Istoriile lui Roderick

Octombrie 23, 2009

Sanctuare dacice

Filed under: Kogaionon,Panteonul Dacic,Traco-geto-dacii — Roderick @ 11:33 pm

Dacă pe scena 119 a Columnei lui Traian apare incinta sacră de la Sarmizegetusa Regia ( Grădiştea de munte) – (cf. Dan Oltean, „Religia dacilor”, p. 305 ) , atunci sanctuarele dacice nu erau doar acoperite, ci aveau şi etaj.

Nu am întâlnit nicăieri o asemenea variantă a reconstiturii lor.

Un tavan susţinut de coloane putea reprezenta Cerul. Dacă cineva urca la nivelul superior al clădirii, era, simbolic, chiar în Cer.

Anunțuri

6 comentarii »

  1. Imaginea arata destul de clar ca acele locuinte aveau etaj. Ceea ce poate sa surprinda.
    Nu prea sunt sigur insa ca aceasta imagine are ceva in comun cu incinta sacra. Ceva nu-i in regula cu aceasta imagine de pe columna. Oamenii sunt mult prea inalti pentru acele cladiri. O singura cladire (in partea dreapta) are o intrare prin care acesti oameni ar putea sa intre. Celelalte au intrari si ferestre care sunt mult prea mici pentru marimea oamenilor. Cred ca este mai degraba vorba despre o expresie a credintei in stramosi. D-l D. Ciuchea avea pe forumul dansului alte cateva imagini cu astfel de casute. Link-ul la forumul dansului este urmatorul:
    http://duci.forumco.com/topic~TOPIC_ID~73.asp
    Imagini cu astfel de cladiri miniaturale se pare ca se gasesc si pe placutele de la Sinaia.

    Comentariu de raveda — Octombrie 25, 2009 @ 5:52 am | Răspunde

  2. Oamenii sunt in general reprezentati pe Columna disproportionat fata de cladiri.
    Cred ca respectivele cladiri ( probabil sanctuarele din incinta sacra ) au etaj luand in considerare proportiile cladirii. La una din ele apare si demarcat un nivel superior, ca la turnurile-locuinta.
    O intrare intr-un templu poate fi in general mult mai mare decat inaltimea unui om.

    Comentariu de roderick — Octombrie 25, 2009 @ 8:26 pm | Răspunde

  3. nice! si asta e si explicatia cred, de ce nu exista o incinta centrala in planul coloanelor in cele mai multe cazuri – probabil ca incinta era la etaj. si tot de asta cred ca nu s-au distrus si fundatiile pentru ca templul propriu zis era etajul !

    Comentariu de alexnicolae — Martie 24, 2010 @ 8:51 am | Răspunde

  4. În „Civilizaţia geto-dacilor”, vol. 2, Ion Horaţiu Crişan susţine că Sanctuarul I de la Grădişte a fost o clădire cu două nivele, primul nivel fiind însă un „subsol”.

    „Încăperea inferioară nu era prea înaltă, corespunzând, aproximativ, cu înălţimea platformei în care se termina zidul pe latura de S. Coloanele acestuia, judecând după numărul plintelor, erau dese, pentru a putea susţine un planşeu masiv, poate de lemn. Pentru edificiul propriu-zis al templului nu mai era nevoie de un număr de coloane la fel de mare […]”

    „Unii cercetători se gândesc la o construcţie cu coloane şi acoperiş, fără să fi existat un subsol…”

    *
    În aceeaşi carte se vorbeşte despre un sanctuar geto-dacic cu incintă interioară elipsoidală şi postament de piatră în centru (asemănător sanctuarului mare circular de la Grădişte) , aflat la Butuceni ( Republica Moldova ) şi datat în sec. IV-III î.Chr.

    Să se fi format credinţele religioase ale dacilor „clasici” ceva mai la est ( ? )

    Comentariu de Roderick — Iunie 18, 2010 @ 12:53 pm | Răspunde

  5. Din http://orhei.dnt.md/3/

    „Cercetarile arheologice au aratat ca pe varful dealului Butuceni au locuit oameni incepand cu secolele VIII-VII a.Chr. in sec.V a.Chr. locuitorii au fortificat asezarea, apoi de mai multe ori au modificat-o refacand sistemul defensiv. Urmele de intarituri descoperite prin cercetari arheologice ne arata ca la inceput a fost fortificat tot terenul din curbura Rautului. in locul cel mai ingust al curburii raului locuitorii au facut mai multe santuri cu valuri de pamant langa ele, care incepeau la marginea stancii din partea de nord a spatiului si se terminau la malul Rautului pe matca. Santurile de aparare aveau in adancime circa 3,5 m si latimea era de circa 4,5 m pana la 7 m. Locuitori cetatii au prefacut partea cea mai inalta a dealului in citadela aparata din partea de nord de stanca Rautului, iar din celelalte parti fiind inconjurata de o palisada facuta din barne, piatra si pamant. in partea exterioara a palisadei era sapat un sant de aparare. in interiorul citadelei se intra printr-o poarta speciala facuta in capatul de rasarit al citadelei. Nu departe de poarta citadelei in exterior, specialistii au dezvelit resturile unui zid facut din blocuri mari de calcar local. Acest zid provine de la o poarta masiva ridicata sub influenta cetatilor grecesti de la Marea Neagra. Un interes deosebit prezinta descoperirea urmelor unei constructii de cult situate pe locul cel mai inalt al citadelei, in centrul acesteia, langa malul stancos al Raututlui.

    Lacasul de cult de la Butuceni era de forma rotunda si consta dintr-o vatra de piatra, inconjurata de 3 randuri de stalpi. In primul cerc sunt trei gropi de stalpi, in al doilea – sase, iar in al treilea- 12. Materialele arheologice gasite pe locul sanctuar sunt din sec.IV-III a.Chr. Se presupune ca aceasta constructie avea semnificatie calendaristica.

    Cetatea de la Butuceni a fost parasita pe la sfarsitul sec.III-inceputul sec.II a.Chr. in rezultatul navalirii triburilor germanice ale bastarnilor. Activitatea locuitorilor s-a prelungit in cadrul unei asezari nefortificate situata pe malul raului. ”

    Zona este calcaroasa, avand si pesteri si cavitati artificiale ( cele din urma „excavate” in perioada medievala ).
    Merita luata in considerare ca locatie a „Muntelui Sacru”…

    Râul Răut are afluenţi numiţi Sagala şi Cohâlnic.

    Comentariu de Roderick — Iunie 18, 2010 @ 9:56 pm | Răspunde

  6. V. reconstituirea templului romano-celtic de la Pagans Hill

    https://en.wikipedia.org/wiki/Pagans_Hill_Roman_temple

    Comentariu de Roderick — Ianuarie 16, 2017 @ 9:56 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: