Istoriile lui Roderick

Decembrie 17, 2009

Din nou despre Mărtini

Filed under: Uncategorized — Roderick @ 11:05 pm

În Munţii Şureanu, din sub Dealul Ursului ( 1245 m ) izvorăşte Pârâul Ursului, care se numeşte mai apoi Valea Mărtinii ( Mărtiniei ) şi Mărtinia în dreptul localităţii omonime.

Nu departe de Mărtinie, mai în sus pe firul Sebeşului, pe partea stângă, este cătunul Arţi ( posibil legat şi el de numele ursului, arctos în greacă, arth în limbile celtice ).

Nu ştiu dacă există o legătură etimologică între „Martin” şi „arth” . Probabil că nu este ( vezi https://hroderic.wordpress.com/2009/10/20/mos-martin/)

Cert este că în aceeaşi zonă există nume mai vechi sau mai noi care desemnează – sigur sau posibil – Ursul.

Anunțuri

14 comentarii »

  1. IE *rtk’ „ursul”
    Grupul tk(‘) suferă o metateză în greacă, mereu, iar pentru albanezi dispare t încă din cea mai arhaică perioadă: „In clusters of two stops (here: tḱ), the first element (here: t) was regularly lost in Proto-Albanian.”
    http://en.wiktionary.org/wiki/ari#Albanian
    După cum se vede în acest „link” forma alb. cea mai veche e *arth, însă, deoarece s-a presupus că-i diminutivat( -th) s-a păstrat doar sg. ar .
    Celții au păstrat doar forma *art și au eliminat k’. E o cincidență alb.arth și ir.arth, nu au aceeași origine și transformare..prima e satemizare și a doua doar o ultimă fază a transformărilor proprii lb.celtice.

    Deci localitatea asta Arți în mod sigur păstrează un relict daco-tracic pentru denumirea ursului.
    Ar fi fost probabilă și o formă *arș dacă pornim de la un proto-tracic *ark’ , unde k’ devine o spirantă s , apoi sub influența lui r se palatalizează în ș („Ruki rule”).
    De obicei văd că k’ și g’ dau africatele ț și dz cînd se găsesc la mijloc sau mai la periferie. Dacă sînt nume tracice cu tema ursului ar trebui să fie consemnată drept *arth în greacă și latină.

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 22, 2012 @ 12:25 pm | Răspunde

  2. Rutki ursul ar putea fi cel care a dat numele rutenilor (rut-rutki)

    Rușilor li se mai spune ruski. Numele posibil să vină de la ruski (ruțki / rutzki), de a ceea nu întâmplător totemul / mascota poporului rus este ursul (rus / urs). Numele de rus ar veni de la urs, nu de la roșu

    Comentariu de sabinus — Iulie 23, 2012 @ 9:06 pm | Răspunde

  3. >>>>>>>>>>>>>Nu ştiu dacă există o legătură etimologică între “Martin” şi “arth”>>>>>>>>>>>>

    Martin vine de la m-arthos, și înseamnă „urs mare” (m înseamnă mare și arthos înseamnă urs)

    Comentariu de sabinus — Iulie 23, 2012 @ 9:09 pm | Răspunde

  4. […] încercat în mai multe rânduri să apropii numele lui “Moş Martin” de rădăcina IE din care derivă nume ale ursului […]

    Pingback de Ursoaica Marina « Istoriile lui Roderick — Septembrie 8, 2012 @ 9:42 pm | Răspunde

  5. *rtk’ „ursul”

    E posibil ca la noi, radicalul acesta să fi numit râsul conform unui entopic de care eu chiar n-am auzit vreodată: ”Astfel explică toponimul Oarţa, de la antroponim, în realitate DLR defineşte acest cuvânt cu etimologie necunoscută, semnificând râs. Normal că autorul nu cunoaşte legenda întemeierii satului Oarţa de Sus. Pădurea Codrului a fost în vremea îndepărtată foarte bogată în râşi. Orţenii fiind aproape de pădure s-au văzut nevoiţi să vâneze cu curse animalul, care ataca gospodăriile. Din această cauză locuitorilor li s-a spus orţeni, iar satului Oarţa.” http://www.ecreator.ro/eseistica/3787-dictionarul-etimologic-al-localitatilor-din-judetul-maramures-sau-falsificarea-flagranta-a-toponimiei-maramuresene.html

    Probabil și slavicul râs ar putea fi un coradical, căci altfel nu s-ar explica de ce au rotacizat aceștia o formă *lys neatestată. Probabil vine din slavicul rus (*rodsus), o culoare, dar oarță de unde vine? Dacă e vorba de o culoare, nu cumva avem tracicul *ardzăn (*arg’) conform adv.oarzăn, singurul relict dacic rămas în română din același radical?
    Masculinizat, acesta ar fi putut căpăta forma *arț și *orț (oarță) prin labializarea lui [a]. LA FEL M-AM GÂNDIT ȘI PENTRU fitonimul arțar odinioară, dar descoperirea familiei lexicale arță mi-a schimbat optica. Totuși, e miercuri, ziua internațională a răzgândenilor. Așa e mereu în mijlocul săptămânii, schimbi macazul.

    https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Slavic/rys%D1%8C

    Interesante corecturile acestui om, dar și mai tare îmi pare fraza asta: ”cel care părăseşte o vatră şi se aşează pe o alta, prin migrare, se numeşte ungur sau ungurean.” Fini observatori! :)

    //Aşa cum s-au pronunţat unii intelectuali din Baia Mare, care au fost prezenţi şi la lansarea cărţii, unde i-au fost imputate prea multele enormităţi, este limpede că astfel de lucrări sunt păcătoase şi păguboase, deoarece vor fi citate pe viitor, cu toate greşelile arătate mai sus. Se discută tot mai des că prin această lucrare autorul a devenit un falsificator notoriu al toponimiei maramureşene.//

    Se pare c-am comis-o și eu crezând că Rozavlea este o denumire huțulă. Vezi, te bazezi pe localnici să-ți dea informații credibile, raționale, și ei te bagă în ceață cu prostiile lor. :)
    Bine că eu nu-s lingvistic, doar un tâmpit cu o pasiune stupidă și nelucrativă!

    Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 25, 2017 @ 2:18 pm | Răspunde

    • Foarte tare oarța -râs.
      A apărut și pe dexonline.ro. Antroponimul Oarța s-ar explica după dicț. onomastic din 63 tot din oarță ”râs”.

      ”OARȚĂ, din Orțești (16 A I 129, 558), < subst. „rîsul” (zool.).” (dexonline.ro, Onomastic (1963))

      Ar putea coresp. cu germ. Iltis (PIE el-1, ol-, el- ”red, brown (in names of trees and animals)” -Pokorny), v.ind. ŕśya- `male of a sp. of antelope'

      Cuvinte cu care seamănă (doar seamănă) ca formă și sens sunt francezul once ”leopard, irbis” și port. onça ”jaguar, leopard”.
      În fr. forma inițială ar fi fost lonce (=it. lonza), l inițial fiind confundat cu un art. hotărât (l'once) și dispărând.
      Dacă am fi avut *loarță era altceva, putea fi direct legat de un lat. pop *loncea ”linx”, graiul maram. fiind puternic rotacizant.

      Comentariu de Roderick — Ianuarie 25, 2017 @ 8:49 pm | Răspunde

    • Un cuvânt care mi-a atras atenția este bascul otso ”lup” (proto-basc *oćo).

      Cum se pronunță: ”ts in between ts in „pets” and ch in „church”—pronounced with your tongue on the tip of the ridge behind your teeth” (http://wikitravel.org/en/Basque_phrasebook).

      Dacă printr-un miracol (posibil) a ajuns undeva la noi acest cuvânt hispanic, din *oață n-ar fi o problemă să ajungă ”oarță”. O problemă mai mare ar fi sensul.

      E interesant însă că în antichitate râsul a fost asemuit nu cu o pisică, ci cu un lup:

      ”La première description du Lynx boréal nous vient de Pline l’Ancien, qui n’hésita pas à le comparer au loup : « Effligie lupi, pardorum macullis », c’est-à-dire « Ressemblant au loup, tacheté comme une panthère ». De plus, selon Pline l’ancien, il existe deux formes de lynx, le « loup-cervier » utilisé à Rome lors des jeux du cirque, et le « lynx », créature fabuleuse venue d’Éthiopie.”

      ”Le Lynx boréal est anciennement nommé « loup-cervier » ou « loup cervier », du latin Lupus cervarius qui signifie littéralement « loup qui attire les cerfs ». Au départ, ce terme ne désignait que la femelle du lynx et le féminin « louve-cervière » est antérieur au masculin. Une forme féminine « loup-cerve » est proposée dans certains dictionnaires. Le Lynx du Canada est encore appelé « loup-cervier » en français du Canada.” (https://fr.wikipedia.org/wiki/Lynx)

      ”Lupus cervarius” s-a mai păstrat în port. lobo-cerval și alb.luqerbull.

      În basca de azi -și cea din evul mediu târziu- râsul este ”katamotz”, în legătură clară cu pisica (basc: katu), particula care-i urmează fiind însă insuficient explicată (v. http://www.euskomedia.org/PDFAnlt/riev/25/25707714.pdf).

      Comentariu de Roderick — Ianuarie 29, 2017 @ 6:41 am | Răspunde

    • Cu totul atipică, dar întrucâtva plauzibilă, ar fi originea onomatopeică a lui ”oarță”. Ar putea fi o creație expresivă, ca ”hoarță” ori ”fleoarță”.

      ”Eurasian lynx make a range of vocalizations, but are generally silent outside of the breeding season. They have been observed to mew, hiss, growl, and purr, and, like domestic cats, will „chatter” at prey that is just out of reach. Mating calls are much louder, consisting of deep growls in the male, and loud „meow”-like sounds in the female.” (https://en.wikipedia.org/wiki/Eurasian_lynx)

      Comentariu de Roderick — Ianuarie 29, 2017 @ 11:43 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: