Istoriile lui Roderick

Octombrie 15, 2009

Kogaionon şi Sarmizegetusa

Filed under: Kogaionon,Traco-geto-dacii — Roderick @ 7:01 pm

O ipoteză de explorat:

Sarmizegetusa Basileion, capitala lui Decebal, este de fapt aşezarea de pe Dealul Cetăţuia – Costeşti.

„Incinta sacră” de pe Dealul Grădiştii corespunde Muntelui Sacru – Kogaionon. Râul Kogaionon ar fi un afluent al Sargeţiei ( Apa Grădiştii ), sau un nume dat ei doar pe cursul superior, înainte de „amestecul” cu alte ape.

Kogaiononul a fost accesibil doar elitelor politic- religioase, în timp ce Sarmizegetusa a fost „capitala tuturor”.

Denumirea de Sarmizegetusa – capitala politică – a fost transferată Ulpiei Traiana.

În schimb, numele de Kogaionon – capitala religioasă – a fost dat uitării, probabil interzis de către romani o dată cu deportarea dacilor din zona Munţilor Orăştiei.

49 comentarii »

  1. H. Daicoviciu afirmă că Sarmizegetusa era la Gradiştea de Munte, dar capitala lui Burebista – la Costeşti-Cetăţuia.

    În antichitatea dacă întreaga zonă de la Costeşti la Grădişte era locuită- într-un fel asemănător satelor risipite de la munte. Poate că întreaga zonă era „Sarmizegetusa”.

    Comentariu de roderick — Octombrie 19, 2009 @ 10:59 pm | Răspunde

  2. Sighișoara s-ar putea să ofere o indicație pentru Sarmiseghetusa. În grai avem seghíș s.n. (reg.) coamă (la acoperișul casei)
    IE seg(seng) – to attach, tack on(to join, unite)
    lit. segu- to fix, fasten; let.apsegt = to cover; sk.saktah – clinging; lat sagum – rough mantle.
    SAGUM – A cloak, worn in ancient times by the Gauls, early Germans, and Roman soldiers, made of a rectangular piece of (usually red) coarse cloth and fastened on the right shoulder.

    Prezența iranică pe Mureș ar putea să fi dat un termen important pentru rege care nu s-a păstrat pînă azi: xšayathiya „king”
    Este termenul persan corect pentru șah
    http://www.etymonline.com/index.php?term=shah&allowed_in_frame=0

    Comentariu de Ioan Albu — Septembrie 2, 2011 @ 12:13 pm | Răspunde

    • Șeherezada ………………… Șah-erezada

      Comentariu de sabinus — Septembrie 3, 2011 @ 9:24 am | Răspunde

    • Apropo de iranici, am citit undeva despre un obicei al sarmaților de pe Axus care-și țineau femeile în comun, un fel de proprietate comună. E la fel ca obiceiul agatîrșilor (arheologic 550-450 î.d.Hr.), numai că sînt despărțiți de cîteva sute de ani bune, deci obiceiul e foarte vechi și precede despărțirea geografică a sciților de sarmați. Avem aici o confirmare a originii iranice a populației stabilite pe anticul Māresis. Nu știu dacă la sciți se găseau aceleași obiceiuri, dar e frapantă informația.
      Mie personal mi se pare o idee extrem de neinspirată să pui amantele lîngă nevastă. :)) Ce însemna „proprietate comună asupra femeilor”?
      Nu prea am înțeles care era rostul, femeile erau împărțite între bărbați aleatoriu, la nimereală sau după capriciul fiecăruia; era un fel de „liberalism” sexual ?

      E interesant cum zona de la izvoarele Mureșului și sudul Moldovei, ocupate cîndva de acei iranici, au avut un destin aparte de-a lungul tuturor migrațiilor. Și azi ne confruntăm cu o prezență străină chiar pe acele locuri și o revărsare a acestui element în Moldova sudică. Pe de altă parte, aceeași zonă a oferit un refugiu pentru daci, un loc sigur și mai ușor de apărat. Arheologic, dacii au rezistat cel mai mult la adăpostul munților de la curbura Carpaților și în nord, în Maramureș.

      Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 4, 2013 @ 10:38 am | Răspunde

      • Proprietatea comună asupra femeilor avea rostul -spune Herodot- ca ”să se aibă ca frații”.

        Dacă ai un rege și clase nobiliare suprapuse, ei nu pot fi ”ca frații”. Agatârșii trebuie să fi fost o ”democrație militară” egalitaristă, asemenea vikingilor de mai târziu. Erau probabil o populație recent sosită și nestratificată, la origine o ”bandă” de războinici infiltrați în regiune. Femeile avute în comun erau probabil sclave, cel puțin la începuturi.

        Comentariu de Roderick — August 30, 2014 @ 8:35 pm

    • Probabil din același radical indo-dacic avem toate sensurile lui săgeac http://dexonline.ro/definitie/sageac
      *seg- to fasten
      Chiar dacă arheologic s-a impus teoria existenței unei confrerii războinice TDM, oare aceștia nu se numeau după radicalul *sokʷ(h)- (“companion”; sl. druga). Am discutat mai jos despre reg.săgar comparat cu numeroase cuvinte germanice. Dacă am găsi și un sens de ortac (alt tracism după părerea mea), am fi în cărți cu ipoteza asta.
      Semantismul acesta e cât se poate de adecvat unei societăți antice ca cea dacică. Ba chiar avem păstrat din latină acest semantism când se discuta despre Mihail „Viteazul” Pătrașcu și căpitanii săi, Baba Novac, Radu Calomfirescu, Deli Marcu și alții. Erau numiții „soții lui Mihai”. http://stefangrigorescu-ialomita.blogspot.ro/2012/12/capitani-de-legenda-in-oastea-lui-mihai.html

      Am mai amintit într-un comentariu despre o colonie foarte veche de iranici așezată în preajma râului antic Sagaris din Moesia Inferior, undeva între vechiul Durostor și Oltina. Înițial am crezut că păstrează un endonim vechi al sciților , saka, ce s-ar traduce tot companioni. Poate chiar confrerie războinică. Acum mă întreb dacă nu cumva și dacii aveau același semantism și i-au numit în perfect acord cu endonimul lor.
      http://en.wikipedia.org/wiki/Scythians_in_the_Mahabharata
      http://en.wikipedia.org/wiki/Saka

      Legăturile lingvistice între geto-daci și scito-sarmatici au fost intuite deja:
      adv.para (beyond) : PARALISSUM= „beyond the forest”, leu paraleu.
      scit sara (lac) = dacic germisara.
      tigraxauda (pointy hat), : xauda (hat, cap) = dacic țagră (*țeagră? ; trepied, crăcană, pirostrie); ambele înrudite prin rad.steig-, *steik- ascuțit, din care mai provine dacicul țâgmă (poate și țâu, țâcă, etc), gr.stigma, skt.tigma (sharp, pointed)
      http://dictionary.obspm.fr/index.php/index.php?showAll=1&formSearchTextfield=helmet
      Skt. śárman- „cover, protection, refuge; SĂGÉT adj. v. biet, nenorocit, nevoiaș, sărac, sărman. Sarmi-zegethusa = loc de refugiu pentru sacerdoți care practică sărăcia asumată. :)

      Evident, chestiunile astea îmi aparțin, nu-s neapărat corecte. Cu excepția radicalului pentru țâgmă. L-am luat de aici: http://www.alil.ro/wp-content/uploads/2012/08/termeni-geografici-populari-din-Vrancea.pdf
      UIte poate te simți inspirat să-mi explici următorul entopic: „Ţâgma de la Groapa Mare, Ţigma Chetrii (Cârlanului) denumesc la Năruja „stînci înalte şi ascuţite pe un ţârrmon de deal”.” Am mai întrebat pe cineva dacă știe ce înseamnă „țârmon”.

      Comentariu de Sorin5780 — Mai 7, 2015 @ 9:47 am | Răspunde

      • Corecție: „țârmon”.
        Sub rad.*steig ar putea intra și reg. tigoare http://dexonline.ro/lexem/tigoare/57615

        Comentariu de Sorin5780 — Mai 7, 2015 @ 10:11 am

      • țârmon poate fi explicat (?) și prin lat. termo, termonis ”a bound, limit, end, term”

        ”a termina” este din franceză.

        Comentariu de Roderick — Iunie 12, 2015 @ 9:07 am

      • SĂGÉT adj. v. biet, nenorocit, nevoiaș, sărac, sărman

        Nu știu de unde vine apelativul ăsta, dar chiar nu găsim un radical potrivit și un coradical în albaneză?
        Eu aș zice că nu-i singular în Română, altfel n-am avea un derivat, o formă prefixată cu sufixul intensif po-, (cred că ajuta și-n dacică la formarea unor noi cuvinte): posac https://dexonline.ro/definitie/posac

        E posibil să nu fie coradicale, deoarece accentul cade pe sufixul -ac, alt relict dacic. Mă gândesc la eng.sullen, sullenly (căzut, abătut), iar imaginea care-mi vine în minte în astfel de metafore e *abătut, *căzut, cu falcă căzută. Deci mă gândesc la eng.sink sau mai exact rad. *sengʷ- ‎(“to fall, sink”). A dat câteva toponime antice (Singidunum ar fi unul), de ce nu și sensuri metaforice.

        Posac este imaginat ca provenind din sl.posekati – a tăia. Poate avem totuși altceva. Săgar și săget ar putea proveni amândoi dintr-un sensul de bătaie, luptă, struggle.
        Am dat mai demult verbul dialectal a se învinge (a se bate), cu un sens interesant. Oare nu-i un decalc după dacică? Am dat deja germ.sieg. Poate aici rezidă tot misterul. https://en.wiktionary.org/wiki/Sieg

        Comentariu de Sorin5780 — Iunie 13, 2016 @ 10:28 am

  3. „segetuza”(segethusa, zegethousa) poate fi un derivat din ie *sekʷ- „to follow” adică follower: let.sekotājs, lit.sekėjas, alb.ndjekës, beng.Śāgarēda- follower, trainee. http://en.wiktionary.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A4%9A%E0%A4%A4%E0%A5%87#Sanskrit
    Cel mai important e lat.lat.sectator și secta(„religious group, sect” ), secta „manner, mode, following, school of thought”
    Dacă „segetusa” însemna școală filozofico-religioasă am avea doar pe latini cu care să împărțim acest cuvînt.
    În același timp calitatea de războinic a traco-dacilor a avut o importanță religioasă, deci segetusa ar mai putea însemna războinic sau confrerie războinică.Tot din ie *sekʷ- to follow a ieșit și ie sokʷ- companion, fellow. De aici vine proto-germ. *sagjá-z- man, warrior:
    scandinavul seggr- om, războinic
    vechi eng. secg- follower, friend, husband
    vechi saxon segg- fellow warriorr
    rom.SĂGÁR s. v. luptător, militar, ostaș, oștean, războinic, soldat.

    Comentariu de Ioan Albu — Februarie 3, 2012 @ 11:21 am | Răspunde

    • Sagaris era un râu și o colonie scitică lângă Durostorum, iar ca etimologie s-a propus, dacă îmi aduc bine aminte, o denumire după tribul saka *sagaris ar fi un genitiv), după toporul de luptă sagaris sau poate chiar după o denumire de luptător, mercenar (săgar) zic eu.
      https://en.wikipedia.org/wiki/Sagaris
      https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Germanic/segaz

      Cine știe dacă inițial Naparis nu însemna „al tribului napei” (tot iranici) sau unde rezidă napeii; așa s-a postulat pentru Napoca.

      Sufixele patronimice erau mai numeroase în trecut. De curând am citit despre unul nou la aromâni, -ișe (Cernișe).

      Pentru săgar mă gândesc la germ. sieg sau latinescul secare (din lat.secor; a seca „a secera, a tăia”). Dacă dacii aveau ca arme preferate falxul și o sica, probabil arme de prestigiu, verbul a seca corespunzător dacilor putea da săgar (*săcar) la fel cum a dat funestul latinism sicarius. https://en.wiktionary.org/wiki/seco#Latin

      Dacă *sag ar fi însemnat luptă, oare nu s-ar fi derivat cu sufixul de agent -tar? *săgătar sau *sătar (*săctar) dacă dacica nu accepta grupul consonantic *ct (ca albaneza).
      Probabil nu aveau un singur cuvânt pentru luptă și uptător, odată ce sunt descriș ca un popor foarte belicos.

      Ar fi interesant de analizat ce anume exprimă sufixul dacic *aris (*ariș).

      Oare verbul a seca nu putea da pe teren daco-românesc un der. secariu sau săcariu/săcar (tăietor)?

      Comentariu de Sorin5780 — Iunie 12, 2016 @ 9:44 am | Răspunde

  4. Cuvântul „sar” înseamnă „țară” în limba veche. Sargeția ar putea însemna „țara geților” (vezi și Sarul Dornei – Șarul Dornei)

    Comentariu de sabinus — Februarie 3, 2012 @ 7:40 pm | Răspunde

    • Sargetia era un rîu, nu o țară. S-ar putea să fi circulat mai multe denumiri pentru țară sau teritoriu tribal. Una ar fi cea înrudită cu arm.gavarr (provincie), cred că un tracic „gava”..rom.ogor?.
      arm.erkir 1. earth, globe; the world; the Earth 2. land, country, province, region, climate; territory, district, department, jurisdiction
      deci rom.arie ar continua și un tracism probabil.(rom.agru/ogor e iar interesant, sau prediu) cu derivate în toate limbile IE.
      un dacic probabil e „stura” din Kapistura și Ranistorum, continuat de reg. strană (Înv.)- Teren, cîmp. (alb.truall- land; stere- pămînt)
      moesic zanus=lat.genus, deci probabil că lat.gens (country) putea avea un moesic „zan”
      Mai e și neam-bucată de pămînt , țarină
      poate chiar și un fel de dacic „patrie”: patriză sau patrisa
      Oricare are șanse să fie și dacic, doar sar (țară) mi se pare improbabil.

      Comentariu de Ioan Albu — Februarie 3, 2012 @ 9:38 pm | Răspunde

      • Țeară/țară poate fi autohton ,deși țară și țărînă(țărnă) au aceleași sensuri pentru lat.terra(earth, sand).
        Dacă forma reconstruită IE ar fi „ster” , atunci italicii au simplificat eliminînd „s”, însă proto-tracii au folosit o mică metateză obținînd „tser”
        Un exemplu paralel ar fi rom. „țeapăn” din IE steip- stright, hard; to press, ram;
        la fel și țeapă vine din IE steip(stake, picket) cu metateză….țapul la fel.
        Am avea astfel o nouă regulă de transformare prin care să explicăm cîteva cuvinte.

        Altul: țugui din ie *(s)teig- to be sharp; to stab

        Comentariu de Ioan Albu — Februarie 5, 2012 @ 2:11 pm

      • „stura” sau „stora” are toate șansele să fi fost un cuvânt dacic, întins pe tot arealul lingvistic. Vine probabil din IE ster- „to spread, extend, stretch out” și are coradical antic în greaca vremii, deci consemnarea pe harți poate fi stîlcită de apropieri și răstălmăciri romane/greci ale topografilor.
        IE ster putea să devină în dacică și țur/țer (țurțur, țurcană) prin simplă metateză a primelor litere. De asemenea, litera „e” din IE se transformă în „u” pentru daci iar w în b. http://www.youtube.com/watch?v=ZCq3FGPAJTs&feature=related
        Tot prin comparație cu albaneza, formarea diminutivul cu ț ar putea fi autohton. Albanezii folosesc th, deci urmărind alternanța cuvintelor de substrat din cele două limbi, ne putem face o idee.
        Țeară poate fi originalul dacic pentru întindere de pământ și nicidecum latin.Dacii au realizat un melanj latino-tracic probabil, luând cuvinte latine uneori și dându-le substanță tracică :) cum e bărbat comparat cu burre (din alb.)

        Comentariu de Ioan Albu — Februarie 20, 2012 @ 2:35 pm

      • ie stela(to spread) pare să fi dat lat. latus și dacic tolănire(dacă era țolănit „se verifica” teoria) :)

        Proto-IE: *stela-, *stlā-
        Meaning: to spread
        Hittite: istalk- (I) ‘einebnen, glätten’ (Tischler 422)
        Slavic: *stьlātī, *steljǭ, *stelī́tī, *stelь, *steljā
        Latin: lātus, -a `wide, broad-gauged, spread, widely ‘, `f stlatta merchant ship’ (`genus navigii latum magis quam altum et a latitudine sic appellatum’ Paul. Fest. 312)

        Comentariu de Ioan Albu — Februarie 20, 2012 @ 2:43 pm

      • Ranistorum sau dacic Ranistura ar putea conține un derivata din IE *ray-/ -e- „sand, sandhill”
        Celtic: OIr Roen `way; mountain chain ‘; Bret run` hill’
        Proto-Germanic: * raina-z * Raino (s)- bound (ary)
        Proto-Baltic: * reiw-ā – rock, hill
        Old Indian: reṇú- m. `dust
        alb.rërë – sand (rotacizat)
        lat.arena(?)

        Ranistorum are două așezări ce ar putea conține rani/rana: Docirana, două localități separate, una la granița bihoreană cu Ungaria și alta la nord de Petrodava.
        Mă întreb dacă toponimul Rona de jos are vreo legătură! Ar fi ușor de reperat semnificația dacă am identifica pe teren așezările, dar cum avem între 5% și 0,01% descărcare arheologică pe întreg cuprinsul țării am să fac o barbă albă pînă lămurim misterul.

        Comentariu de Sorin5780 — August 5, 2012 @ 11:39 am

      • Comentariu de Sorin5780 — August 5, 2012 @ 11:41 am

      • Acest „stura” de care zici e propus şi de I. Duridanov:
        „stur(ia) ‘country, countryside’ [Old-Bulg strana (Proto-Slavic *strn) ‘country’, Bulg. pro-stor ‘expanse, space’].”

        Cred că „Ranistorum” e important pentru că seamănă atât de mult cu „Durostorum”. Acesta din urmă e considerat de obicei celtic, bănuiesc că din cauza lui duro- „fortificaţie”, element des întâlnit în toponimele celtice.

        „Ranistorum” ar putea sugera că elementul care înseamnă „localitate, aşezare” în Durostorum nu este duro- (celtic), ci -storum (trac), probabil desemnând o localitate mai mică ( nu ca şi -dava ori -para )
        Originea cred că i-ar putea fi PIE *stā- „to stand” ( lat. instaurare, germ. Stadt „oraş” )

        Comentariu de Roderick — August 5, 2012 @ 9:32 pm

      • turrë – pounce inrush, flounce, ” pile, heap ”
        se identifică cu lat. struēs (`heap, pile, lot.) < IE *ster(w)e-, *strō(w)- „to spread”
        Poate și storum însemna același lucru ca-n lat.și alb. , pe lîngă faptul că alb.turrë(năvală) *pare să fie explicația pentru rîurile noastre numite Tur din Ardeal.

        În altă ordine de idei, Ranistorum poate conține o singură temă (rana/rani) sufixată sau chiar o temă ranist ( ranishtë- sand, sandpit). N-am văzut niciodată zona Orăștiei dar nu poate fi lipsită de nisip sau pietre de rîu.
        N-am încredere în redările cu sufix -um deoarece par latiniste. Ex. Apoulon(Appoulon) -lat.Apulum.
        Cred că sufixul daco-tracic -est sau -eșt are echivalentul modern -nic.Cum am citat cu altă ocazie :roime – romaest.
        E valabilă și observația ta, Ranistorum poate fi un tip de fortificație, atît în nume cît și în descrierea istorică interpretată de unii pe columnă.
        http://books.corect.com/ro/books/preview/1581/pdf Gligor Hașa e de acord cu tine.
        Ar putea fi IE stere- „strong, steady” care putea da acest storum și tărie(înv.fortificație; „o grade”?) ceva mai spre noi.
        În acest caz rani ce înseamnă?
        sensul de nsip sau rocă poate fi legat la nivel IE și de *rAwǝ-to tear apart, to break in pieces (alb.ra- „fell”)

        Comentariu de Sorin5780 — August 6, 2012 @ 8:41 am

      • lat. struēs >< troián, troiene, s.n. – 1. Îngrămădire mare de zăpadă; nămete, morman, grămadă

        Comentariu de Sorin5780 — August 6, 2012 @ 9:03 am

      • Probabil că există oameni care susţin că „Orăştie” provine din „Ranistorum” :)

        Comentariu de Roderick — August 6, 2012 @ 11:48 am

      • E interesant că Ranistorum, fiind *așezarea spre care se îndrepta Decebal în fuga sa pe viață și pe moarte, nu putea fi decât o altă fortificație față de cea părăsită și incendiată, Sarmizegethusa. Nu știu exact unde anume circula următorul regionalism, dar pare să păstreze un sens foarte arhaic și ..dacic:
        stóriște (-ti), s. f. – 1. Țarc. – 2. Refugiu, adăpost. Bg. storište (Candrea) http://dexonline.ro/definitie/stori%C8%99te

        Mă refer la „refugiu, adăpost”, bineînțeles! Nu-i de neglijat nici cel de „țarc”. Nu mă îndoiesc că-i un termen păstoresc ce echivalează direct lexicul moștenit din latină.
        Pare a fi în mod evident un derivat din IE *stā – „to stand” din care derivă germ.stadt, alb.shtuarë (standing) și lat.stabulum (rom.staul,-ur)- „location, enclosure, fold”.
        Pentru daci putem presupune exact aceleași sensuri. Am dat ceva exemple în ultimii ani prin care s-a evidențiat faptul că geto-dacii, la fel ca albanezii, transformă ā în [o]. E la fel de evident și caracterul interșanjabil între [o] și [u] în antichitate și devenit normă până azi: o >u.

        Cred că se face o confuzie între toriște și storiște. Încă nu am găsit bg.storište. Candrea se referă oare la verbul bg.stoia- „standing, upright”, dar acesta nu a luat nici unul din sensurile date mai sus.

        Nu cred că *storum vine din IE *ster- „to spread”. Fiind mereu în partea secundă, trebuie să fie subiectul, deci un substantiv comun. Rani-, Kapi- reprezintă determinantul, indiferent ce or însemnau ele. Probabil forme de relief, adjective sau numele deținătorilor ori fondatorilor.

        Comentariu de Ioan Albu — Aprilie 7, 2013 @ 12:53 pm

      • Îmi cer scuze, am făcut o confuzie. :) Ranistorum este așezarea unde Traian primește capul și mîinile lui Decebal. Îmi aduc aminte că un istoric își imagina că fuga lui Decebal avea ca destinație temporară o altă fortificație, un popas înainte de a ajunge la dacii nordici. Mi-a rămas Ranistorum ăsta în cap. E frustrant că un nume așa scurt și clar bitematic, nu are o explicație clară încă.

        Comentariu de Ioan Albu — Aprilie 7, 2013 @ 1:10 pm

    • În Siberia există fluviul Sîrdaria, frate cu Amudaria. E posibilă o legătură între Sâr-Daria aceasta și Sar-Geția noastră. Iar prefixele amu – și sâr – e posibil să fie niște adjective (atribute), legate de Daria (darul, sau dâra :) )

      Comentariu de sabinus — Februarie 6, 2012 @ 6:46 pm | Răspunde

      • Tot în zonă mai este și Kara – daria (vezi wikipedia KaraDarya), „râul negru”, „dâra neagră”

        Comentariu de sabinus — Februarie 6, 2012 @ 6:51 pm

  5. Știe careva dacă în zona vechii Sarmisegetuza se găsește această sigă(sîgă)?
    http://dexonline.ro/definitie/sig%C4%83
    http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/ISTORIE/Monografia%20unui%20cuvant%20pelasc%20de%20IPT.htm
    Dacă faci abstracție de aberațiile pelasgo-cretine, omul subliniază un fapt interesant despre un cuvînt misterios.
    Sargeția ar putea fi altă aluzie la prezența pe malurile sale a acestei gresii, albă sau roșie.. http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/pokorny&text_number=1697&root=config
    Istoricii spun că piatra de construcții era adusă de la zeci de km depărtare, cea locală fiind sfărămicioasă. Chiar în complexul de cetăți e o una numită Piatra Roșie .

    Comentariu de Ioan Albu — Mai 29, 2012 @ 9:25 am | Răspunde

  6. Mi-a (re)venit o idee care nu-mi dă pace cînd îmi savurez înghețată ieftină și răcoritoare: ce ar fi ca acest Kogaionon să conțină în partea secundă un derivat perfect dacic din IE *yAun-fixed place, place of birth( mai degrabă origine în sens mistic, religios)

    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/piet&text_number=+406&root=config

    Old Indian: yoni-m, f `womb, uterus, vulva, vagina, place of birth, source, origin ‘.
    Avestan: acc. yaonǝm ‘site’ homeland ‘
    lat.Ianus bifrons – zeul al începutului și tranzițiilor
    http://en.wikipedia.org/wiki/Janus#Etymology
    Se pierd ăștia inutil cu explicațiile cînd avem radicalul corespunzător vechi de cînd au început „nostraticii” să bîiguiască vorbulițe mici și pline de sens. :)
    E totuși ceva indiscutabil ciudat, ”neam”(ÎNV și reg.) cu sensul de origine pare să se suprapună binișor peste nostraticul *ni̯VnV- original place(de unde vine *IE yaun..poate a pierdut un n inițial, păstrat de altă serie de lexeme, cum ar fi celticul nemeton(pădure sfîntă) sau lat.nemas, pădurea sfîntă a Dianei și altele)

    Eu zic că dacii au moștenit ceva din aceste concepții în limbajul lor cultic, iar așa cum e consemnat kaga Heroi, așa poate fi și kaga ionon – sfîntul început .Glumind puțin, poate kogaionon era corespondentul dacic pentru celticul nemeton, atît în concepție cultică cît și ca răspîndire.Or fi fost cîteva kogaionuri în funcție de cîte centre tribale mari aveam la vremea respectivă.De asta avem puncte speciale și cu istorie ocultă ca munții Bucegi, Ceahlăul și Godeanu, plus altele probabil.

    Legat de Diana e legat un loc numit nemi în munții Albani și formula Diana Nemorensis ori Nemoralis („of the sacred grove”)
    PS: într-un alt articol aminteai de o nimfă a apelor, Aranca(?), din mitologia noastră..ei bine are un corespondent latin, Aricia,spirit/duh al apelor.
    Tot Diana avea o „vergură” războinică numită Camilla; poate fi un rad. aici cu legătură celtică în Camulus,zeu al războiului ( dacii numiți cu baza „como-” tot războinici și vînători?)
    http://en.wikipedia.org/wiki/Camilla_(mythology)
    http://www.suppressedhistories.net/secrethistory/diana.html

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 31, 2012 @ 6:13 pm | Răspunde

    • Kaga- ar putea veni din rad. IE koil- safe, unharmed, dar cu un sufix comun cu al sciților de care amintește Olteanu în articolul despre Kogaionon: „ terminaţia – aga ar putea fi apropiată de foarte frecventul sufix adjectival ossetin – äg ”.
      Nu putem spune cît de întinsă era influența lexicală, morfologică a limbii iranicilor asupra geților, însă în mod logic era mai pronunțată în zona asta de contact nemijlocit, extra-carpatic. Toponimele, hidronimele sînt presupus scitice, de ce nu și ceva sufixe, prefixe, cuvinte. Slavii au luat o doză consistentă, poate că traci mai puțin!

      Nu cred că e singurul, mai avea un sinonim măcar…simt în urină!
      Șablonul gîndirii tracice din spatele lui kaga e identic cu cel germanic privind „holy” englezesc,
      http://www.etymonline.com/index.php?term=holy&allowed_in_frame=0
      http://www.etymonline.com/index.php?term=health&allowed_in_frame=0
      http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/pokorny&text_number=+816&root=config

      same patern of thought over here: http://en.wiktionary.org/wiki/sancio#Latin

      kaga- safe, unharmed, hole, holy, witch cant be broken, of good omen, probabil și formă de salut cotidiană. :)
      – am zis „reloaded”, dar sper că am adăugat ceva nou, că nu-mi aduc aminte ce-am spus ultima oară.

      Comentariu de Sorin5780 — Iulie 31, 2012 @ 8:07 pm | Răspunde

      • Când h=g Kaga devine Haga

        Comentariu de sabinus — August 2, 2012 @ 2:41 pm

      • Vroiam să spun k=h

        Comentariu de sabinus — August 2, 2012 @ 2:41 pm

      • Sufixul adjectival -aga (-agă) îl găsim în știreagă (oaie stearpă). Avem certitudinea că radicalul e tracic, de ce nu și sufixul acesta. Lexicul păstoresc este efectiv ultima redută a idiomului dacic.(în afară de situl ăsta, bineînțeles) :)
        Coroagă, natoagă, …
        Ar fi tentant să vedem în coroagă (reg. scândură uscată și strâmbată) un derivat din IE *kor- crooked, deși în dacică [o] ar fi trecut la [a] :
        carbój, carboáje, s.n. (reg.) cujbă (lemnul încovoiat al luntrii).

        http://dexonline.ro/definitie/coroag%C4%83 În toate definițiile lui coroagă revine ostentiv cuvîntul ”uscat”. scorogésc și corogésc (nord) și scorojesc (sud) – Fac să se îndoaĭe de căldură.
        Pot fi chiar latine, dar ar fi impresionant cîte derivate am scoate doar din corrugatus: http://en.wiktionary.org/wiki/corrugo#Etymology

        corogesc, scorogesc și scorojit au toate șansele de a fi latine.

        Comentariu de Sorin5780 — Iulie 17, 2013 @ 6:19 pm

      • cu sufix -aga: modroagă- om mîncăcios IE *mazd- (*mad-t-?)- „fat” sau *mad- „food” (got.mats- food; matjan- eat, have a meal)

        Comentariu de Sorin5780 — Iulie 18, 2013 @ 11:56 am

      • O idee bună pentru modroagă ar fi existența unei paralele dacice pentru lat. mandō (manducus) 1. I chew, masticate 2. I bite, gnaw din IE: *mant- / -e-, -d- „to bite, chew”
        lat. mandō – glutton, gormandizer
        Numai latina nazalizează radicalul , deci s-ar putea să avem un simplu *mat-/ -e-,-d- -„to bite, chew”
        Ca o paranteză, știe cineva de unde vine numele str.Modrogan din București?

        Și mîndraie poate fi conectată tot aici, doar biata vacă e o rumegătoare. :)

        Comentariu de Sorin5780 — Iulie 21, 2013 @ 4:17 pm

  7. Am identificat mai demult râul Kogaionon cu râul Cugir de azi.

    Faptul că la autorii romani ori în atestările cunoscute din Dacia romană nu se regăseşte numele Kogaionon ar arăta însă că acesta se afla mai degrabă în afara regatului lui Decebal, într-o zonă mai lipsită de interes pentru romani. Carpaţii estici sau poate Basarabia ar fi „candidaţi”.

    *

    Un trib dacic numit caucoensi apare pe hartă cam în inima ţării, în ţinutul numit astăzi Ciuc.
    Similar, „Caucalanda” ar conţine munţii Ciucaş.

    Comentariu de Roderick — Iulie 31, 2012 @ 10:12 pm | Răspunde

  8. Pt. oronimul Kogaionon, lb. baltice au posibile corespondente foarte sugestive:
    lit. káugē, kū́gis, kaugurī̃s , let. kàudze, kaũgurs … din PIE *kAug- „to bend, to crook”, despre care am mai vb.

    Comentariu de Roderick — Iulie 31, 2012 @ 11:13 pm | Răspunde

    • Cum să transforme geto-dacii noștri un oronim în cuvînt de sfințire?
      Orice am propune noi azi în contul Kogaionului, trebuie să ținem seama de cele două informații concrete: menționarea istoricului grec și articolul lui S.Olteanu.
      E bătut în piatră literalmente, kaga= sacrum.

      Eu văd o coincidență extraordinară între acest kaga și gr.hagios. Cum specialiștii zic că tracii n-aveau aspirate dînd ex. Pulpudava din originalul macedonean Philippopolis, s-ar putea ca și kaga să fie o adaptare fonologică getică din gr.hagios (percepînd un kh e probabil să-l fi transformat într-o velară simplă). Erau triburi mixte destule de-a lungul Pontului, deci oricare din acestea puteau reinventa hagios ca să se potrivească cu specificul fonologic imprimat de majoritarii geți.
      Cum influența greacă se vede din cultura materială a templelor, fortificațiilor și copierea olăriei, de ce nu și puțin lexic cultic?
      IE yag’ n-ar fi putut da un getic kag nici dacă demonstrăm cumva caract.centum al geților.

      Comentariu de Sorin5780 — August 1, 2012 @ 6:29 am | Răspunde

      • Probabil nici alipirea adv. IE *kom la IE *yag’ n-ar fi fezabilă, căci nu știm dacă îl aveau și nici cum ar fi evoluat y în ac.situație!!
        IE *komyag / koyag > getic *koag / *kaag ?
        Complicat!

        Comentariu de Sorin5780 — August 1, 2012 @ 6:37 am

      • Legătura cu gr. hagios am bănuit-o demult – vezi comentariile de aici https://hroderic.wordpress.com/2008/11/04/gogele/ (şi nu insist aici asupra unei chestii pe care o poţi vedea şi deduce) , dar nu ştiu cât e de adevărată.

        kaga= sacrum – depinde cum interpretezi textul lui Strabon

        ” Şi de asemenea peştera în care se retragea Zamolxe s-a considerat ca sfântă şi se numeşte şi astăzi Muntele Sacru, dar adevăratul său nume – care se dă şi unui râu care curge la poalele sale- este Cogaeonum.” (trad. Gh. Popa- Lisseanu )

        Din traducerea aceasta deduc că Muntele Sfânt se numea iniţial Cogaeonum, iar apoi s-a numit „Muntele Sfânt”.

        Vezi şi https://hroderic.wordpress.com/2009/07/06/muntele-peon/#comments

        Comentariu de Roderick — August 1, 2012 @ 7:24 am

      • PIE *kʷek’-, *kʷAg’- „to show” > slav *kāzā́tī , v.ind. kā́śate

        Nu cred că ar fi *kag în getă.

        Comentariu de Roderick — August 1, 2012 @ 8:00 am

      • Şi încă o chestie: rădăcina *kAug a dat engl. high , toch. B kauc ‘high up, above’…

        „Cum să transforme geto-dacii noștri un oronim în cuvînt de sfințire?” – > nu prea greu

        Comentariu de Roderick — August 1, 2012 @ 8:06 am

      • Originalul:
        „kai to oros hupelêphthê hieron, kai prosagoreuousin houtôs: onoma d’ autôi Kôgaionon homônumon tôi pararreonti potamôi. kai dê hote Burebistas êrche tôn Getôn, eph’ hon êdê pareskeuasato Kaisar ho theos strateuein, Dekaineos eiche tautên tên timên ”
        Traducerea:
        „Muntele acela e socotit sfânt şi e deosebit astfel: numit Kogaion, ca şi apa curgătoare din latura sa. Şi pe vremea când Burebistas îi conducea pe geţi, cel împotriva căruia divinul Caesar pregătea o expediţie, Decaineos deţinea această cinste. ”
        http://conexiuni.net/arhiva/2011/2011Mai/Timotei_Ursu_Mai_2011.htm

        Nu știu dacă e corect să spunem peșteră, omul ăsta expune niște dubii foarte întemeiate. Sînt mai multe traduceri, iar cele mai multe incorecte. În același timp trebuie să recunoști și tu c-ar fi o idioțenie ca muntele ăsta (și rîul) să fi avut un nume oarecare, iar după revelația acestui Zalmoxe, numele „banal” al muntelui să devină capital în noua ”religie” ca termen suprem de „sfințire”.
        După acest tipar de gîndire Golgota s-ar transforma în tradiția creștină în golgot= sfînt: În numele Tatălui și a Fiului și a Golgoticului Duh”! :))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) n-am terminat :))))))))))))))))
        Faimoasa peșteră ar putea să fie un simplu bordei circular, special construit, în care acest Zalmoxe să fi inhalat ceva substanțe ca un adevărat șaman într-o căutare spirituală șamd.

        Comentariu de Sorin5780 — August 1, 2012 @ 8:16 am

  9. Ar fi interesant să ne imaginăm că nu proto-tracii sînt autorii tuturor numelor de rîuri (Hebros, Argeș) și a unor munți(Haemus) cînd s-au stabilit în partea asta de Europă. E foarte probabil să fi dislocat alte neamuri în avansul lor, cum ar fi parte din anatolieni, strămoșii armenilor și grecilor, a frigienilor.

    Multe numiri rămîn neschimbate în timp în ciuda mutației lingvistice.

    Comentariu de Sorin5780 — August 1, 2012 @ 6:46 am | Răspunde

  10. IE *kAuk-, -g- ar avea sens pentru caucoensi și Caucalanda, dar cum explici transmiterea unei forme sincopate *koga/kaga, dar și caucoensi în același timp.
    Pe o hartă a unui olandez Caucalanda și Kogaionon par să fie chiar vecini, deci nici vorbă de arii dialectale divergente.
    Kogaionon sau Kogai-oron ? :) ca să aplicăm corect „munte sfînt”!
    PS: e complicată rău etimologia asta!

    Comentariu de Sorin5780 — August 1, 2012 @ 8:40 am | Răspunde

    • http://oldeuropeanculture.blogspot.ro/2014/03/the-germans-are-coming.html
      „So this is why we can’t have these road builder with the same name be the same people. Because that would mean that Germanic tribes inhabited East Ireland in the 2. Century. What would that do to the story of “Celtic Ireland”?
      But that is surely a coincidence. Maybe they just have similar names and are completely different people? ”

      Ce zici de trei neamuri cu același nume. Acum ideea este nu cumva avem un trib celtic dacizat? Ar fi suspectă eradicarea totală a celților din podișul central transilvan. Nici evreii n-au exterminat complet pe canaaneni așa cum au fost instruiți, nici dacii n-au ras complet vița celtică, deși era în puterea lor s-o facă.
      Încă o dată mă surprinde în mod neplăcut atitudinea irlandezilor și galezilor față de cultura și limba lor, a celților insulari. Mii de ani se dezvoltă și prosperă, iar azi irlandeza e aproape complet eliminată în favoarea unui grai englezesc. Nici velșa nu stă cu mut mai bine, dar totuși, are un viitor.

      „The name Brigantes (Βρίγαντες) is cognate to that of the goddess Brigantia. The name is from a root meaning „high, elevated”, and it is unclear whether settlements called Brigantium were so named as „high ones” in a metaphorical sense of nobility, or literally as „highlanders”, referring to the Pennines, or inhabitants of physically elevated fortifications. (IEW, s.v. „bhereg’h-„).
      In modern Welsh the word braint means ‘privilege, prestige’ and comes from the same root brigantjā. ”

      Cred că am intuit foarte bine semnificația adj.dacic breaz prin rad. *bhereg’h-, iar gal.braint este coradical.

      Interesant și numele vodii/udiae (vydheiu, guidieiu, pădure, loc împădurit), coradicale celtice ale eng.wood. Era și un etnonim tracic din același radical. Probabil și Vedea însemna păduroasă, cine mai știe!

      Comentariu de Sorin5780 — August 30, 2016 @ 9:13 am | Răspunde

  11. Într-un comentariu mai sus am vorbit despre Dokirana și Ranistorum. Mai demult am propus ca expresia „(într-o) rână” ar fi o formă rotacizată dacică al cărui coradical direct pe linie IE ar fi gheg. llënë https://en.wiktionary.org/wiki/ll%C3%ABr%C3%AB#Albanian

    Iată că Giuglea demonstrează fără drept de apel sorgintea sa geto-dacică. între pag. 560 și 567: http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/dacoromania/pdf/BCUCLUJ_FP_279430_1922-1923_003.pdf

    Merg un pic mai departe propunând și un sens spațial în dacică, laturi sau granițe.

    Giuglea mai propune pentru var.râlă o formă răsrotacizată, dacă mă pot exprima astfel: *rără (<*olana- cot). Eu cred că nu-i decât o alternanță n/l conform cu ex: noian/loian (Ion Creangă; tot în link-ul de mai sus), zleamăn din sl.znamen (zgleamăn este propriu graiul crișănean cu g/c epentetic între s/z și l). Cred că mai sunt exemple, dar nu-mi amintesc acum câte. Poate fi totuși o coincidență,

    Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 18, 2015 @ 11:35 pm | Răspunde

    • zăgârnă-zăghirlă, sufixele -ârnă și -ârlă

      Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 18, 2015 @ 11:45 pm | Răspunde

  12. Discutam mai sus despre Ranisstorum și Rona. Am găsit adineauri o definiție pentru un cuvânt nordic: roni – ruptură de mal, mlașniță (=mlaștniță), săpătura de apă. (Iord.Golescu).
    Este atribuit unui oarecare „ung.rona – flach, die ebene”. (NP Ronai; Rona=Rodna), dar cred că mai degrabă e coradical al verbului alb.ra https://en.wiktionary.org/wiki/ra#Albanian

    rënë (decreased)
    rashë https://en.wiktionary.org/wiki/rash%C3%AB

    Comentariu de Sorin5780 — August 11, 2016 @ 8:53 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: