Istoriile lui Roderick

decembrie 2, 2009

Crai

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 9:24 pm

PIE *k(‘)rAya dat în greacă „krīoś” – „berbec” . Din acest radical provine şi numele germanic al renului.

Cred că merită să ne întrebăm dacă nu cumva măcar unele din oronimele „Piatra Craiului” păstrează numele unui animal al muntelui, care a avut un nume provenit din această rădăcină.

Poate că e vorba de capra neagră, poate- mai degrabă- de un animal dispărut din Carpaţi, cum ar fi muflonul sau chiar ibexul.

***

Muflonul a dispărut de pe teritoriul României în Evul Mediu, într-o perioadă neprecizată ( e interesantă o menţiune literară recentă a  „berbecilor sălbatici”, în povestirea „În pădurea Cotoşmanei”, de Gala Galaction – ceea ce dovedeşte prezenţa lor în memoria populară a secolului al XIX-lea ).

( sursa imaginii: /www.biolib.cz )

***

Existenţa, în vremuri istorice, a caprei ibex în Carpaţi nu este – din câte ştiu – dovedită.

E dovedită prezenţa ibexului în Carpaţi în Pleistocenul superior ( oase de Capra ibex carpatorum se găsesc şi în peştera Dâmbovicioarei din masivul Piatra Craiului ). Ibexul trăieşte şi azi în Alpi, în habitatul caprei negre – ceea ce face plauzibilă supravieţuirea unor populaţii, până în epoci mai recente,  şi în Carpaţi. Dealtfel, s-a încercat, înainte de ’89, recolonizarea lui în Munţii Ciucaş şi Hăşmaşul Mare, existând proiectul de reintroducere în Munţii Făgăraşului ( cf. Mitică Georgescu, „Mamiferele sălbatice din România” ).

( sursa imaginii: http://www.ruchet.com )

Capra ibex ar putea să apară într-o reprezentare plastică, pe mânerul unei săbii getice descoperite la Medgidia:

( http://www.curierul.forter.ro )

Singura „rezervă” ar fi că animalul reprezentat ar putea să nu fie un ibex alpin, ci un alt reprezentant -similar- al genului Capra.

7 comentarii »

  1. Expresia „creierii munţilor” ar putea să provină dintr-un omonim (sau paronim) al lui „creier”- organul anatomic.
    Un cuvânt cu sensul de „înălţime” sau „ascunziş” – posibil PIE *krāwǝ- „a acoperi, a înălţa” ( care a dat englezul „roof”, norvegianul „röys” – înălţime stâncoasă ).

    Comentariu de Roderick — decembrie 11, 2009 @ 7:18 am | Răspunde

  2. În favoarea ipotezei „craiului – ibex”: capra ibex cretană poartă numele de kri-kri.
    http://en.wikipedia.org/wiki/Kri-kri

    Comentariu de Roderick — august 30, 2010 @ 12:22 am | Răspunde

  3. O posibilă confirmare a celor de aici: Piatra Crăivii e numită în maghiară Kecskekö (”piatra caprei”).

    Comentariu de Roderick — octombrie 24, 2014 @ 11:01 am | Răspunde

    • https://dexonline.ro/intrare/Craiva/184530

      Gonța spune că unii cneji acumulau mai multe obști și se denumeau crai (rege), după termenul slav corespunzător, iar craină sau crăie era numele dat stăpânirii sale (regiō, genitive regiōnis). http://en.calameo.com/read/001858853a304b0569b28
      Are sens din mai multe puncte de vedere. Vinereanu considera crai și crăiasă autohtone, iar craină ar putea cuprinde sufixul daco-latin -in, iar crăie sufixul -ie.
      alb.krye (head, top, heading)

      Nu apare astfel în dicționare.

      Craiva ar putea semnifica capră neagră sau ibex, dacă nu cumva se traduce al craiului (sufix posesiv slavic)

      Comentariu de Sorin5780 — iulie 7, 2017 @ 3:42 pm | Răspunde

      • Sl.krava (vacă) din Proto-Slavic *korva sau *karva, PIE *ḱer- (“horn”).

        Ion Toma dă un exemplu de toponim Cravia (”al vacii”), Olja (al vulturului), Cozia (al caprei). Nu știu dacă graiul local obișnuiește să introducă un i (cf. pâne-pâine, ochi-oicu, câne-câine) și nici nu mă interesează.
        Eu sper în continuare să fie o capră neagră.

        Nici nu văd rostul de a numi Piatra Craivii după vacă.

        Comentariu de Sorin5780 — iunie 12, 2018 @ 1:07 pm | Răspunde

        • O legendă a locului spune că în zona aceia e îngropat capul lui Decebal și tot acolo s-a sinucis, dar știm că este aruncat în Tibru de pe o stâncă, conform obiceiului roman ..al civilizației superioare.
          Ideea mea este că trupul îi poate fi îngropat adhoc acolo, căci Romanii aveau nevoie doar de cap și mâini pentru a stâmpi (opri) orice plan de rezistență al dacilor rămași. Probabil că lupte sporadice tot mai aveau loc.

          Decebal ar putea avea un destin post-mortem similar cu al lui Mihai Viteazul. Acestuia din urmă îi este tăiat capul și lăsat peste trup să zacă în văzul tuturor, dar capul ajunge cumva înapoi în Țara Românească..dacă nu și trupul. Am uitat detaliile.
          La fel și cu Decebal. Poate unii dintre dacii aceia care defectează la momentul oportun și ”câștigă” bunăvoința Romanilor, asistă la triumful lui Traianus Nerva și la aruncarea capului în Tibru. Ar fi putut recupera pe ascuns capul și să-l trimită înapoi în Dacia.
          Cum am zis, subiect de roman. :)

          Presupunând prin absurd că ar fi ceva de ”capul” poveștii, foarte probabil că orice rămășiță ar fi fost incinerată conform obiceiului, dar Piatra Craivii sau Craivei nu poatea fi tălmăcită drept căpățână. Avem numeroasă denumiri pentru subiectul ăsta, chiar și dacice, dar nici una de forma ”craivă”, deși sl.krava și Alb. krye (head, lead, heading) sunt coradicale.

          Mă gândesc și la sensul de vârf montan sau ruină pentru craivă.
          https://dexonline.ro/intrare/Craiva/184530

          Comentariu de Sorin5780 — iunie 12, 2018 @ 1:36 pm | Răspunde

  4. budiánă sf [At: PANȚU, PL. / Pl: ~iene / E: nct] 1 (Reg) Plantă care face flori galbene și care nu-și schimbă culoarea nici măcar când se usucă Si: vâzdoagă. 2 (Reg) Specie de capră nedefinită mai îndeaproape.
    http://www.daciccool.ro/stil-de-viata/casa-si-gradina/6956-craita-printesa-florilor

    búdur s.n. (reg.) stâncă mare, adăpost pentru capra neagră.Nord. (budúră, f., pl. ĭ). Loc depărtat și pustiŭ (coclaurĭ).
    https://dexonline.ro/definitie/budur

    Capra asta ”budiana”(2) ar putea fi numele muflonului (capra sălbatică), numit după culmile pe care hălăduia (*bud- culme, vârf, din *bʰod- “to pierce, dig”; vezi budur, bodoc, a bodicăi, bondar și altele). La fel sunt numiți carpiani după *carpă.

    Altă idee ar fi legată de culoarea probabilă dată de rad. badi̯os/-o- ”yellow, brown” ( Lat. badius ”castaniu”, ir. buide ”galben”), deși n-avem nimic care să sugereze păstrarea acestei culori.
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=+151&root=config

    Muflonul asiatic are culoarea castanie.
    https://infoanimale.net/muflonul-asiatic/

    Comentariu de Sorin5780 — iunie 1, 2018 @ 7:11 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: