Istoriile lui Roderick

Septembrie 18, 2009

Kogaionon … rădăcini şi legături

Filed under: Kogaionon — Roderick @ 5:38 pm

Rădăcini PIE ce ar putea trimite – cred – spre Kogaionon. Pentru o cât mai mare exactitate, am lăsat semnificaţia lor în engleză, aşa cum apare pe site-ul de pe care le-am cules: starling.rinet.ru

1. PIE *kagʷh-  „fence, box”

Poate trimite atât spre ideea de „împrejmuire” ca zonă sacră, interzisă, cât şi spre cea de „cavitate”, peştera lui Zalmoxis.

2. PIE  *kak-  „top”

Poate fi legat de pur şi simplu de proeminenţa vârfului de munte sau de faptul că este cel mai însemnat, un „vârf al vârfurilor”

3. PIE *kog- „peg, hook, claw”

Poate trimite spre o formă specială a vârfului, curbată – precum sabia sau căciula dacică. Măgura Uroiului sau Piatra Craivii arată astfel, privite dintr-un anumit unghi.

Un oronim sinonim în română ar fi „cleanţ”.

4. PIE *ghogh- „bend, curve”

Poate trimite spre aceleaşi sensuri ca şi rădăcina anterioară.

5. PIE *kAuk-, -g– „to bend, to crook” – de asemenea, trimite spre sensul de „curb”.

În unele limbi IE a dat cuvinte însemnând „deal” sau „înalt”.

Din acest radical provine englezul „high” şi lituanianul „kaugia”  „căpiţă”.

Reprezintă o origine în mare măsură plauzibilă a lui „Kogaionon”.

6. PIE  *kēg’– (kh-) „goat”

Această rădăcină a dat în limbile slave „koza” ( capră ). Poate că sub influenţa slavei – şi păstrând înţelesul iniţial – numele „Kogaionon” a evoluat spre „Cozia” ( Munţii Cozia din stânga Oltului sau Piatra Coziei de lângă Deva ).

Capra apare reprezentată pe un coif dinastic geticcel de la Peretu.

7. PIE *gug’-  „a kind of bird”  ( e vorba despre cocor )

Mai puţin probabil. Totuşi există vârfuri numite „Cocora” ( de ex. în Bucegi ). Migraţia cocorilor marchează momente importante în an – sosirea primăverii şi a toamnei.

8. PIE *g’Agh- bough”

Poate trimite spre „creanga de aur” şi preoţii indo-europeni.

9. PIE *geugh- „swelling” , care a dat proto-balticele *gaũg-ar-a- c., *gug-ā̂, *gug-iā̃, *gug-in- „round object”, lituanianul „guga”. În proto-slavă – *gūgā
În legătură cu aceasta, sau cu PIE *gāg- „a ball-shaped obj.” ( baltic *gō̂g-iā̃, *gā̂g-iā̃ (1) f. )

poate fi românescul gogă – „nucă” , dar şi „sperietoare”.

În Dicţionarul său etimologic, Al. Ciorănescu menţionează:

„Coincide cu alte formaţii de acelaşi tip, ca alb. gogë „baubau”, mag. gogó „nucă”; este interesantă coincidenţa cu sp., unde coco are de asemenea dublul sens de „boabă, fruct rotund” şi de „fantasmă”.”

Să mai adăugăm că Piatra Coziei mai poartă pe unele hărţi numele de „Nucet”. „Koz” înseamnă „nucă” în limbi turcice ( cum ar fi şi cumana ).

Dacă dacicul „kog” = turcicul „koz” , aceasta trimite încă o dată spre … Piatra Coziei.

10. PIE *ghAug’h-, *ghūg’h- „to hide, to guard”

Mi se pare o origine plauzibilă. Textul lui Strabon vorbeşte despre un loc ascuns, „de nepătruns” ( expresia din traducerea lui Popa-Lisseanu ), în care s-a ascuns Zamolxis.

Un tărâm interzis celor de rând – probabil păzit – şi accesibil doar regelui care comunica cu preotul-zeu.

11. PIE: *ghūg’- „giant woman (myth.)”

Muntele – ca şi peştera, dealtfel – este în general asociat Marii Zeiţe. Cultul unui Munte Sacru poate avea rădăcini mai vechi, neolitice.

Muntele (şi-sau peştera) Kogaionon poate fi însăşi Zeiţa-Mamă.

12. PIE *g’hwak- „torch, candle”

Poate trimite spre ideea „focului sacru” al templelor.

E posibil ca marii preoţi daci să fi fost preoţi ai focului, asemenea flaminilor de la Roma ( o indicaţie ar fi numele „belagines” – dat legilor sacre; PIE *bhalge – a arde , PIE *bhela- luminos, strălucit ).

Totuşi, dacă aceasta ar fi rădăcina lui „Kogaionon”, ar însemna că Strabon a transcris nu tocmai exact numele Muntelui Sacru.

13. PIE *k’auk- „shout, call, proclaim”

Poate trimite spre caracterul de instituţie religioasă a muntelui, dar şi spre „strigările peste munte” ale ciobanilor.

( reeditat în data de 27.09  )

19 comentarii »

  1. Interesantă e prezenţa unui vârf numit „Kaga” în Alpii Penini (http://peakware.com/peaks.html?pk=1233 )

    Un nume identic şi la vârfuri din Africa ( probabil doar omonimie )

    Comentariu de Roderick — Martie 2, 2010 @ 2:23 pm | Răspunde

  2. În bască „gogo” – ‘minte’, ‘memorie’, ‘suflet’, ‘spirit’. „gogamen” – idee

    Coincidenţa pe care o remarca Al. Ciorănescu – „fruct rotund” – „duh, fantomă” poate avea la bază capul ca sediu al gândirii şi sufletului.

    Mi se pare cea mai naturală cale de a lega ideea de „obiect rotund” cu cea de „gândire, suflet”.

    Comentariu de Roderick — Martie 15, 2010 @ 7:39 pm | Răspunde

  3. Numelui „Kogaionon” poate (sau nu) să-i lipsească o vocală iniţială.

    S-a susţinut că numele dac „Vezinas” – cum apare în scrieri – e de fapt „Avezinas” – cum apare într-o inscripţie.

    „AKogaionon” ?

    PIE *ak’- „ascuţit, vârf”, *akʷ- „apă curgătoare”

    Comentariu de Roderick — Martie 17, 2010 @ 5:25 pm | Răspunde

  4. http://www.etymonline.com/index.php?term=hygiene

    ***
    „CUÁCĂ s. v. stârc-de-noapte. ” ( < PIE *k’auk ? )

    "cúglă (gúglă), cúgle (gúgle), s.f. (reg.) 1. popic, cheglă. 2. bilă (de biliard sau de popice). 3. (înv.) cască militară, coif, ceacău, chivără. "

    Comentariu de Roderick — Aprilie 18, 2010 @ 7:20 pm | Răspunde

  5. PIE *kak- “top” l-a dat pe românescul ciucă=vârf de munte (et.cecunoscut)? La fel avem cuka(albanez)pentru culme,bulgarul cuka=colină și un radical unguresc..dar ăștia au lexicul varză(au copiat de la toți fiind un neam de stepă sărac)

    Comentariu de Sorin Ulianu — Mai 1, 2010 @ 5:19 pm | Răspunde

    • Janus
      ancient Italic deity, guardian god of portals, patron of beginnings and endings, c.1500, from L. Janus, lit. „gate, arched passageway,” perhaps from PIE base *ei- „to go” (cf. Skt. yanah „path,” O.C.S. jado „to travel”). He is shown as having two faces, one in front the other in back. His temple in Rome was closed only in times of peace.
      Partea secundară a Koga-ionului este la fel de interesantă. Am găsit în dicționar următoarele: iunác, iunáci, s.m. (reg.) viteaz și ..iúncă s.f. (reg.) mireasă / ináș, ináși, s.m. (reg., înv.) 1. slugă tânără, băiat, fecior. 2. ucenic…mai lipsea un reg.pentru bunic și aveam familionul complet!
      Știam eu că-s viteaz :)
      Mă gîndesc că -ionon însemna ori cale, drum, potecă spre vîrful considerat sacru ori însemna „omul muntelui” dintr-un coradical tracic pentru gr.aner =bărbat sau o personalizare a unui substa.comun ca-n Ianus.

      Comentariu de Ioan Albu — Februarie 11, 2011 @ 5:19 pm | Răspunde

    • < PIE *kak- “top”

      Top a dat tăpșan

      Ciucă a dat ciucur (moț)

      Comentariu de sabinus — Februarie 11, 2011 @ 9:00 pm | Răspunde

  6. http://www.enciclopedia-dacica.ro/

    Comentariu de Ioan Albu — Mai 27, 2010 @ 5:04 pm | Răspunde

  7. Un articol pe această temă găsiți și aici: http://soltdm.com/sources/inscr/kaga/kaga_r.htm, unde scrie că ,,kaga” provine din proto-indo-euroepanul ,,*∂3kw”= ,,ochi”.

    Comentariu de matei — Februarie 11, 2011 @ 8:22 pm | Răspunde

    • Am citit articolul cu mult timp în urmă, dar e numai o supoziție ca atîtea altele. De ce nu explică domnul Olteanu cum de acest kaga nu a suferit nici o modificare spre latura satem, atît de dragă lingviștilor?..De ce nu s-a transformat G într-o spirantă ca-n slavă?

      Comentariu de Ioan Albu — Februarie 12, 2011 @ 9:08 am | Răspunde

  8. Am întâlnit o variantă unde la Kogaion i se spunea Kogheon

    Comentariu de sabinus — Februarie 11, 2011 @ 9:06 pm | Răspunde

  9. Vezi şi comntariile de aici https://hroderic.wordpress.com/2010/03/17/grai-de-munte

    ( Din http://www.buber.net/Basque/Astro/node5.html

    “Apraiz also relates with egu(n) the origin of other terms like ekaitz `tempestad’ and ekhain `June’. According to this author, ekain probably proceeds from egu-gain, that is to say, `the month of the high, of the supreme day’. Instead, for Vinson ekain(a) is a corruption of ekhail(a) and means `the month of the sun’. Chaho said: “the month of June receives in Basque the name of Ekhain, Ekhigain, that is, `solar exaltation’ .” )

    Comentariu de Roderick — Februarie 12, 2011 @ 8:42 pm | Răspunde

  10. În aromână cohi = colţ, ungher

    Comentariu de Roderick — Februarie 16, 2011 @ 12:37 pm | Răspunde

  11. În legătură cu „PIE *kAuk-, -g- to bend, to crook” ar putea fi în legătură cu proto-slavicul kovati- to forge și de aici… „ Bulgarian ковач (kovač), Serbo-Croatian kovač, Slovak kováč (“blacksmith”), from Proto-Slavic *kovati (“to forge”)”??
    La pagina 100 din următoarea legătură, http://octavianblaga.files.wordpress.com/2010/01/elemente-lexicale-straromanesti1.pdf , se găsește o părere interesant legată de caucoensi ca fiind „fierari”.
    Chiar dacă greșește în supoziția asta, e o logică în a vedea unele denumiri de triburi după ocupațiile lor principale. De ex. , despre dacii obolensi parcă am spus/comentat/discutat că ar veni de la PIE h-ebl = măr, deci probabil se ocupau cu pomicultura.

    Comentariu de Ioan Albu — Noiembrie 30, 2011 @ 3:46 pm | Răspunde

  12. Ce-ai spune dacă, să zicem, vreun neisprăvit ar susține că rădăcina lui ”Kogaionon” se regăsește în toponimul Țaga, unde regele-zeu, în binecunoscuta grotă, îi ospăta pe tarabostes cu brânză?

    Comentariu de Nautilus — Ianuarie 31, 2012 @ 11:26 pm | Răspunde

  13. sanscrit kóka = lup
    (mai înseamnă şi cuc şi un fel de gâscă)

    PIE *kAukʷ- „to shout” ( ? )

    Comentariu de Roderick — Martie 1, 2012 @ 8:38 pm | Răspunde

  14. Un vârf remarcabil în Pirinei: Cagire. Numele ar putea să fie de origine aquitană (< proto-bască), celtă sau latină.

    În cele din urmă, ar putea să reflecte aceeași rădăcină străveche, boreană, KVKV ”top” (basc *kako 'hook' ).

    Cagire este un munte foarte uscat, cu doar două izvoare; acolo turmele de oi nu sunt adăpate zilnic.
    Există rădăcinile proto-basce *agor̄, *egar̄i ”dry, thirst” (basc agor), *eiɣar̄ ”dry” ( basc igar).

    Cuvântul ar putea să fie însă celtic și la origine să mai aibă un s (*Casgire).
    În scoțiană casg ”check, stop, deterrent, restraint, interruption”, din caisg ”stop, prevent”; caisgire = cenzor. Probabil o coincidență.

    Mă mai gândesc la un posibil sens de ”țarc” -e un munte pastoral; PIE *kagʷh- ”fence, box”, lat. cavea ”împrejmuire, cușcă” (a dat fr. cage)

    Comentariu de Roderick — August 25, 2013 @ 9:14 pm | Răspunde

  15. https://en.wikipedia.org/wiki/Crataegus_monogyna

    E o tradiție în S-V Angliei care spune că Iosif de Arimateea s-ar fi stabilit acolo și ar fi primit pământ pentru el și însoțitorii lui de la un regișor local. Plantând toiagul său acolo, pe un deal, ar fi răsărit un păducel (sin:gherghin) care înflorește de două ori pe an. Dușmanii absoluți ai creștinismului și tradițiilor locale au tot tăiat sau distrus pomul ăsta, dar noi mlădițe cresc sau noi rămășite din anii precedenți sunt replantate ori altoite.

    Chestia haioasă aș zice e că numele păducelui ăsta în eng. este holly thorn sau hawthorn și haw. Haw (<*kagʷh- „fence, box”) se traduce enclosure, clisură, ceva închis, cum ar fi un gard viu din păducel. Dar dacă nu știi asta, ai putea crede că haw (old eng. haga) ar însemna sfânt.

    http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=haw

    Tot pe linia asta de etimologie prostească, amintesc și numele polinezian al insulelor Hawai'i din hawaiki (place of the gods). Într-un fel, și Kogaionon se putea înțelege loc al zeilor.
    E tot mai logic pentru mine interpretarea sa prin prisma rad. *kogayo – to fence, to enclose; secret, holly. La nivelul păgân original, religia dacilor se asemăna cu a altor popoare antice.
    Într-un fel metaforic, lat.cellulanus (anahoret) s-ar asemăna cu acel preot păgân care întemeiază zalmoxianismul istoric.

    Cuhea ar putea fi numele unei depresiuni închise care pe vremea dacilor ar fi sunat Kogaion. În acest caz, *kug sau *kuh ar trebui să mai apară pe undeva în nordul și estul țării. http://cetati.medievistica.ro/cetati/Transilvania/B/Bogdan%20Voda/BogdanVoda.htm
    Paradoxal oland. Haga ar fi singura paralelă i.e. până azi.

    Kogaione puteau fi mai multe în spațiul montan geto-dacic.

    Comentariu de Sorin5780 — Februarie 14, 2016 @ 8:54 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: