Istoriile lui Roderick

Decembrie 10, 2009

Mazenderan

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 4:17 pm

Într-o conferinţă intitulată „Consideraţii asupra artei populare” ( 3 dec. 1955),  arhitectul Gheorghe Matei Cantacuzino ( unul din cei mai fini intelectuali ai României, în opinia mea) , făcea următoarea -pasageră- remarcă:

„Un anumit material, o anumită climă şi un anumit program de viaţă pot da naştere în regiuni foarte îndepărtate la forme similare şi câteodată chiar identice. Am văzut, în nordul Persiei, în regiunea numită Mazenderan, case şi chiar gospodării întregi cu totul asemănătoare celor din şesul muntenesc. Acelaşi plan, aceleaşi metode de construcţie, aceleaşi forme. Putem deduce din această constatare că influenţa Persiei e la originea casei ţărăneşti ? Cred că nu. Putem cel mult admite o ipoteză. Amănunţite studii nu s-au făcut încă în această direcţie. Nu e mai puţin adevărat că locuinţa românească face parte dintr-un grup de locuinţe orientale şi că se pot observa înrudiri de forme cu casele din anumite regiuni ale Orientului Apropiat.

(G.M. Cantacuzino, „Introducere la opera lui Vitruviu”, Ed. Meridiane, 1993 )

***

Cercetând, la o primă vedere, „tărâmul” www, am dat de imaginea unui timbru înfăţişând portul popular din Mazandaran:

(http://upload.wikimedia.org)

Costumul bărbătesc mi-l aduce aminte pe cel al unui păcurar din Carpaţi, momârlan ori din Mărginimea Sibiului:

(http://www.romanianmuseum.com/)

(www.ciobani.ro)

Baticul femeii din Iran e înfăşurat în mod similar portului din regiunile extracarpatice , „getice”- Moldova, Muntenia, Oltenia- dar şi din ţinuturile hunedorene – zona Pădurenilor, Haţeg, Petroşani. ( vezi http://www.romanianmuseum.com/Romania/RomaniaFolk.html ).

E greu de spus ce anume leagă oamenii din Carpaţi de Persia, cât de veche e această legătură, cât de profundă şi la ce nivel acţionează, ori dacă ( şi, în acest caz, când) a fost cândva reînnoită.

( G.M. Cantacuzino găseşte „imprudentă” părerea că locuinţa tradiţională românească o continuă pe cea getică, mult mai primitivă – de ex. prin absenţa pridvorului. Totuşi, autorul menţionează perpetuarea, în anumite regiuni din România a tehnicii de construcţie din împletituri lipite, folosite de geţi. De asemenea, se găsesc şi case fără pridvor, „mulţumindu-se doar cu o depăşire a streşinei în faţa prispei”, aşa încât nu se poate spune dacă pridvorul este „un element adus din Orient” sau un produs al evoluţiei interne.)

***

Deocamdată mă opresc la două „corespondenţe” din negura timpurilor:

Regiunea Mazandaran face parte din antica Hyrcania, „ţara lupilor”. Un nume al unui animal totemic, acelaşi ca al tribului dacic tutelar în Carpaţii Transilvaniei.

„Căciula dacică”, „boneta frigiană” e un model care se regăseşte din Carpaţi până în Iran. O purtau dacii, o purtau şi parţii, precum aceia reprezentaţi pe arcul lui Septimius Severus:

(sursa imaginii: http://upload.wikimedia.org/)

9 comentarii »

  1. Eu sant sigur ca legatura exista , dacii pentru mine raman un mister inca nepatruns desi am citit destul despre ei , am multe intrebari in legatura cu ei , intrebari ce m i le pun mie in primul rand . Oare nu cumva clasa conducatoare isi are originea in vreo expeditie persana in zona tracilor nord dunareni ?

    Comentariu de oroles — Decembrie 11, 2009 @ 11:04 pm | Răspunde

  2. Cu siguranta au si sarmatii ceva de spus in toate astea, nu?

    :)

    http://en.wikipedia.org/wiki/Sarmatians

    Comentariu de Turambar — Decembrie 13, 2009 @ 9:56 am | Răspunde

  3. linkul de pe wikipedia baga in oala sarmata si pe daci , costobocii sant dati si ei ca trib sarmat , nu cred ca dacii erau trib sarmatic decat in cazul in care sarmat = arcas , atunci da , dacii erau sarmati ( arcasi ) . Nobilii daci ( tarabos ) erau direct legati de parti , nu numai imbracamintea conduce la ideea asta ci si ajutorul cerut de Decebalus lui Pacorus in virtutea fratiei ce i lega . La fel nu cred ca sarmatii au influentat arhitectura locuintelor dacice , ei fiind nomazi , ori arhitectura locuintelor dacice prezinta vreo 3 tipuri de case + davele . Eventuale legaturi se gasesc doar in modelul cu baza rotunda , model cred eu tipic nomad ( vezi iurta ) . Celelalte modele cred ca sant inspirate din modelul baştinasilor din neoliticul autohton .

    Comentariu de oroles — Decembrie 13, 2009 @ 12:38 pm | Răspunde

  4. Lucrurile mi se par complicate, dar poate că rezolvarea problemelor de aici ar lumina mult istoria noastră.

    ***

    După Ciorănescu ( şi DEX ), „cioban” provine din turcă.
    Hasdeu îl consideră însă vechi în limbă, îi găseşte corespondent în persană şi alte limbi IE.

    În ceea ce priveşte cuvântul „baci”, s-a discutat posibilitatea originii autohtone, iranice ori turanice.

    În dicţionarul lui Ciorănescu,

    bací (bací), s.m. – 1. Cioban care conduce o stînă. – 2. Formulă de reverență cu care se adresează persoanelor în vîrstă sau de un nivel superior. – 3. La jocul de arșice, copilul care aruncă primul. – Mr. baci, bagi, megl. baci. Origine necunoscută. Opinia predominantă este că avem a face cu un cuvînt de proveniență orientală, dar anterior contactului cu turcii (ceea ce pare a se adeveri prin prezența sa în dialecte, și de asemenea prin apariția sa constantă, ca nume de persoană, din sec. XIII; cf. Hasdeu 2296). Ar fi, prin urmare, cuvînt cuman sau turanic (DAR), sau derivat de la iranianul bac (Densusianu, GS, IV, 149). Evident, este dificil de combătut fundamentele acestor opinii, atîta vreme cît nu se poate indica, pe de o parte, etimonul turanic exact, sau, pe de altă parte, calea de pătrundere a cuvîntului iranian. Cert este că termenul se află în toate limbile balcanice slave care înconjoară teritoriul rom. (bg. bač, sb. bač(a), slov., ceh. bača, mag. bacs(i), bacsó, pol. bacza, ca și ngr. μπάσσιοσ, alb. bats. Însăși aria de răspîndire a cuvîntului pare a indica proveniența sa rom., căci numai rom. a fost direct legată de toate limbile menționate mai sus, și faptul că acest cuvînt nu se explică prin mijloacele proprii nici uneia din aceste limbi. Totuși, nu este posibil să-l explicăm, pînă în prezent, numai prin intermediul rom. În ce ne privește, și dat fiind că în orice caz ne aflăm pe terenul fragil al conjecturilor, nu excludem posibilitatea de a se fi conservat în baci un cuvînt autohton, poate cel care corespunde lat. pater și posibil același care s-a păstrat în bade. Originea dacică a cuvîntului fusese postulată încă de Hasdeu, Columna lui Traian, 1874, 104. – Celelalte explicații vechi par prea puțin plauzibile. După Miklosich, ar fi vorba de un termen sl. care trebuie pus în legătură cu bašta „tată” (Slaw. Elem., 14) și cu baština „moștenire” (Lexicon, 12), ipoteză greu de susținut, datorită dificultăților fonetice. Șeineanu, II, 42, propunea ca etimon tc. baș „șef”, care la rîndul lui nu poate fi posibil nici din punct de vedere istoric, nici fonetic. Gáldi, Dict., 103, propune mag. ca izvor al rom., poate pe baza hazardatei despărțiri pe care o face DAR la sensul 2 al cuvîntului baci, considerat acolo ca diferit de 1 și derivat din mag. – Pentru proveniența rom. a bg. bač, bačjo, bačija, cf. Candrea, Elemente, 401 și Berneker 37; și din ngr. μπάσσιοσ, cf. G. Meyer, Neugr. St., II, 76. Rosetti, II, 109, indică numai identitatea rom. cu alb.”

    O „influenţă inversă”, a românilor în spaţiul iranic, mi se pare mult mai puţin plauzibilă, deşi păstorii „vlahi” au ajuns până în Crimeea şi Caucaz.

    ***

    Certe par doar anumite trăsături culturale comune între spaţiul carpatic şi cel iranic. Există „influenţe” şi „mode”, de obicei venite din partea celui puternic, a „hegemonului” militar ori cultural, dar … şi invers.
    Din păcate, pe aici am tot suportat hegemoni, de la moartea lui Decebal încoace.

    Oricum, cred că suntem mai legaţi de Orient decât de Occident, încă din epoca dacică. :)
    Am fost „cei mai occidentali dintre orientali” ( de ex. modelul „bonetei frigiene”- „căciula dacică” se regăseşte spre est până în Afghanistan, dar nu şi la vest de Dacia ).
    „Occidentali” au fost celţii şi stăpânirea lor vremelnică în Transilvania, apoi -amestecând Occident şi Orient- a venit Imperiul Roman…

    Comentariu de Roderick — Decembrie 14, 2009 @ 11:06 am | Răspunde

  5. Limba tracă face parte din grupul lingvistic satem, fiind înrudită şi cu limba iraniană. Triburile sarmatice( iazygii, roxolanii) nu au avut relaţii prea bune cu dacii nici înainte, nici după anii 107-108 d.H. Iazygii au fost singurele triburi din zonă care nu i-au acordat sprijin lui Decebal în războiul cu Traian.

    Comentariu de Matei — Decembrie 15, 2009 @ 5:57 pm | Răspunde

  6. Bine , in al doilea razboi Decebal a fost singur impotriva tuturor .

    Comentariu de oroles — Decembrie 16, 2009 @ 4:58 pm | Răspunde

  7. Aniconismul a fost prezent atât în religia dacilor, cât şi în cea persană.

    Herodot scria că

    Perşii, după ştirea mea, respectă următoarele obiceiuri: nu obişnuiesc să ridice statui zeilor, nici temple, nici altare; dimpotrivă, ei acuză nebunia celor care o fac. Motivul este, după părerea mea, că ei nu au gândit niciodată ca grecii, că zeii sunt de aceeaşi natură ca şi oamenii. Obiceiul lor este de a urca pe cei mai înalţi munţi pentru a oferi sacrificii lui Zeus căruia ei îi dau numele întregii întinderi circulare a cerului. Ei fac sacrificii soarelui, lunii, pământului, focului, apei, vânturilor”

    *

    Din cartea lui Dan Oltean, „Religia dacilor”, p. 206-207:
    „Templele 1 şi 2 de la Costeşti se aseamănă foarte mult cu sanctuarele regale de la Persepolis, construite de Darius I în scopul sărbătoririi Anului Nou.[…]
    Cea mai izbitoare asemănare însă a sanctuarelor 1 şi 2 de la Costeşti o oferă Telesterionul din Eleusis, un sanctuar de mistere dedicat Demetrei.”

    Comentariu de Roderick — Februarie 16, 2010 @ 3:36 pm | Răspunde

  8. Sper ca nu va ganditi serios, cand presupuneti origine romana cuvantului „baci”, presupunand de asemenea influenta asupra atator limbi slave. Normal ca e invers!

    Comentariu de Z — Aprilie 20, 2011 @ 12:06 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: