Istoriile lui Roderick

August 14, 2009

Mântuire

Filed under: Panteonul Dacic,Traco-geto-dacii — Roderick @ 7:32 pm

„Mântuire” e un cuvânt de căpătâi al creştinismului românesc, desemnând în cele din urmă scopul vieţii creştineşti.

Etimologia atribuită în dicţionarele noastre:

mîntuí (-uésc, mântuít), vb. – 1. A salva. – 2. A răscumpăra, a elibera. – 3. A termina, a sfîrşi. – 4. (Refl.) A se salva, a se lecui. – 5. (Refl.) A se elibera, a se izbăvi. – 6. (Refl.) A se termina, a se sfîrşi. Mag. menteni, din ment „liber” (Miklosich, Fremdw., 110; Cihac, II, 515; Weigand, Jb., XIII, 111; Tiktin; Iordan, Dift., 138; Berneker, II, 37; Gáldi, Dict., 94), poate prin intermediul sl., cf. sb., cr., slov. mentovani. Der. mîntuială, s.f. (bun sfîrşit, izbăvire; adv., fără grijă, dat rasol); mîntuinţă, s.f. (izbăvire, răscumpărare); mîntuitor, adj. (salvator). ”  ( Dicţionarul etimologic al lui Al. Ciorănescu , preluat în dex-online.ro )

Mergând pe urmele rădăcinii uralice ,

„Proto: *mänV

English meaning: to become free, released

German meaning: loswerden, sich retten

Saam (Lapp): mænno- -ǣn- (N) ‘get the bad habit of trying to evade the lasso (of reindeer), become shy of being touched’ ?

Mordovian: meńe-, mińi- (E), mäńe- (M) ‘ausweichen, entlaufen, los werden’

Komi (Zyrian): mi̮n- (S) ‘sich befreien, sich retten’, møn- (PO) ‘sich losreißen’, mi̮nti̮- (S), mi̮nt- (P) ‘bezahlen’

Hungarian: ment- ‘retten, befreien; entschuldigen’, meneked- ‘fliehen, sich retten, entkommen’, ment ‘frei, befreit’

Nenets (Yurak): ḿinaruj (OP) ‘fetter Rentierochs, der nicht zum Zugrentier abgerichtet ist’ ( > Komi I menurej ‘неприрученный кастрат старше 4-5 лет’) ? ”

(starling.rinet.ru)

***

În cele ce urmează, câteva posibile etimologii alternative:

1. Mai plauzibil ar fi, cred, ca „mântuire” să fie legat de numele zeului etrusc ( preluat de romani ) Mantus, zeu al infernului, lumii de dincolo.

Din http://etruscans1.tripod.com/Language/EtruscanM.html
mantus god of the underworld, patron of Mantua [EM]

see Latin manes „the dead, ghosts” [g/lb83. pa, dep] ”

Zeul celtic al lumii de dincolo are un nume asemănător:  Manannán ( vezi http://en.wikipedia.org/wiki/Manann%C3%A1n_mac_Lir )

Originea acestor cuvinte ar putea fi indo-europeană:

Proto-IE: *mā-

Meaning: to stupefy

Old Indian: māyā́ f. `illusion, witchcraft, supernatural power’, dur-māyú- `using bad arts; múni- m. `inspired or ecstatic person; saint, sage’

Old Greek: 1) mátǟ f. `Unbesonnenheit, Torheit’, adv. mátǟn `vergeblich, umsonst, ohne Grund’, mátai̯o- `eitel, nichtig `eitel, nichtig, töricht, frevelhaft’; 2) <mān->: prs. manje-, aor. *mānz-, aor. pass. *manē-, pf. *memāna (˜ -ē-); *maníjā, *manjád-s, *mánti-s, gen. -ejos/-ijos

Slavic: *mānǭtī, *mānītī, *māmītī; *mājātī, *mājǭ; *mārā; *mātogā

Baltic: *mā̂- (2) vb.

Latin: manticulārī `zu Werke verschmitzt gehen; Beutelschneiderei treiben; stehlen’ (?)”   sau

Proto-IE: *mān-

Meaning: anger; (malicious) deity

Old Greek: mǟ̂ni-s, -ios/-idos f. `gerechter, heiliger Zorn (bes. von Göttern, Manen, von Achilleus etc.)’

Latin: mānēs pl., gen. -ium f. `die abgeschiedenen Seelen’, pl. māniae f. `Totengespenster, Fratzen’; Cerus mānus `männlicher Gegenstück der Demeter, Erinys’, Genita māna `Erd- und Todesgöttin’; im-mānis `ungeheuerlich, schrecklich; ungeheuer, riesig’

Russ. meaning: гнев; (злое) божество

References: WP II 233

Comments: Quite probably = *mā-.”   (starling.rinet.ru )

În greacă „mantis” – profet, clarvăzător ( de unde numele ştiinţific al insectei numită călugăriţă – „Mantis religiosa” ); mainesthai” – a fi inspirat

Interesant este dublul sens pe care l-a dat uneori în aceeaşi limbă această rădăcină: „māyā́” , la indieni – „iluzie”, „vrăjitorie” , în timp ce „múni-” – sfânt, înţelept.
Aş vedea două sensuri originare posibile pentru „mântuire”

a) „mântuire” = deificare ; mortul devine zeu

b) „mântuire” = depăşire, învingere a forţelor malefice din infern

2. O altă posibilitate ar fi ca „mântuire” să provină din PIE *man – „a rămâne”, sensul fiind de „rămânere în viaţă, supravieţuire”

Proto-IE: *man-/-e-

Meaning: to stay, to remain

Hittite: mimma- (II) ‘sich weigern, etw. verweigern, zurückweisen’ (Friedrich 143)

Tokharian: A, B mäsk- ‘be, become, find oneself’ (Adams 458)

Old Indian: {pari-mamandhi, ámaman `zögern, stillstehen’}

Avestan: man- `bleiben, warten’, fra-man- `ausharren’

Other Iranian: OPers man- `bleiben, warten’

Armenian: mnam `bleibe, erwarte’

Old Greek: ménō, mímnō, aor. mẹ̄̂nai̯, pf. meménēka, va. menetó- `bleiben, verbleiben, warten, erwarten, stendhalten’, monǟ́ f. `das Bleiben, der Aufenthalt usw.’, ménēma n. `Aufenthaltsort, Raum’

Latin: maneō, -ēre, mānsī, mānsum `bleiben; verharren, übrig bleiben’, mantāre `saepe manēre

Celtic: *an-menjā- ? > OIr ainmne `Geduld’; MCymr anmynedd `Geduld’, Cymr amynedd `Geduld'”

( starling.rinet.ru )

3. Cu sensul de „a trece de”, „mântuire” poate fi în legătură cu

Proto-IE: *mey-

Meaning: to go, to walk

Slavic: *mījātī; *mīnǭtī; *mīmo

Latin: meāre `gehen, ziehen, wandeln; fliessen, strömen’; commētāre `ein- und ausgehen’

Celtic: *mine- > MCymr mynet `gehen’ ” ( starling.rinet.ru )

Din acest *mey a derivat lat. „migrare” , care se referea şi la călătoria sufletelor în lumea de dincolo şi, în limbile slave, ceh  „minouti” – ” a scăpa”, ucr. „мину́ти” – „a trece”.

***

În cu totul alt spaţiu lingvistic: Manitou – „spirit”, la amerindienii Algonquini.

„Ghitche Manitou” – „Marele Spirit” , Dumnezeu.

4 comentarii »

  1. Mare opera de pricepere, dictionarul lui Cioranescu. L-am descoperit acum vreo 5-6 ani si de atunci ma tot minunez ce gasesc prin el. E la loc de cinste in biblioteca.

    Comentariu de Turambar — Septembrie 1, 2009 @ 9:33 pm | Răspunde

  2. E o lucrare de referinţă. Dar parcă ar vrea să reducă prea multe la latina populară, iar fondul dacic este inexistent.

    Despre…jupân:

    jupîn (jupấni), s.m. – 1. Domn; titlu onorific ce se dădea la început marilor dregători cîtă vreme erau în funcţie, şi apoi, prin extindere, tuturor boierilor. – 2. Domn, titlu de reverenţă în general. – Var. (Mold., înv.) giupîn. Origine incertă. Se consideră în general că reprezintă sl. županŭ „stăpîn al unei anumite întinderi de pămînt” (Miklosich, Slaw. Elem., 22; Cihac, II, 161; Şeineanu, Semasiol., 238; Rosetti, GS, V, 158; Rosetti, BL, V, 222; Tiktin; Candrea), soluţie care nu este imposibilă (se consideră că principala dificultate a acestei der. este rezultatul an › în, tipic pentru fondul lat., fapt în virtutea căruia Lambrior 103 atribuia împrumutul lui županŭ unei epoci anterioare sec. X, în vreme ce Rosetti, BL, V, 222, crede că este vorba de un fonetism comun împrumuturilor din sl. meridională. În realitate, acest rezultat este posibil şi în epoci mai tîrzii cf. cîntar, frînc, mîndru. Totuşi, soluţia sl. nu este cu totul satisfăcătoare, fiind vorba, în cadrul sl., de o formaţie neclară (Berneker 368), probabil împrumut din alt idiom (Skok, Jugoslavenski istoriski časopis, 1936, 1). Pe de altă, sl. županŭ a dat în rom. rezultatul normal jupan, s.m. (domn), termen administrativ din sec. XVII-XVIII, fără circulaţie reală, pe cînd jupîn, prin tratamentul său general (pronunţarea dial. giupîn; formă înv. rotacizată giupîr, jupîr), pare să aparţină fondului lingvistic anterior sl. Din aceste raţiuni, s-a încercat să se explice jupîn printr-un lat. *gypanus, din gr. γύπη „casă”, cu suf. -anus (Giuglea, Dacor., III, 606-10; cf. împotrivă Skok, Arhiv za Arbanašku Starinu, II, 338), printr-un împrumut din avară (Skok; DAR; Puşcariu, Lr., 257), sau, în sfîrşit, ca cuvînt autohton (Philippide, II, 15). Atrage atenţia şi coincidenţa lui jupîn cu Diupaneos (alteori Diurpaneus), titlu ce i se dă lui Decebal, rege al dacilor, şi a cărui semnificaţie este necunoscută: dacă se admite că acest titlu însemnă „Domnul”, der. nu prezintă mari dificultăţi fonetice (pentru di › ji, cf. jos, jumătate, ajuta; pentru a explica păstrarea lui n, ar trebui plecat de la o formă *Diupanus). Să adăugăm, totuşi, că acesta ar fi, în acest caz, singurul exemplu de cuvînt dacic care s-a păstrat în rom. Der. jupîneasă, s.f. (doamnă); jupîniţă, s.f. (domniţă, fiică de mare boier); jupînime, s.f. (adunare aleasă; înv., boierime). ”

    Nu pot fi de acord că ar fi „singurul exemplu de cuvînt dacic care s-a păstrat în rom.”

    Comentariu de roderick — Septembrie 1, 2009 @ 11:30 pm | Răspunde

  3. Albanezii spun „mut” la ..procesul defecării și produselor conexe :) Forma arhaică reconstruită era „mukta”; coradicale skt.mukta- released, muncati- to loose, to free, lit. mukti- to get free, to flee.
    Există deci posibilitatea ca noi să fi păstrat alte sensuri mai puțin „vulgare” decît în albaneză.

    Comentariu de Ioan Albu — Ianuarie 2, 2012 @ 8:45 pm | Răspunde

  4. Mă întreb dacă e vreo legătură, oricâr de îndepărtată, între alb. shpëtimtar (savior, rescuer, hope, life-saver, saviour), shpëtues (savior, saviour) shpëtoj (save) și rom.Spășitoriu, a spăși.
    Ar putea părea înrudite pe linie IE cu lat.expiare, expiatum, dar *nădăiesc la altă explicație, mai *autohtonă*.
    http://en.wiktionary.org/wiki/expio#Latin
    http://en.wiktionary.org/wiki/shp%C3%ABtoj#Albanian

    IE *pey – to adore http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpiet&text_number=2016&root=config
    Aș vrea să adaug și acel IE potis (?) – master, husband. (pițărăi erau colindătorii bărbați), dar nu prea are sens în afara unui context cultic (Poseidon…gr.posis)

    Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 11, 2015 @ 11:05 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: