Istoriile lui Roderick

Noiembrie 3, 2009

Troian

Filed under: Panteonul Dacic,Traco-geto-dacii — Roderick @ 12:28 am

Numelui şi identităţii personajului legendar Troian / Traian îi dedică un studiu Bogdan Petriceicu-Hasdeu.

Sunt citate mai întâi pasaje mitologice din manuscrise paleoslave. Unul este din secolul al XII-lea:

„pe Troian, pe Hârş, pe Veles, pe Perun, şi-au făcut zei, în dracii cei răi credeau”

Alte pasaje, dintr-un manuscris din secolul al XVI-lea:

„… închipuindu-şi mulţi zei: Perun şi Hors, Dîiu şi Troian, şi alţi mulţi…”

„…Perun, la eleni, Hors, la Cipru, iar Troian fusese împărat la Roma…”

Ambele manuscrise sunt de origine bulgară.

Memoria unui „împărat Troian” e păstrată în legende bulgare şi sârbe. „Valul lui Traian” se întinde din România până în Rusia sudică, unde există legenda că fondatorul construcţiei ar fi”Troian, împărat râmlenesc”. Arheologul rus Kotliarewskz trage concluzia că zeul Troian poate reprezenta divinizarea,  de către slavii sudici, a împăratului Traian.

În tradiţia sârbă, după constatarea lui Jirecek,Troian este „un monstru cu trei capete sau cu nişte urechi de ţap”.

Hasdeu este însă circumspect în ceea ce priveşte prezenţa lui Troian – „bădica Troian” – în folclorul de iarnă românesc ( Pluguşorul cu textul „S-a sculat mai an / Bădica Troian”  ) :

„Acest Troian ni s-ar fi părut o simplă mistificaţiune din partea lui Alecsandri, dacă nu l-am regăsi în excelenta colecţie de Pluguşoare a d-lui Ghibănescu […] Dar în alte trei Pluguşoare din aceeaşi colecţiune Troian este înlocuit prin „Machedon Împărat” sau „Alexandru Împărat”, iar într-unul prin „Sfântul Vasile”, ceea ce ne face a crede că şi dânsul nu este adevărat poporan, ci numai cărturăresc, datorit popilor sau dascălilor de prin sate.”

Totuşi , după Hasdeu

„La români memoria lui Troian nu se învăţa în şcoală, ci a fost totdeauna viuă în tradiţiunea poporului.”

„Troian” ar fi preluat de slavi de la români, care au păstrat amintirea împăratului roman.

***

Cred că e posibil ca “Traian” din folclorul nostru de iarnă să fie numele unui zeu corespunzând celtibericului Taranis, irlandezului Tuireann şi lui Thor din mitologia nordică ( vezi PIE *taron ).

Pluguşorul ne spune ca Traian s-a apucat de arat într-o zi de joi.
“S-a apucat într-o joi
Cu plug cu doisprezece boi.”

Joi este ziua lui Thor – “Thursday”.

Cred că nu e o coincidenţă de dragul rimei – şi ar putea fi un fapt în favoarea autenticităţii – contestate de Hasdeu – a Pluguşorului lui Alecsandri.

E posibil ca numele acestui zeu să fi fost influenţat de cel al împăratului Traian ; poate şi de cuvântul „troian” – însemnând „drum de piatră” ( dar fără legătură cu împăratul Traian, provenind din PIE *trag(‘)h-, *dh-   – din care provine şi „tract” )  sau „morman” ( de zăpadă, de obicei ).

Zeul Troian, dacă este zeul numit de celtiberi Taranis, de hittiţi Tarhunt şi de scandinavi Thor, ar trebui să corespundă slavului Perun (  zeu al tunetului ) .

Pasajul citat de Hasdeu îl prezintă însă pe Troian ca pe alt zeu decât Perun. Dacă Troian este un zeu al tunetului (cf. Taranis, Thor ) , el -foarte probabil – nu este la origine un zeu slav.

***

În Pluguşorul cu „bădica Traian” , un element de interes îl constituie numele calului său:

„Şi-a încălecat
Pe-un cal învăţat

Cu numele  Graur,
Cu şeaua de aur”

Cred că „Graur” – o formă probabil deformată a cuvântului originar- ar putea avea aceeaşi origine ca şi numele lui Greuceanu , eroul din basm.
Probabil PIE ĝhrē- „a străluci”.

***

Bibliografie: B.P. Hasdeu, „Scrieri istorice”, vol. II, Ed. Albatros 1973

15 comentarii »

  1. Acum ai lăsat o întrebare să atârne-n aer:de unde și-a luat celebrul Traian/Troianus numele său? Iliada a avut vreo înrăurire asupra imaginației auguștilor părinților? :)

    Comentariu de Ioan Albu — Decembrie 25, 2009 @ 10:30 pm | Răspunde

  2. http://www.sarmis.org/petan0919.htm ceva interesant prin logica și simplitatea explicației..Cotizo-Cutusone-a cuteza-cutezător

    Comentariu de Ioan Albu — Decembrie 28, 2009 @ 4:55 pm | Răspunde

  3. Da, în ceea ce-l priveşte pe Cotiso – e o bună explicaţie.

    Posibilităţile sunt, însă, ca aproape în orice caz, mai multe.

    PIE *kat „a lupta, bătălie” , de unde galicul katu- , slavul kotora. (Oare „cutezător” însemna iniţial „războinic, luptător” ? )

    PIE *k(‘)at- „ascuţit” , care a dat grecul „kóto-s” „furios”, irlandezul „cath” „înţelept”, latinul „catus” „isteţ, viclean”.

    După Sorin Paliga, regele odrys Cotys I şi-a luat numele de la zeiţa Kotys- a vegetaţiei. În română a rămas „ciot”.

    Comentariu de Roderick — Decembrie 29, 2009 @ 11:05 am | Răspunde

    • Mă îndoiesc că un rege și-ar lua numele de Ciot I, oricît de tîmpit ar fi el. Mai degrabă însemna cutezătorul, vicleanul, istețul etc.

      Comentariu de Ioan Albu — Septembrie 16, 2010 @ 5:37 pm | Răspunde

      • Sensul nu era, desigur, acela de „ciot”. Originea cuvântului putea fi însă aceeaşi ca a lui „ciot”.

        Comentariu de Roderick — Septembrie 17, 2010 @ 11:32 am

      • Mai degrabă Ciob I :)

        Comentariu de sabinus — Februarie 16, 2012 @ 6:34 pm

  4. Citez din dicționar: „graur – (Adjectival m.; despre cai) Care are culoarea cenușie (împestrițată cu pete albe)”.
    Se pare că numele graurului a fost perceput ca un gen de culoare odată („gri, cenușiu”), deci neologismul fr.gri a avut un teren propice în a se impune. O elită culturală mai patriotică ar fi revalorificat „graur” :)
    În dicț.etim.englez, culoarea „grey/gray” este percepută ca fiind strict de origine germanică. De aici a fost preluat de fr. (gris) și de români după 1848 (gri). Dar am arătat că nu eram lipsiți de cuv. corespunzător.
    Greuceanu e la fel de simplu de explicat: din adj.greu. Ma exact sensul cu nr. „29. adj. aspru, brutal, tare, violent, (fig.) dur”.

    PIE ghre- strălucit ar fi avut un „z” în față dacă ținem cont că dacii erau din gr.satem..deci ZARE, A ZĂRI.
    Inițial m-am gîndit că Greuceanu ar putea veni dintr-o formă pierdută ca lit. greitai – rapid sau let. krāce ( http://en.wiktionary.org/wiki/greitai ), dar nu știu.
    Basmul însă conține cîteva indicii mitologice, Faurul-Pământului pare a fi zeul Vulcan sau Hefaistos iar Greuceanu poate un semi-zeu sau chiar Ares/Marte. Interesantă e viziunea oamenilor asupra zmeilor: vrăjmași împielițați ai omenirii. Împielițat e un arhaism prezent în scrierile religioase; însemna încarnat, întrupat, deci zmeii erau draci sau duhuri încarnate.

    Comentariu de Ioan Albu — Decembrie 3, 2011 @ 2:27 pm | Răspunde

  5. http://www.sacred-texts.com/neu/srp/srp05.htm#fr_72
    http://en.wikipedia.org/wiki/Parjanya
    „According to a Lithuanian legend, known also to other Indo-European nations, the Thunder-God created the universe by the action of warmth–Perkunas wis iszperieje. The verb perieti (present form periu) means to produce by means of warmth, to hatch, to bear, being akin to the Latin pario, and the Russian parit ” și românescul pîrgă http://dexonline.ro/definitie/p%C3%A2rg%C4%83
    Dacă încercăm să dăm o noimă bădicăi Traian mă gândesc la o rădăcină despre „înflorire” ,deci un zeu agrar. Un alt nume ar fi Armie sau Armin, adică al pământului, vegetației și agriculturii http://dexonline.ro/definitie/arman

    Comentariu de Ioan Albu — Februarie 12, 2012 @ 6:08 pm | Răspunde

  6. Înseamnă că Traian din colinde nu este totuna cu împăratul roman Traian. Multă vreme am crezut că este vorba despre împăratul Traian, deși în colind nu se vorbește de nici o faptă istorică a acestuia

    Comentariu de sabinus — Februarie 16, 2012 @ 6:36 pm | Răspunde

  7. Numele de Troian sau Droian (t=d) ne duce cu gândul la numele de druid. Să fie vreo legătură între preoții druizi și zeul Taranis (Thor, Troian)? Sau cu tuaregii din Africa? (Taranis/Tuaranis)

    Comentariu de sabinus — Februarie 16, 2012 @ 6:41 pm | Răspunde

  8. PIE ĝhrē- “a străluci” ar putea fi surprins într-o inscripție moesică sub forma Zrayka, o țărișoară tracică numită după vreun trib „luminos”.
    Dacă vrei să găsești o traducere tracică pentru calul „graur” sau Greuceanu cred că lit.greitai(rapid) și alb. kreshmë(idem) sînt direcțiile de urmat.
    Undeva la mijloc sînt și greucenii.
    N-au convenit toți că dacii erau satem? deci gh= z/s :)
    Dar să nu uităm că griul are și origine tracic după cum spune Duridanov (griv).

    Comentariu de Ioan Albu — Martie 1, 2012 @ 11:54 am | Răspunde

  9. […] o identitate neelucidată (împăratul Traian, ori mai degrabă o divinitate slavă; vezi și https://hroderic.wordpress.com/2009/11/03/troian/ ), ca și etimologia numelui […]

    Pingback de Domnul de Rouă și Luceafărul | Istoriile lui Roderick — Martie 3, 2013 @ 10:57 pm | Răspunde

  10. Zmeii îl numesc pe Greuceanu ”Greuceanu de Aur”.

    În sanscrită există un termen care desemnează și aurul: gaura ”fair, brilliant, yellowish, Jupiter”. A fost pus în legătură cu lat. (galo-latin după Pokorny) gilvus ”pale yellow” (Lewis and Short, latinlexicon.org). După Pokorny gilvus provine din același ĝhel-1/ ghel- ”to shine; green, gold, blue” ca și engl. gold etc.
    De asemenea, sanscr. gairika ” haematite, red chalk, gold”.

    Comentariu de Roderick — Iulie 10, 2015 @ 1:08 pm | Răspunde

  11. […] o interpretare diferită de cele de mai sus, v. ultimul paragraf din articolul https://hroderic.wordpress.com/2009/11/03/troian/ și comentariul nr. 10 de […]

    Pingback de Greuceanu și Voinic-de-Plumb | Istoriile lui Roderick — August 21, 2015 @ 10:54 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: