geo/arts/categs/categs.htm  )

Poate că există la Herodot o eroare în ceea ce priveşte numele tribului (mai probabil) , poate forma numelui a evoluat în timp.

Anunțuri

17 comentarii »

  1. „Proto-IE: *sokʷ– (-kʷh-)
    Meaning: companion, fellow
    Old Indian: sákhā (acc. sákhāyam, other cases from sakhi-) m. `friend, assistant, companion’
    Avestan: haxay- (haši-) `Gefährte, Genosse, Freunde’
    Other Iranian: OPers Haxāmaniš-
    Old Greek: opā́ōn, ion. opéōn, myk. o-qa-wo-ni m. `Gefährte, Begleiter’, opǟdó-s m. `Begleiter’; aor. aossē̂sai̯ `helfe, beistehen’ (от *sm-sokʷ-jo-)
    Germanic: *sag-já- m.
    Latin: socius, -a `gemeinsam’, socius, -ī m. `Gefährte, Genosse, Teilnehmer, Bundesgenosse’, socia f. `Genossin’
    Comments: [Quite probably derived from *sekʷe-, the problem is -h-.] ” (starling.rinet.ru )

    PIE *sekʷe „a urmări”

    Numele sucilor putea însemna de fapt „tovarăşii”, „clanul”, „nobilii”, „societatea”.
    Interesant e că termenul germanic corespunzător radicalului PIE înseamnă „războinic”

    Comentariu de roderick — Septembrie 7, 2009 @ 5:05 pm | Răspunde

    • Mi se pare amuzant acum cînd mă gîndesc că șogor (cumnat, amic, coleg.) ar putea fi tracic, mai ales sensul de amic, coleg. Maramureșenii ăștia chiar au păstrat un lexic interesant. În alb.shok-u (camarad) păstrează adevărata pronunțare tracică cu „ș” în față conform lui Pîrvan. El face o mențiune în cartea asta http://www.scribd.com/doc/16509714/Vasile-Parvan-Cetatea-Tropaeum-Consideraii-istorice despre spiranta cu care se începe numirea unui trac dobrogean, Siampudi, (genitivul lui Siampudus) și așezarea Sucidava (Șucidava, genitivul ăsta ar putea coreșpunde unui traci „șok” ca în albaneză).Acum eu nu știu ce să zic, poate nu era decît o pronunție dialectală tracică aceșt „ș”(includ aici pe albanezi), iar ceilați păstrau un „s” în față. Șogor pare să aibă în maghiară o origine germană din Schwager(cumnat, idem. pol.szwagier și ceh.švagr ) http://en.wiktionary.org/wiki/Schwager#German elementul intră în cîteva construcții austriace/germanice. http://en.wiktionary.org/wiki/Schwippschwager
      Dacă acest ie sokʷ ar fi avut un apostrof la urmă aș fi sărit cu un EVRIKA, E DACIC dar… :(
      Totuși nu-mi pierd speranța că avem încă un posibil cuvînt din substrat,doar o leacă primenit cu o pojghiță de latină,dar odată îndepărtate zoaiele… Ce ar fi să pronunțăm de azi cu toții ȘOȚși ȘOAȚĂ, ÎNȘOȚITOR? Glumesc, bineînțeles.
      Șiampudi ăsta îmi amintește de sufixul alb. -shëm http://en.wiktionary.org/wiki/-sh%C3%ABm#Albanian dar și de superlativul conținut de șoiman/șoim. Poate are legătură cu lat.summus, deoarece șoiman pare să fie mereu un superlativ pentru orice descrie:
      ȘOIMÁN, -Ă, șoimani, -e, s. m., s. f. pl., adj. 1. S. m. (Ornit.) Șoim (1). 2. S. m. Persoană curajoasă, vitează, mândră, semeață; șoim (2). 3. S. m. (Pop.) Cal sprinten, aprig; șoim (3). 4. S. f. pl. art. (Mitol. pop.) Iele. 5. Adj. (Pop.) Strașnic, minunat, extraordinar. – Șoim + suf. -an.
      ȘIAM- ar putea fi foarte bine coradicalul satem al sufixului lat.com (din compatriot)…șiampudi= cu toate picioarele :)

      Chestiunea acestui tracic „ș” pentru ie „s” îmi dă speranțe dar și mici dezamăgiri.

      Comentariu de Ioan Albu — Ianuarie 6, 2012 @ 3:15 pm | Răspunde

      • Nu lat.„com” voiam să zic, ci acest ie sem:

        Proto-IE: „sem” |

        Meaning: pron.: one, whole
        Tokharian: B ṣäṃs- ‘count’ (653); A ṣa- (in compounds), B ṣe ‘one’ (Adams 658)
        Armenian: mi ‘eins’; amēn, amēnain ‘alle, omnis’
        Old Greek: hẹ̄̂s, hén, miá, gen. henós ‘ein’, mō̂nükh-s ‘einhufer’, kret. amákis, tarant. amátis ‘einmal’, hátero-, att. hétero- ‘der eine, der andere von zweien’
        Slavic: *sāmъ
        Germanic: *sim=, *sam=, *sum=
        Latin: semper ‘in einem fort, immer’
        Celtic: Cymr hanner, Corn, Bret hanter ‘Hälfte’; OIr samail ‘Bild, Gleichnis’, proklit. Cymr usw. amal ‘wie’, OIr samlith ‘simul’, cosmail ‘consimilis’; OIr sund ‘hier’, Cymr hwnn ‘dieser’
        Russ. meaning: один, единственный

        Comentariu de Ioan Albu — Ianuarie 6, 2012 @ 3:22 pm | Răspunde

      • Săracul Șiampudi o fi avut un singur picior de-i numit așa.. cum s-o spune „iartă-mă” în tracică? Încerc un albanism poate pricepe: – më fal, mik i dashur :)

        Comentariu de Ioan Albu — Ianuarie 6, 2012 @ 3:32 pm | Răspunde

      • Șoiman este soiman, adică soi-man „om de soi” (om de vază, om deosebit). Și rezolvăm problema echivaării lui ș cu s ( ce apare în unele situații)

        Comentariu de sabinus — Ianuarie 6, 2012 @ 7:07 pm | Răspunde

      • Mă întreb dacă Șiampudi nu e o poreclă care se traduce prin Ciompu-di ( http://dexonline.ro/definitie/ciomp ), deci tot un fel de handicap locomotor.Ș alternează cu CI conform ex. din substratul nostru.

        Comentariu de Ioan Albu — Ianuarie 10, 2012 @ 1:34 am | Răspunde

      • Genitivul cu articol antepus seamănă oarecum cu cel albanez: pag.315 http://www.alil.ro/wp-content/uploads/2012/08/DIALECTOLOGIE-%C5%9EI-%C5%9ETIIN%C5%A2E-ONOMASTICE.pdf

        La fel de interesant e că formarea genitivului (una dintre mai multe) este identică în cele două limbi: la albanezi cu sufixul -aj (him) care este pronume personal, la noi la fel, dar cu unul de origine latină illum (him), illa(her).

        Comentariu de Ioan Albu — Octombrie 25, 2015 @ 9:22 am | Răspunde

  2. Se potrivește cu termenul prin care se autointitulau sciții,SAKA,adăugat la faptul că sunt comparați cu mezii conform lui Herodot..s-a rezolvat misterul,erau sciți.Crezi că termenii soț,însoțire sânt autohtone și nu latine?

    Comentariu de Ioan Albu — Decembrie 28, 2009 @ 11:13 pm | Răspunde

  3. Există o reprezentare superbă a unui scit pe un vas grecesc ( http://media-2.web.britannica.com/eb-media/64/12064-004-04AE3E83.jpg )

    Dacă sucii sunt sciţi, ce s-ar putea spune despre sciţii „daha” ? Erau daci ?
    Iar massageţii şi tisageţii, trataţi uneori drept sciţi, erau geţi ?

    S-ar putea avansa o teorie a originii „scitice” a unor geto-daci, lucru care ar trebui privit cu maximă prudenţă.

    Comentariu de Roderick — Decembrie 29, 2009 @ 10:36 am | Răspunde

    • Dl.Olteanu chiar face o demonstrație filologică despre denumirea Cernavodei care era clar iraniană la origine,retradusă în grecește apoi în slavă..agatârșii erau sciți asimilați în chiar centrul Ardealului,deci infiltrații au avut loc permanent.Ar putea fi doar simple corespondențe de vocabular (dahae,saka),oricum n-aș putea să-ți demonstrez nici dacă viața mea ar depinde de asta..la cât de puține informații avem!!

      Comentariu de Ioan Albu — Decembrie 29, 2009 @ 11:13 am | Răspunde

  4. Populația cucerită de arieni se numeau dravidieni. Dravidienii au fost numiți de către arieni- ,,dasyu” sau ,,dasa” care înseamnă sclav. Forma iraniană a numelui ,,dasyu” este ,,dahyu”, care înseamnă trib. ,,Dah” mai înseamnă și ,,om”, ,,bărbat”.

    Comentariu de matei — Iulie 8, 2010 @ 12:05 pm | Răspunde

  5. Daca tyrageti insemna getii de la Tyr, or fi ei geti? Daca tysageti inseamna getii de la Tysa, or fi ei geti? Daca masageti inseamna getii cei mari, or fi ei geti? Mai dati-o dracu, ca e deja jenant.

    Comentariu de arim — Iulie 16, 2010 @ 9:54 pm | Răspunde

    • Geții de pe rîul Tyras,geții de pe rîul Pathysus,(massageții erau iranici)..arheologic,acești geți erau traci,dar văd că ai o părere diferită…ce erau atunci? goții lui Iordanes,extrateriștrii săvăscieni,feniecienii cetății Tyr? :)

      Comentariu de Ioan Albu — Iulie 17, 2010 @ 9:02 am | Răspunde

  6. @Ioan Albu:
    Lăsați-l pe Arim în pace, el are dreptate! Logica sa este impecabilă! Cum cei din Tyr nu erau geți? Hai că e jenant! Cred că Publius Septimius Geta nu era get… Hai că e penibil! Cum, nu era get? Doar se vede clar: Geta-get, deci clar!

    Comentariu de matei — Iulie 17, 2010 @ 12:46 pm | Răspunde

  7. Siginii au fost identificați ca purtătorii culturii Szentes-Vekerzug din Câmpia Tisei. Aceasta a apărut ori la sfârșitul secolului VII î.H, ori la începutul secolului VI î.H. Au fost identificate elemente scitice în această cultură.

    Comentariu de matei — August 5, 2010 @ 6:37 pm | Răspunde

    • sygini și Sucidava ar putea veni din IE *sengʷ- „a scufunda, a îneca” și să însemne „oameni așezați în luncă sau depresiuni inundabile”(numeroase de-a lungul Dunării) și respectiv „cetatea din luncă, vîlcea” .
      Dacă s-ar fi păstrat pînă azi, numai Maramureșul știe:

      șugắu², s.n. – Pârâu; apă curgătoare peste care poți trece cu piciorul; vâlcea, vale (ALR 1973: 676): „Pe margine de șugău / Paște drag murguțu meu” (D. Pop 1970: 141). Șugău, vale în hotarul Sighetului (Țiplea 1906). Șugău, localitate rurală, limitrofă orașului Sighet, în prezent cartier al acestui oraș. „Să te bată-atâta rău / Câtă frundză pă Șugău”

      Comentariu de Ioan Albu — Aprilie 8, 2012 @ 1:24 pm | Răspunde

      • Vezi și localitatea Ocna Șugatag din jud. Maramurș

        Localitatea este menţionată documentar pentru prima dată în 1355, fiind un important loc de extragere a sării. Odată cu încetarea exploatării, apele s-au infiltrat şi au provocat prăbuşirea tavanului minei şi astfel au apărut lacurile cu apă sărată pentru care localitatea este renumită

        Comentariu de sabinus — Aprilie 9, 2012 @ 5:23 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: