Istoriile lui Roderick

decembrie 2, 2009

Crai

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 9:24 pm

PIE *k(‘)rAya dat în greacă „krīoś” – „berbec” . Din acest radical provine şi numele germanic al renului.

Cred că merită să ne întrebăm dacă nu cumva măcar unele din oronimele „Piatra Craiului” păstrează numele unui animal al muntelui, care a avut un nume provenit din această rădăcină.

Poate că e vorba de capra neagră, poate- mai degrabă- de un animal dispărut din Carpaţi, cum ar fi muflonul sau chiar ibexul.

***

Muflonul a dispărut de pe teritoriul României în Evul Mediu, într-o perioadă neprecizată ( e interesantă o menţiune literară recentă a  „berbecilor sălbatici”, în povestirea „În pădurea Cotoşmanei”, de Gala Galaction – ceea ce dovedeşte prezenţa lor în memoria populară a secolului al XIX-lea ).

( sursa imaginii: /www.biolib.cz )

***

Existenţa, în vremuri istorice, a caprei ibex în Carpaţi nu este – din câte ştiu – dovedită.

E dovedită prezenţa ibexului în Carpaţi în Pleistocenul superior ( oase de Capra ibex carpatorum se găsesc şi în peştera Dâmbovicioarei din masivul Piatra Craiului ). Ibexul trăieşte şi azi în Alpi, în habitatul caprei negre – ceea ce face plauzibilă supravieţuirea unor populaţii, până în epoci mai recente,  şi în Carpaţi. Dealtfel, s-a încercat, înainte de ’89, recolonizarea lui în Munţii Ciucaş şi Hăşmaşul Mare, existând proiectul de reintroducere în Munţii Făgăraşului ( cf. Mitică Georgescu, „Mamiferele sălbatice din România” ).

( sursa imaginii: http://www.ruchet.com )

Capra ibex ar putea să apară într-o reprezentare plastică, pe mânerul unei săbii getice descoperite la Medgidia:

( http://www.curierul.forter.ro )

Singura „rezervă” ar fi că animalul reprezentat ar putea să nu fie un ibex alpin, ci un alt reprezentant -similar- al genului Capra.

11 comentarii »

  1. Expresia „creierii munţilor” ar putea să provină dintr-un omonim (sau paronim) al lui „creier”- organul anatomic.
    Un cuvânt cu sensul de „înălţime” sau „ascunziş” – posibil PIE *krāwǝ- „a acoperi, a înălţa” ( care a dat englezul „roof”, norvegianul „röys” – înălţime stâncoasă ).

    Comentariu de Roderick — decembrie 11, 2009 @ 7:18 am | Răspunde

  2. În favoarea ipotezei „craiului – ibex”: capra ibex cretană poartă numele de kri-kri.
    http://en.wikipedia.org/wiki/Kri-kri

    Comentariu de Roderick — august 30, 2010 @ 12:22 am | Răspunde

  3. O posibilă confirmare a celor de aici: Piatra Crăivii e numită în maghiară Kecskekö (”piatra caprei”).

    Comentariu de Roderick — octombrie 24, 2014 @ 11:01 am | Răspunde

    • https://dexonline.ro/intrare/Craiva/184530

      Gonța spune că unii cneji acumulau mai multe obști și se denumeau crai (rege), după termenul slav corespunzător, iar craină sau crăie era numele dat stăpânirii sale (regiō, genitive regiōnis). http://en.calameo.com/read/001858853a304b0569b28
      Are sens din mai multe puncte de vedere. Vinereanu considera crai și crăiasă autohtone, iar craină ar putea cuprinde sufixul daco-latin -in, iar crăie sufixul -ie.
      alb.krye (head, top, heading)

      Nu apare astfel în dicționare.

      Craiva ar putea semnifica capră neagră sau ibex, dacă nu cumva se traduce al craiului (sufix posesiv slavic)

      Comentariu de Sorin5780 — iulie 7, 2017 @ 3:42 pm | Răspunde

      • Sl.krava (vacă) din Proto-Slavic *korva sau *karva, PIE *ḱer- (“horn”).

        Ion Toma dă un exemplu de toponim Cravia (”al vacii”), Olja (al vulturului), Cozia (al caprei). Nu știu dacă graiul local obișnuiește să introducă un i (cf. pâne-pâine, ochi-oicu, câne-câine) și nici nu mă interesează.
        Eu sper în continuare să fie o capră neagră.

        Nici nu văd rostul de a numi Piatra Craivii după vacă.

        Comentariu de Sorin5780 — iunie 12, 2018 @ 1:07 pm | Răspunde

        • O legendă a locului spune că în zona aceia e îngropat capul lui Decebal și tot acolo s-a sinucis, dar știm că este aruncat în Tibru de pe o stâncă, conform obiceiului roman ..al civilizației superioare.
          Ideea mea este că trupul îi poate fi îngropat adhoc acolo, căci Romanii aveau nevoie doar de cap și mâini pentru a stâmpi (opri) orice plan de rezistență al dacilor rămași. Probabil că lupte sporadice tot mai aveau loc.

          Decebal ar putea avea un destin post-mortem similar cu al lui Mihai Viteazul. Acestuia din urmă îi este tăiat capul și lăsat peste trup să zacă în văzul tuturor, dar capul ajunge cumva înapoi în Țara Românească..dacă nu și trupul. Am uitat detaliile.
          La fel și cu Decebal. Poate unii dintre dacii aceia care defectează la momentul oportun și ”câștigă” bunăvoința Romanilor, asistă la triumful lui Traianus Nerva și la aruncarea capului în Tibru. Ar fi putut recupera pe ascuns capul și să-l trimită înapoi în Dacia.
          Cum am zis, subiect de roman. :)

          Presupunând prin absurd că ar fi ceva de ”capul” poveștii, foarte probabil că orice rămășiță ar fi fost incinerată conform obiceiului, dar Piatra Craivii sau Craivei nu poatea fi tălmăcită drept căpățână. Avem numeroasă denumiri pentru subiectul ăsta, chiar și dacice, dar nici una de forma ”craivă”, deși sl.krava și Alb. krye (head, lead, heading) sunt coradicale.

          Mă gândesc și la sensul de vârf montan sau ruină pentru craivă.
          https://dexonline.ro/intrare/Craiva/184530

          Comentariu de Sorin5780 — iunie 12, 2018 @ 1:36 pm | Răspunde

          • Dacă legendele cu bădica Trăian conțin un sâmbure de adevăr, oare acelea în care apar Bʉrebista/Bʉrabista sau Decebal nu pot fi de asemenea reale?
            Are sens să extragem un vechi crai (*crăñu) din lat.cranium (vezi arom.crână)? De ce i-ar spune Piatra Craiului dacă nu se referă la un rege (crai) sau un cranium? Vf. La Om, cunoscut și ca Piscul Baciului, se referă probabil la Vf.Omu din Bucegi, vizibil din mții. Piatra Craiului (germană Königstein).

            Oare stâncile astea cu aparență umană n-au fost sculptate datorită unor călători traci inspirați de arta monumentală a Egiptului sau a Orientului? E o posibilitate ca unii regi locali să fi ales a se imortaliza în stâncă sau mai degrabă pe zeii lor. Cred că sunt cel puțin trei vârfuri cu numele Omu în munți.

            Ideea de a se fi păstrat craniul lui Decebal în amintirea locului nu prea are sens. Nu știu dacă roxolanii se aflau deja în Muntenia la momentul fugii lui Decebal, dar e posibil ca acest masiv să fie chiar locul unde se sinucide și este decapitat. Știm că Romanii vor ține capul și mâinile în miere pentru a le duce la Roma, deci nici pomeneală de vreun craniu.
            Curios fapt este că și legendara fiică sau soră (Dachia) a lui Decebal se retrage spre est de Zarmizegethusa după tentativa eșuată de a despresura obiectivul. La răsărit și sud est erau probabil roxolanii. Carpii, la acea dată, trebuie să fi fost mai la nord, în Moldova de sus. La orele de istorie din școală nu se vorbește despre teritorii tribale.

            Piatra-Craiului (Kiralykö) n. massiv în munții Bârsei cu un aspect prăpăstios: 2441 m.
            Piatra lui Craiu f. pisc în jud. Muscel: 2180 m.

            Comentariu de Sorin5780 — martie 25, 2019 @ 7:18 am

  4. budiánă sf [At: PANȚU, PL. / Pl: ~iene / E: nct] 1 (Reg) Plantă care face flori galbene și care nu-și schimbă culoarea nici măcar când se usucă Si: vâzdoagă. 2 (Reg) Specie de capră nedefinită mai îndeaproape.
    http://www.daciccool.ro/stil-de-viata/casa-si-gradina/6956-craita-printesa-florilor

    búdur s.n. (reg.) stâncă mare, adăpost pentru capra neagră.Nord. (budúră, f., pl. ĭ). Loc depărtat și pustiŭ (coclaurĭ).
    https://dexonline.ro/definitie/budur

    Capra asta ”budiana”(2) ar putea fi numele muflonului (capra sălbatică), numit după culmile pe care hălăduia (*bud- culme, vârf, din *bʰod- “to pierce, dig”; vezi budur, bodoc, a bodicăi, bondar și altele). La fel sunt numiți carpiani după *carpă.

    Altă idee ar fi legată de culoarea probabilă dată de rad. badi̯os/-o- ”yellow, brown” ( Lat. badius ”castaniu”, ir. buide ”galben”), deși n-avem nimic care să sugereze păstrarea acestei culori.
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=+151&root=config

    Muflonul asiatic are culoarea castanie.
    https://infoanimale.net/muflonul-asiatic/

    Comentariu de Sorin5780 — iunie 1, 2018 @ 7:11 pm | Răspunde

    • Mă întreb dacă budiana e o ”specie” de capră sau doar o rasă. Capra ”budiană” ar putea fi o rasă de capră originară dintr-o localitate numită Budieni, Budeni, sau Buda.

      Interesantă e varianta ”buziană” care apare în același dicționar (Micul Dicț. Academic, 2010): ”buziánă sf vz budiană” (dexonline.ro). Î.a.c. s-ar potrivi un reflex al PIE bhū̆ĝo-s ”goat” (ca avest. būza ”țap”, arm. buz ”miel”).

      Comentariu de Roderick — martie 4, 2019 @ 8:41 pm | Răspunde

      • E posibil ca buziană să se refere doar la ”plântă” (budiană), iar coincidența să se fie doar atât, o coincidență. În acest context, nu cred că [d] ar fi devenit o africată și ulterior o spirantă [z], deci avem oare două denumiri distincte, cu referire la o caracteristică unică sau două?
        ”Craita este acea frumoasa floare galben-portocalie, cu miros patrunzator, ” (sin. coșoroabă?) https://hroderic.wordpress.com/2015/01/20/cosoroabe/

        Discutam mai demult despre budeană (sovârf) ca un derivat pe baza unui foarte rar termen dacic pentru pădure (budă ”pădure, loc împădurit”, budac) sau un radical traco-iranian pentru miros, cf. afumătorilor maramureșene (a budi =a afuma, buditoare – probabil *bruditoare, cf. vb. a brudi). Vezi Oss.bud/bodæ “fragrance, incense” în al doilea link.
        https://hroderic.wordpress.com/2014/04/15/buhas/
        https://hroderic.wordpress.com/2013/10/03/a-brudi-brudiu/

        Nu mai amintesc toată discuția aia, oricum nu iese nimic din ea, dar cred că-n ultimele 12 luni am devenit mai atent la transformările fonetice și la afixe.
        Care ar fi rostul sufixului -iană dacă provine din rad. *būg’- („he-goat, ram”), moțional (feminizant)? De ce dacica ar avea jumătate din transformările fonetice daco-albaneze și nu pe toate? Dacă ”buziánă” se referă la o capră (nu la floare), accentul nu mai cade pe vocala lungă (ci pe afix), deci [ū] devine un simplu [u]? Nu se întâmplă așa ceva în Albaneză!

        Oricum nu cred că avem cum verifica dacă provine din acel radical (NP Βύζας, Býzas), dar sunt șanse de a da peste o explicație în alte surse. Eu cred că poate fi o culoare, un miros sau ceva și mai bizar .. „an elusive goat” (a budi =a ascunde). Nu știu dacă budiană se referă la capra-neagră sau la un muflon, dar e posibil să fie o căprină mai sperioasă. Și despre budur am spus că ar fi o stâncă ”ascunsă” (sau ascuțită, foarte abruptă)… iar despre ”miros” am făcut cred o analogie cu etimologia Eng.stink.

        Comentariu de Sorin5780 — martie 5, 2019 @ 10:36 am | Răspunde

        • Cred că sunt câteva exemple unde /u/ românesc apare ca /y/ în albaneză ceea ce ar sugera un antic *ū:
          ghiuș/ghiuj – gjysh,
          bumb, bumburează (Bas.căcărează), bumbăreáță (coccix, târtiță la pui), Arom.bumbãrac ”insectă” – Alb.bymb (umflătură), bymbeskë (boboc de floare), bymej (vb.inflate, stretch, expand; thrive), bymesë (swelling; expansion)

          Dacă nu are loc romanizarea unui fonetism barbar, atunci cuvintele albaneze suferă o transformare fonetică târzie și rară, unde /u/ devine /y/. Mai degrabă cred că unele fonetisme dacice sunt romanizate odată cu cuvintele împrumutate de colonizatori, adică vocalele lungi devin scurte. Altele, probabil, vor trece prin câteva prefaceri înainte de a întra în graiurile dacoromânești de mai târziu.

          M-am întrebat uneori dacă nu cumva erau două limbi paralele în Dacia printre geto-daci: una ar fi limba rămasă la un stadiu mai vechi și păstrată prin sacerdoți (cuc, cuci? mogâldă, Mold. „solitar, sihastru”) și elite războinice și politice (tarabostes), iar alta (sau altele) cea evoluată natural în graiul zilnic. Prima ar necesita un suport scris sau o tradiție orală strictă, poate de pe vremea lui Zalmoxis, și ar fi mai puțin complexă decât limba vorbită neîntrerupt de populație.
          Aproape toate marile popoare antice păstrau ceva similar.

          Comentariu de Sorin5780 — martie 25, 2019 @ 8:20 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: