Istoriile lui Roderick

Noiembrie 25, 2009

Darzos şi Gradivus

Filed under: Derzelas,Traco-geto-dacii — Roderick @ 6:38 pm

Lituanianul „daržas” ( „grădină” ) are la origine PIE *dArg’h-  „loc împrejmuit”. Tot de aici ar proveni germanul zarge.

Românescul „ţarc” nu e legat, se pare, de acest radical.

Terenurile agricole ale proprietarilor individuali sau ale comunităţii sunt, din cele mai vechi timpuri, hotărnicite, împrejmuite şi păzite – păzitorii lor fiind oameni şi zei.

Unul din aceşti zei e amintit de poetul Vergiliu:

“Cu gânduri multe framântându-mi mintea

De zânele câmpene-am prins atunce

A mă ruga şi de Gradivus tatăl

Cel ce veghează geticele ţarini” (Eneida, III, 34-35)

Poetul identifică zeul get – care păzeşte ţarina şi recolta- cu Gradivus , una din ipostazele lui Marte. Dar care va fi fost numele getic al acestui zeu (care era suficient de important în lumea getică pentru ca Vergiliu să fi auzit despre el) ?

O posibilitate ar fi ca acest nume să fie legat de numele – păstrat în lituaniană – al grădinii ( „daržas” ).

***

Întâlnim în spaţiul trac numele unor zeităţi ca DarzosDerzis, Derzelos. Se consideră că ar numi acelaşi zeu – „zeul puternic, energic, dătător de forţă şi sănătate, personificarea şi ideal simbolic al acestor virtuţi apreciate şi râvnite de traco‑geţi” ( I.I. Russu ), zeu al forţei vitale, al sănătăţii, al medicinei.

După Sorin Paliga, rom. „dârz” continuă o formă tracă, corespunzând lui Darzalas-Derzelas-Derzis ( vezi PIE *dhers-  ), înrudit cu „Dares” ( numele unui preot frigian al cultului lui Hephaistos ), nume explicabil din IE *dher ( „a ţine strâns, sprijini „). ( cf. „Mitologia tracilor”, p. 68 ).

Toate acestea sunt, cred, valabile pentru formele „Derzis”, „Derzelas”.

Dar ar putea fi posibil ca forma „Darzas” să trimită spre alt sens, cel de „păzitor al ogorului împrejmuit”, Gradivus din poemul lui Vergiliu.

Dacă au fost două zeităţi cu nume foarte apropiate, e posibil ca ele să se fi identificat la un moment dat, iar Derzelas, zeul forţei vitale, să fi fost şi veghetorul ogoarelor getice.

Mai puţin probabil – dar nu imposibil – ar fi ca numele „Gradivus” să reproducă aproximativ o formă getică, probabil din PIE *g(‘)hort-  ( care s-ar putea regăsi în „gard” ).

11 comentarii »

  1. interesanta perspectiva.
    as dori sa preiau articolul pentru http://www.enciclopedia-dacica.ro

    imi puteti da acordul?

    dada

    Comentariu de Dada — Decembrie 26, 2009 @ 6:00 pm | Răspunde

  2. Desigur, valabil pentru orice articol, cu indicarea sursei.

    Comentariu de Roderick — Decembrie 27, 2009 @ 8:44 am | Răspunde

  3. Audax – audere = a îndrăzni ..particula AU- e în plus, dar înseamnă strălucitor(aur, au-rora)
    Duras (sau Dursa) înseamna tot dîrz dar cu pronunție dialectală?

    Comentariu de Adrian — Martie 19, 2011 @ 7:40 pm | Răspunde

  4. Din informațiile tale, crezi că exista un zeu sau un daimon al iubirii care să-l fi precedat pe Dragobete? Mă gândesc la un nume „tracic” care să conțină vreo referință paralelă cu gr.eros(erotikos) și arm.սիրել (sirel)- dragoste.
    http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=eros&searchmode=none
    „Zburătorul” pare să fie expresia unei amintiri antice, dar e oare autohtonă sau romană?
    Curios cum ungurii au acest szerelem(dragoste), din sursă arm.-iranică după cum sugerează Pîrvan.

    Comentariu de Ioan Albu — Februarie 22, 2012 @ 3:30 pm | Răspunde

  5. zvóară, zvoare, s.f. – Grădină, livadă și, în general, o bucată de pământ (Bârlea 1924): “Pentru o rudă de zvoară / N-oi mere la voi noră” (Bârlea 1924 II: 19). – Der. dial. din sfoară “bucată de teren” (< sl. sǔvora).??

    Proto-IE: *wert-
    Meaning: a piece of land (fenced ?)
    Tokharian: B warto, wärto – Garden, Grove
    Old Indian: vr̥ti- f. `surrounding, covering; hedge, fence'
    Slavic: *vьrtъ, *vьrtogordъ, *vьrtьpъ – cave, garden
    Germanic: *wárɵ-a- m., *wurɵ-(i)a- m., *wurɵ-(i)ō f. – shore, strand, highland
    Celtic: Ir fert – grave mound

    Comentariu de Ioan Albu — Mai 18, 2012 @ 7:57 pm | Răspunde

    • Ţin minte vag o legendă cu Ştefan cel Mare în care oferea unor răzeşi o „sfoară” (sau „funie”) de pământ, înţelegând prin asta că terenul era măsurat doar pe lat, de-a lungul putând să se întindă cât puteau să cultive. Dacă găsesc sursa, revin cu informaţii.

      Comentariu de Roderick — Mai 18, 2012 @ 9:58 pm | Răspunde

    • Este posibil să fie înrudit și cu zăvoi

      zăvói (-oáie), s. n. – Pădurice la cotitura unui rîu. – Megl. zăvoi. Sl. zavoj „învîrtire” (Tiktin; Conev 40); pentru semantism, cf. crivină.

      Comentariu de sabinus — Mai 19, 2012 @ 4:09 pm | Răspunde

  6. Se pare că a existat o divinitate baltică pe nume Dārza māte (etimologia fiind cea indicată în articol)

    „Dārza māte – (Mother of the Garden) was governing gardens. She is described in Paul Einhorn’s Historia Lettica, 1649, as one of the ‘mothers’ presiding over the practical aspects of everyday life.”
    (http://en.wikipedia.org/wiki/Latvian_mythology)

    Comentariu de Roderick — Iulie 9, 2012 @ 10:24 pm | Răspunde

  7. Cred că e foarte important de amintit că lituaniana transformă *g’h într-un sunet palatal, ž; sună ca un „je” pronunțat cu cerul gurii și nu aud spiranta z deloc. Nu înțeleg de ce au ales litera z pentru acest sunet! Or fi înțelegînd un fel de z palatalizat…există așa ceva?
    http://www.omniglot.com/writing/lithuanian.htm
    S-ar putea ca z din cuvintele traco-geto-dacice să reproducă un sunet similar ca cel lituanian, cel puțin în parte.

    Comentariu de sorin5780 — Iulie 14, 2012 @ 6:45 am | Răspunde

    • Am impresia că *g’h și *gʷh au dat palatala j sau un sunet apropiat în lb.română, cum ar fi „dj”(djă sau „dgiă” ) din graiurile noastre. Acest „dj” sau „dge” ar părea mai mult o africată, după cum se pronunță și cred că simbolul acesta [ʤ] i se potrivește: http://ro.wikipedia.org/wiki/Consoan%C4%83_africat%C4%83

      În albaneză *g’h ar fi dat inițial această „africată” [ʤ] (ca și pentru daci),însă pierde sau elimină acea eliberare a fluxului de aer (șuierătoare) specifică africatei, devenind o simplă dentală d.
      Bănuiesc că Germisara și tracicul Germatza se pronunțau tot cu această africată [ʤ] , însă pentru urechea greco-latină suna ca un „ge” simplu. Sincer să fiu, cu greu deosebesc cele două sunete(ge față de un „dge”), însă încerc să fiu cît mai exact și cuprinzător pentru că era o diferență în antichitate! :)
      Noi am transformat africata asta într-o palatală j azi, însă cred că graiurile noastre au păstrat forma mai arhaică.
      Merită luată în considerare ideea asta cînd încercăm să descîlcim originea IE a unor toponime. De ex. Gelopara sau Gildava(?) care azi au dat jielț(rîu) din IE *g’heu- „a curge” sau Germisara din IE *gʷher- „a încălzi, a arde”
      [ʤ]elopara ??
      Eu zic că trebuie să fi fost o ușoară diferență între transformările suferite de *gʷ și *gʷh urmate de vocalele anterioare e și i. Nu cred că dădeau același sunet „ge” pur și simplu, însă diferențele ar fi fost neglijabile pentru o ureche neantrenată.
      Și noi aproximăm multe toponime străine adaptîndu-le la specificul limbii noastre. La fel făceau și latinii sau grecii.

      Comentariu de sorin5780 — Iulie 14, 2012 @ 7:50 am | Răspunde

    • ž din lituaniană este explicat foarte simplu prin legea lui Penderson (RUKI), dar eu am observat că nu-i mereu cazul.
      Avem exemple privind s > ș în lexicul substratului, dar nu-mi amintesc să fi găsit și alternativa z > j. E și mai greu de imaginat care ar fi transformările ce afectează gama de africate traco-dacice ce corespund unor spirante în celelalte lb.satem.

      De ex. nu înțeleg care-i treaba cu jarcă de care discutam odinioară. (IE *g’era-, *g’rā- grown-up, old; to mature, to grow old)

      Un caz limpede de RUKI ar fi trebuit să fie „cursă”(*kurșă?) la noi cu corespondentul „kurth” la albanezi. Am zis că ar veni din radicalul *kʷel- „to turn”.

      Comentariu de Sorin5780 — August 23, 2013 @ 6:36 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: