Istoriile lui Roderick

August 13, 2009

Basarab şi Thocomerius

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 10:13 am

I. Originea autohtonă a numelui „Basarab” a fost susţinută de Bogdan Petriceicu-Hasdeu, care a afirmat existenţa unui dacic *saraba, care s-ar fi păstrat în românescul „sărâmb” ( reg. „cap” ). Teza a fost preluată de Octav-George Lecca în „Familiile boiereşti române”. În casta sarabilor sunt incluşi Burebista şi Decebal.

Mai plauzibilă este conexiunea – afirmată de lingvistul Sorin Paliga – cu „bassarai” ( un veşmânt purtat de preotesele lui Bacchus) şi antroponimele tracice Bassaros, Bassos, Bassus, care ar reflecta un radical pre-indo-european.

***

Ipotezele pe care le-am propus cu privire la numele „Basarab” sunt:

1. „Basarab” ar putea să reprezinte cuvântul dac corespunzând lui „Basileos”. Pe blocuri de piatră de la Sarmizegetusa Regia se găseşte inscripţia „BA”. Există şi monedele cu textul „Basileus Moskonos”, dar nu cred că în limba dacă se spunea chiar „basileus”.

2. „Basarab”  ar putea să provină din radicalul PIE *bhes „acvilă”

„“Proto-IE: *bhēs-
Meaning: a k. of bird of prey
Old Indian: bhāsa- m. `a bird of prey, vulture’
Old Greek: phẹ̄́nǟ f. N. einer grossen Raubvogels, `Lämmergeier ?’ ” ( starling.rinet.ru )

Originea lui -araba ar putea fi PIE *ar(y) ( “stăpân” ) , care în hittită a dat “arawa” -”liber”.

“Basarab”, în această interpretare, ar fi “nobilul-acvilă”. Basarabii au dat într-adevăr stema Ţării Româneşti, Acvila.

Sufixul -abă din „Basarabă” coincide, cred, cu un sufix prezent în „carabă”, cuvânt încadrat de Al. Ciorănescu în „fondul primitiv balcanic”.

II.

După cum numele Basarab poate fi autohton, traco-dacic, la fel stau lucrurile şi cu numele tatălui său, Thocomerius ( a cărui etimologie s-a afirmat că ar fi slavă, bulgară sau cumană ).

Avem în română cuvântul

tucán, tucáni, s.m. (reg.) 1. om robust, vânjos. 2. om naiv, prost, nepriceput. ”  (dex-online.ro )

Al doilea este neologism,  împrumut din franceză ; primul nu.

Provine, cred, din PIE *twok

„Proto-IE: *tewǝk-, *twōk-

Meaning: fat, thigh

Old Greek: sō̂ko-s m. ‘the stout, strong one (epit. of Hermes)’ , sōkéō ‘Kraft haben, vermögen’

Slavic: *tū̀kъ

Baltic: *taũk-a-/*taûk-a- c., *tauk-iā̃ f., *tuk- vb. inch., *tū̂k- (2) vb. inch.

Germanic: *ɵíux-a- n.

Latin: tūcētum, tuccētum, -ī n. ‘колбасный рулет’

Celtic: OIr tōn ‘podex’

Russ. meaning: жир, окорок

References: Fraenkel 1136

Comments: See the same root in *tawǝ-. ” ( starling.rinet.ru )

De remarcat că sensul din română coincide cu cel al grecescului „sō̂ko-s”, nu cu cel din limbile slave:


„Proto-Slavic form: tu?kú

Grammatical information: m. o

Accent paradigm: c

Proto-Slavic meaning: `fat’

Old Church Slavic: tukú (Ps. Sin. En.) `fat’ [m o]

Russian: tuk `fat’ [m o]

Old Russian: tukú `fat’ [m o]

Czech: tuk `fat’ [m o]

Slovak: tuk `fat’ [m o]

Polish: tuk `fat’ [m o]

Serbo-Croatian: C¹ak. tu?k (Novi, Orbanic´i) `fat’ [m o], tu?ka [Gens]

Proto-Balto-Slavic reconstruction: tou€ko´s

Lithuanian: taukai~ `fat’ [Nompm o] 3

Latvian: ta°uki `fat’ [Nompm o]

Old Prussian: taukis `lard’ [m o]

Indo-European reconstruction: touHk-o-

Page in Pokorny: 1081

Other cognates: OHG dioh `thigh’ [m] ”  ( http://www.ieed.nl )

Pentru originea celeilalte componente a numelui, o indicaţie poate fi tracicul

mar- ‘large, great’ (Church Slavic personal name Vladi-mera, Old-HighGerman Volk-mar, Hlodo-mar, Old-Icel. mar ‘big’)”  ( I. Duridanov , http://groznijat.tripod.com/thrac/thrac_5.html )

Mai sunt PIE   *mer-  „strălucitor, luminos”  , *mery – „tânăr” (vezi starling.rinet.ru )

Anunțuri

18 comentarii »

  1. În linearul B „basileus” apare scris qa-si-re-u ( vezi http://en.wikipedia.org/wiki/Basileus )

    Comentariu de roderick — Septembrie 7, 2009 @ 12:22 am | Răspunde

  2. Basarab ar putea fi nume cuman. Nicolae Iorga spune că numele este de origine cumană. Numele apare în 1341 și în Transilvania-Bazarab.Într-un act sârbesc avem mențiunea de ,,țara lui Basarabă”. Papa Ioan al XXII-lea l-a numit ,,princeps devotus catolicus”, în ciuda conflictului cu regele Ungariei. Cumanii au fost creștinați în rit romano-catolic în secolul XIII de câtre dominicani.

    Comentariu de Matei — Iunie 18, 2010 @ 8:52 pm | Răspunde

  3. Despre numele de ,,Thocomerius”, ar putea fi identificat cu numele de ,,Toq-tämir”( un nume întâlnit și la cumani).

    Comentariu de Matei — Iulie 3, 2010 @ 12:43 pm | Răspunde

  4. BASILE THIAMARCOS EPOI
    Poate că tracii înțelegeau prin basileus om cu credință,de încredere conform albanezului besimi(credință).Dialectal s-a păstrat în Banat, conform lui Russu, abeș-cu credință, dar nu-l găsesc în dicționare; presupun că s-a păstrat în „bizuință, bizui, a se baza,de bază” în ciuda etim.date acolo.
    După cum știm, bessii erau considerați un trib regal(?),foarte important și cu o întindere largă, atît cutural cît și demografic.După părerea mea sînt exact acești albanezi de azi și nu un trib ilir rătăcit,deși odată mă gîndeam serios la o patrie medievală tîrzie de undeva din cornul sudic al Italiei sau chiar Anatolia.Dacă răscolește cineva mînăstirile vechi din Palestina nu m-ar mira să găsească niscai tomuri de limbă albaneză.
    La origine, acești basileos erau comandanți militari(voievozi)și chiar lingviștii atribuie o origine est mediteraneană cuvîntului dar nu elenă.Posibil chiar să fie din luwiană și să se fi păstrat semantismul variat prin biserica primară (ca loc al credinței = s-ar explica sublim prin termenul albanez)
    PS: Cineva făcea o extrapolare pe baza unor nume antice: Rubobostes(dac,bostes specific dac),Rabocentes(bessic,centus specific traco-bessic) și medievale: Sf.Basa,un anume Basan și mînăstirea lui..de aici trăgea concluzia că BASA-RAB/BASARABIA nu e chiar așa de exagerat dar nu explică ce înseamnă acel RABO/RUBO..REB?

    Comentariu de Ioan Albu — Octombrie 11, 2010 @ 10:49 am | Răspunde

    • Mă gîndeam odată că bir,biruință și biric au ieșit prin metateza lui rubo,rabo,reb dar nu am căutat în dicționare fino-ugrice să văd răspîndirea lui bir..deci!

      Comentariu de Ioan Albu — Octombrie 11, 2010 @ 10:53 am | Răspunde

  5. Proto-IE: *tewǝk-, *twōk- fat, thigh
    S-ar putea să fie originea urm.lexeme:
    TIHĂRÁIE, tihărăi, (Pop.) Povârniș pe coasta unui munte; râpă abruptă; loc râpos, sălbatic, acoperit cu vegetație deasă; tihărie. (Pasul Tihuța?).. în legătură cu lat.tufă sau banalul tiv?
    DIHÁNIE, dihănii, 1. Animal sălbatic; fiară, jivină. 2. Ființă ciudată, monstruoasă; namilă, monstru. 3. Ființă, vietate,(Banat) Mulțime, lume.
    Gras sau dens au dat mereu multe derivate.

    Fără legătură cu subiectul, am găsit ceva legat de hămesit și omet (tiv, în alb. hëm ). În eng. hem înseamnă atît tiv cît și margini, hotare și etim. vine din http://www.utexas.edu/cola/centers/lrc/ielex/X/P0899.html conform .dicț. lor.
    E posibil ca hămesit să fie un alt derivat, cu sensul presat de foame, strivit, sfîrșit iar hotar să se fi format ca în engleză.
    Sensul de tiv (omet) are o răspîndire uimitoare beng. hm’m, skt.hema, let. hm, eng. hem etc.
    De asemenea vb. a înhămă, hamuri și a hămui (a istovi), hamal, au fiecare cîte o explicație, ori mai vestică ori mai orientală…care-i adevărul? Au sens dpdv etimologic IE. Dacă hămesit e autohton, celelalte cum sînt?

    SAMÁR ~e n. 1) Șa de povară (fără scări) pentru măgari și catâri.(șa) vine din aceeași rădăcină.

    Comentariu de Ioan Albu — Septembrie 8, 2011 @ 11:08 am | Răspunde

  6. Ar fi haios, zic eu, ca într-o zi să descoperim că BASARAB semnifică „cap luminat”. N-am găsit pînă acum acest sărâmb (cap), poate a fost uitat, o fi ieșit din uz înaintea sec.XIX, însă sanscrita și latina l-au păstrat admirabil: sirah (cap), Sēribailama(cerebel) iar lat. cerebrum și cerebellum (sau cervix=rom cerbice..oare ceafă a avut odată sensul de cap?).

    Ar fi de remarcat că „sarab” respectă transformările uzuale (presupuse) din IE spre dacică, iar particula „BA” e aceaași din „bebru” sau „BAN” și „BĂL”(bălan) însemnând alb luminos, lucitor.
    E o infimă posibilitate ca dacii liberi să fi reașezat termenii ăștia de conducere ca jupân, basarab, stăpân prin secolul III, iar tradiția i-a menținut pînă azi fără să ne lase uneori și ..traducerea.
    E interesant cum „năsărâmbă” s-a păstrat ca reg. în Oltenia și Transilvania iar „bănia” în Banat și Oltenia. Sînt multe tradiții oculte ciudate în țările române, cum ar fi heraldica sau originea primelor case domnitoare, dar nimic mai misterios ca acest Basarab.

    Comentariu de Ioan — Septembrie 9, 2011 @ 4:35 pm | Răspunde

  7. Proto-IE: „bhos” |
    Proto-IE: *bhos-
    Meaning: bare, barefooted
    Armenian: bok (< *bhosogo-) „barefoot”
    Slavic: *bòsъ
    Baltic: *bas-a- adj.
    Germanic: *baz-á- adj.

    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/germet&text_number=+++111&root=config
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/baltet&text_number=++++66&root=config
    Bessii din Haemus erau descriși uneori drept foarte săraci.Foarte ciudat cum termenul neol. boschetar a ocupat „nișa” asta.De fapt nici nu știu istoria acestui cuvînt prea bine, nu cumva a înlocuit un cuv.slav medieval?

    Comentariu de Ioan Albu — Februarie 8, 2012 @ 10:06 am | Răspunde

    • Boschet vine de la italianul boschetto care înseamnă desiș;crang;dumbrava;pădurice. Boschetto este un diminutiv al lui bosco = pădure

      Comentariu de sabinus — Mai 19, 2012 @ 4:19 pm | Răspunde

      • Boschetar este cel care trăiește în boscheți, adică în tufișuri (probabil se referă la tufișurile din parcuri)

        Comentariu de sabinus — Mai 19, 2012 @ 4:20 pm | Răspunde

  8. IE *bhēs- a.k.of bird of prey ()

    Ce zici dacă acest ē lung ar fi dat un o în română, iar terminația fiind la liber :) a dat reg.bodíu, -ii, s.m. – (ornit.) Uliu, eret (Memoria 2004). – Et. nec.
    Poate fi vorba de un adjectiv după cum sugerează terminația, de o culoare „brun, gălbui”(IE *bad-/-o) cu derivat și-n latină?
    Mai e adj.bodiș- mare, bulbucat, crescut (IE *bod- swelling) care se potrivește pentru uliu.

    Mă intrigă încă un cuvânt, buduhoală- tuse convulsivă, boală contagioasă. budu(umflat, imens) și hoală ar putea fi coradical cu alb.kollë din IE …l-am pierdut și nu-l mai găsesc; toți radicalii pentru tuse să „apeleze„ la mine! (parafrazez pe Bendeac) :)
    Are coradicali în aproape toate limbile IE,sensul e identic cu o excepție notabilă, lat.tusse(poate k > t): ceh.kašel, lit.kasulys, bg.kashlitsa, sb.kashlj
    , hind. khansi etc.

    Comentariu de Ioan Albu — Mai 19, 2012 @ 9:46 am | Răspunde

  9. Era un documentar numit Enigmatica Terra pe TVR 2 și acolo vorbește despre un nume legendar „Trochimeriu” în Făgăraș. :))
    Se găsește și pe You Tube.

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 26, 2014 @ 10:01 am | Răspunde

  10. tucie (Bucov.) ceață de toamnă; vreme neguroasă, cețoasă și umedă. 2. furtună. 3. fig. om ușuratic, flușturatic.

    Aș zice că e coradical cu lat.tuccetum și tucan (*tewǝk- * twōk- fat, thigh).
    Dacă n-ar fi acest th poate chiar pe linia rad. tegu- thick (dens) cu alb.thuk https://en.wiktionary.org/wiki/thick#Etymology https://en.wiktionary.org/wiki/thuk#Albanian

    Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 15, 2015 @ 9:14 pm | Răspunde

  11. „Sufixul -abă din „Basarabă” coincide, cred, cu un sufix prezent în „carabă”, cuvânt încadrat de Al. Ciorănescu în „fondul primitiv balcanic”.”

    sarabalíe, sarabalíi, s.f. (reg.) ceată, gloată, liotă. https://dexonline.ro/definitie/sarabalie
    Aș zice că și acesta are sufixul -ab sau e de fapt o lărgire a unei teme indo-europene, poate *ser- flow, run”. Printr-o mare coincidență are exact sensul presupus de mine pe care-l are sarabandă – Fig. Mișcare amețitoare, agitată, tumultuoasă; frământare; p. ext. mulțime dezlănțuită, tumultuoasă.
    Bizară concepție medievală: dansul lasciv:

    Mai demult am propus și au propus și alții înaintea mea un prefix sa- . Nu ne gândeam toți la același prefix și probabil nu este același. Exemplu de asemenea fără explicație: SÁMITE adv. v. pesemne, poate, probabil.
    altă def. : pesemne, cred că.., bag de seamă că..

    Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 10, 2016 @ 5:46 am | Răspunde

  12. Shabazz

    http://shoebat.com/2017/02/04/the-forces-of-the-antichrist-are-revealing-themselves-they-will-be-uniting-under-the-mahdi-in-the-future-for-a-full-out-war-to-annihilate-all-christians/
    https://en.wikipedia.org/wiki/Tribe_of_Shabazz

    Termenul persan bāz „hawk, falcon” ar trebui să fie coradical cu sansc.bhasa-h și gr.phena (zăganul), nu din acest middle persian vāǰ. Dacă am fi avut și noi un nume dacic al zăganului, (altul decât acesta), ar fi fost *basă sau *băsar?
    Cred că Pokorny vrea să spună că acest derivat vine din rad. *bhā- ”to say”. (băsadă, basnă, basm), nu *bhā- ”to shine”. Ar fi trebuit să fie un rad.*bha- to shout.

    Comentariu de Sorin5780 — Februarie 10, 2017 @ 9:34 am | Răspunde

    • https://dexonline.ro/intrare/basorc%C4%83/160428
      nu văd o explicație logică între presupusul etim. turcesc al corespondentului maghiar și cuvântul nostru. probabil avem sufixul -ercă ca-n lat.noverca, arom.nearcă.
      Am dat mai demult câteva exemple de derivate cu ac.sufix.

      Comentariu de Sorin5780 — Februarie 10, 2017 @ 9:40 am | Răspunde

      • pag.169-170 http://en.calameo.com/read/0008274335b621fdb22bb
        sunt câteva forme ale temei base care nu cred că vin din lat.basilus: Basoba, Bascu.
        Basoc, Basina ? Despre sufixe: unul augmentativ, celălalt slavic sau dacic, dar tema? alb.bosh, rom.bosht sau sl.bas eng.bare.

        Comentariu de Sorin5780 — Februarie 10, 2017 @ 9:45 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: