Istoriile lui Roderick

Octombrie 7, 2009

Pre-indo-europeni ( ? )

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 5:45 pm

Posibile corespondenţe între limba dacă şi limbile semitice ar indica -prudent vorbind- un fond pre-indo-european.

Ugariticul dkn „bătrân”, căruia îi corespunde ebraicul „zakan„, poate trimite spre Deceneu (Dekaneios).

Consoana „Z” în ebraică şi feniciană în corespunde lui „D” ugaritic.

Fenicianul zk „pur” poate trimite spre formantul „Deke” din „Decebalus”.

De asemenea, formantul „-balus” nu poate să nu amintească de zeul fenician Baal ( „stăpân”, în feniciană ).

Dealtfel, numele mai multor regi fenicieni se termină în „-baal”: Zakar-baal ( din Byblos ), Ihtobaal ( din Tyr ), Eribaal.

Nu se ştie cum i se spunea regelui în limba dacă. Aproape sigur numele începea cu „BA”, litere care apar înscrise la Sarmizegetusa Basileion. E probabil ca acest nume să fie apropiat de „basileus”. Dacă însă era „balus” , ar însemna încă o apropiere de feniciană.

Preoţii fenicieni se numeau „kohanim” , nume care poate trimite spre „Kogaionon” şi acel „kaga”  („sacru” – după Sorin Olteanu ).

Din feniciană provine ( după Constantin Daniel ) numele grecesc al aurului – „chrysos”. În feniciană era hrş.

E greu de crezut că numele Crişului – râul aurifer al Apusenilor – provine din greacă. Este desigur un nume pre-indo-european, care îşi găseşte în fenicianul „hrş” un corespondent apropiat.

Un cuvânt foarte uzual în română – „deal” – ar putea avea origine pre-indo-europeană. După Sorin Paliga, el reflectă o rădăcină arhaică *dal- , *del – ( care se regăseşte în „Dalmaţia” ), posibil înrudită cu ebraicul tel, arabul tell „înălţime, munte”. S. Paliga o consideră „relict pre-indo-european şi pre-semit”.

Acest cuvânt derivă dintr-o rădăcină boreană *TVLV  , care a dat proto-afro-asiaticul *tVl- ( din care derivă proto-semiticul *tall – *till ) şi proto-austro-asiaticul *dʔual . ( cf. starling.rinet.ru )

Este interesant faptul că toţi aceşti radicali şi cuvintele pe care le-au dat în diverse limbi înseamnă „deal”. În vechea khmeră „dwal” înseamnă deal ( ! ).

***

Dacă primele ipoteze exprimate aici sunt adevărate, ar însemna că numele unora din cei mai însemnaţi preoţi-regi daci din Transilvania ( Deceneu ; Decebal ) şi de asemenea numele Muntelui Sacru – Kogaionon au origine pre-indo-europeană.

Implicaţiile acestui fapt ar fi uriaşe.

***

Notă:  Transcrierea şi traducerea numelor feniciene este cea din cartea „Civilizaţia feniciană” de Constantin Daniel.

15 comentarii »

  1. Am două coincidenţe în legătură cu “zakan“ , evident ca sunt idei poeticeşti si nu ştiintifice:
    1) în zona de Curbură a rupestrelor , cand se înfiinţa o stână pentru ca să fie baci – alergau oamenii pînă la Nucu, la din neamul lui Zăican.
    2) peiorativ : …esti cioban – numele ar avea legătură cu transhumanţa, cu strămosii tracilor .

    Comentariu de Grigore Rotaru Delacamboru — Noiembrie 1, 2009 @ 7:50 pm | Răspunde

    • zacón, zacoáne, s.n. (înv.) 1. lege, regulă, normă. 2. tagmă, ordin religios.
      ZACÓN, zacoáne, s. n. 1. (Mold.) Ordin. 2. (Banat) Obicei, datină. (din sb. zakon)
      ZACÓN s. v. datină, fel, obicei, rânduială, tradiție, uz, uzanță.

      Comentariu de Ioan — Septembrie 14, 2011 @ 7:07 am | Răspunde

      • Acest „zacon” este foarte interesant, posibil legat de „Deceneu”, cel care a instituit norme, legi religioase, exact sensul cuvântului „zacon”.

        Cuvântul este slav, cu o foarte mare probabilitate (apare în toate limbile slave, nu doar în Balcani), dar nu i s-a stabilit clar, din câte mi-am dat seama, originea PIE şi evoluţia.

        A fost pus în legătură cu PIE *ken ( sau *kan ) (“new, fresh, begin”) – gr. kainós „nou”, lat. recens, m.irl. cinim „a ridica”, numele galice Cintus, Cintugnātos.
        Te face să te gândeşti la acea variantă „Ceneus”, vehiculată de celebrele plăcuţe.

        Comentariu de Roderick — Noiembrie 26, 2011 @ 11:37 pm

      • Dacă judecăm prin prisma celorlalte graiuri IE vedem cum cuvîntul „lege” (canonul, „zaconul” dacă vreți) pornește de la ceva „așezat, întemeiat”. De exemplu, în engleză, law vine de la un verb „to lay” (a așeza), la fel și în sanscrită (dhama), latină (constitutum, dar și LEX cred unii) sau greacă(themis).
        E o mică posibilitate ca numele dacilor să aibe înțelesul de „legiuitorii”, pe lîngă cel de „așezați, ai locului”. E un pic amuzant că-n graiul bănățean datină s-ar auzi „dacină” .
        Oricum ar fi, discuția s-ar duce în preajma verbului IE „dhe-”
        Poate că slavii au preluat temenul zacon cînd încă erau grupați laolaltă și în apropierea tracilor. (poate „dzacon” e forma anterioară)

        Comentariu de Ioan Albu — Noiembrie 28, 2011 @ 11:02 pm

      • Ca sens, e o echivalenţă aprox. între „zacon” şi „canon” ( posibila legătură etimologică fiind între -con, resp. can- )

        „canon (1)
        „church law,” O.E., from L.L. canon, in classical L., „measuring line, rule,” from Gk. kanon „any straight rod or bar; rule; standard of excellence,” perhaps from kanna „reed” (see cane). Taken in ecclesiastical sense for „decree of the Church,” and as such passed through L.L. to O.E. General sense of „standard of judging” is from c.1600.” ( etymonline.com )

        Comentariu de Roderick — Decembrie 1, 2011 @ 4:15 pm

    • Zăican e slav după unele opinii:
      http://www.criuleni.md/usual.php?mid=3&smid=13&ssmid=40

      Comentariu de Ioan Albu — Noiembrie 30, 2011 @ 10:38 am | Răspunde

  2. Pot să accept cîteva infiltrații semitice în Europa dar nu cred c-au fost destui încît să numească rîuri.
    Trebuie studiat un pic mai mult CRIȘUL. În limba greacă avem chrysos (aur) dar și chroma (culoare), iar în letonă krisa înseamnă culoare iar nokrasa umbră.
    Sînt sigur că există o legătură între cioară, cernit, ciornă și CRIȘ ( murdărie, jeg, tină. )..mai ales că avem așa: „From Proto-Balto-Slavic *kirsnos, from Proto-Indo-European *kr̥snós (“black”). Cognates include Lithuanian kir̃snas (“black”), Old Church Slavonic чрънъ (črŭnŭ, “black”) and Sanskrit कृष्ण (kṛṣṇá, “black, dark”).”
    Nu mă pricep la mitologie atît pe cît mi-aș dori, dar mă gîndesc că acel KRIȘNA indian e un prototip IE care a dat și Cresus sau crișan ( bogat, fericit, norocos, favorizat, blagoslovit. 2. mare, puternic, robust). La originea mitologiei Crișurilor e o legendă interesantă care explică multe..să fie oare adusă de indo-europeni în migrația lor?
    De asemenea atrag atenția asupra posibilității ca agatîrșii să fie autorii unor nume de rîuri (unii autori antici spun că aceștia se vopseau albastru, aveau mult aur etc) poate chiar legende moștenite. Cred că au influențat și pe greci.

    PS: am o chestiune interesantă de studiat: în hinduism Bahlika (Vahika, Vahlika sau Valhika etc) însemna străin (outsider) de cultura vedică și reprezenta o denumire generală a regatelor indiene vestice. În germană WALHA însemna același lucru. Nu cred că-i o coincidență sau o derivare de la tribul romanizat volci. Trebuie căutat un termen PIE acceptabil.

    Comentariu de Ioan Albu — Iunie 30, 2011 @ 12:09 pm | Răspunde

    • Apropo de agatarsi… ma gandeam candva ca numele lui Critasiros ( regele boiilor infrant de Burebista ) ar putea fi scitic, ca si „Goitosyros”, zeul scit identificat de Herodot cu Apollo.

      Totusi, prima parte a numelui apare si in alte nume celtice ( Critognatus ). ( IE *kret- „puternic” – grec kratos? sau *kret- „rapid, ager”?)

      Numele Surus apare si la celti, ca si la traci -unde e foarte des intalnit- , iliri, italici, semiti. Cred ca e legat de -syros din numele zeului scit ( insemnand „puternic” sau „erou” ). Dupa I.I. Russu, din IE *k’eu „a se umfla, tare”.

      Terminatia -sira apare in numele trac Maisira, dupa I.I. Russu provenind din IE *k’ei-ro- „a place, a iubi”.

      Aceste transformari fonetice sunt insa specifice unei limbi „satem”.

      Comentariu de Roderick — Iulie 1, 2011 @ 6:56 am | Răspunde

  3. Constantin Daniel remarca un anume paralelism intre credintele religioase ale geto-dacilor si cele feniciene.
    Inca din antichitate Flavius Josephus ii aseamana pe pleistoii geti cu esenienii.

    Constantin Daniel sustine ca preotii Kapnobatai – „calatorii prin fum” – practicau o „tehnica a extazului” specifica religiilor misterelor, provenite din Egipt si Fenicia; aceeasi practica fiind intalnita si la esenieni. De asemenea, sacrificiile omenesti practicate de geti ar demonstra tot o asemanare cu practicile religioase feniciene.

    Comentariu de Roderick — Iulie 1, 2011 @ 6:36 am | Răspunde

  4. Mă gândeam cândva la numele lui Zamolxis şi o posibilă legătură cu semiticul *malik- ( arab malk-, akkad. malku ) „rege”; din acea rădăcină provine numele zeului fenician Moloch.

    Comentariu de Roderick — Septembrie 13, 2011 @ 9:42 pm | Răspunde

    • P.S. Nu acord mare credit acestei variante; totuşi, există o mică posibilitate ca religia zamolxiană să fie de origine orientală ( Levant ?), iar „Zamolxis” să corespundă unui semitic Hmlk ( ‘the moloch’ )

      Comentariu de Roderick — Septembrie 14, 2011 @ 7:32 am | Răspunde

  5. Cred că etimologia acelui „kaga” stă într-un radical ie „a vorbi, a spune” (așa cum dă dl.Olteanu acel sl.skazat )și logic că urmează sensul a consacra, a sfinți …prin vorbă, nu prin văz (IE ekw- ochi). http://soltdm.com/sources/inscr/kaga/kaga_r.htm
    Verbul „a îngăima” ar putea fi un cuvînt înrudit cu kaga.

    Comentariu de Ioan Albu — Decembrie 9, 2011 @ 6:19 pm | Răspunde

  6. O altă coincidență (remarcabilă, însă doar coincidență) cu un termen semitic este data de ins/îns ”om, persoană”. Corespondentul ar fi numele biblic Enos ”from Greek Enos, from Hebrew Enosh, literally „man” (cf. nashim „women,” Arabic ins „men, people”)” (etymonline.com)

    Comentariu de Roderick — Iulie 30, 2013 @ 10:47 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: