Istoriile lui Roderick

Februarie 15, 2010

Vezinas

Filed under: Panteonul Dacic,Traco-geto-dacii — Roderick @ 7:47 pm

Numele Marelui Preot dac în vremea lui Decebal.

Foarte probabil, „Vezinas” – ca şi „Decebalus” – era un supranume în concordanţă cu funcţia deţinută.

Etimologii posibile (rădăcinile PIE şi derivate ale lor, cf. starling.rinet.ru ) :

1. Originea cea mai probabilă mi se pare PIE *weg’he- „a trage, a transporta” ( sanscr. váhati „a transporta, a conduce” ; avest. vazah- „lider”; lit vēžē̃ , let. veža )

Această rădăcină a dat şi alb. vjedh „a fura”, rom. autohton viezure , ca şi neologismul „vehicul”.

Numele lui Vezinas ar putea însemna „conducătorul”.

2. PIE *wes- „umezeală” (umbrian vesticatu „libato” , vechi prus. wasulun „ploaie”, probabil avest. vaŋhu-tāt- „sânge” ).

Poate trimite spre atribute ale Marelui Preot – cel care face sacrificiile şi libaţiile de apă sau sânge.

Dacă „Vezinas” e legat de acest radical, poate că ar fi trebuit să aibă forma „Vesinas”.

Totuşi, de ex., I. Duridanov oferă două forme tracice – sura şi zura ( =curent de apă, pârâu)  derivând din PIE *ser- ” a curge” ( din care derivă sanscr. sirā́ )

3. PIE *wes- „primăvară” (lat. vēr, gen. vēris n. `Frühling’ slav vesna , sanscr. vasantá- „primăvară”, lit. vãsara „vară, an )

Una din funcţiile Marelui Preot era şi cea de a marca trecerea timpului, a anotimpurilor, de a anunţa ( mai exact, de a institui , ritualic ) sosirea primăverii sau verii, sezon dorit, în cele din urmă, de toţi. Templele dacice aveau şi certe funcţii astronomice şi calendaristice.

E plauzibil ca, prin numele purtat, Marele Preot-astronom să fi preluat atributele anotimpului luminii.

4. În unele surse neacademice am găsit un prezumtiv IE *ves „vatră”, din care ar deriva numele Vezuviului.

O formă PIE reconstruită ar fi *west ( starling.rinet.ru ) – de unde numele Hestia şi Vesta, purtate de zeiţa focului sacru al căminului ( în Grecia, respectiv Italia ).

Numele unui Mare Preot poate fi legat de calitatea de păstrător al focului sacru al templului.

În acest context, interesantă este afirmaţia lui Diodor din Sicilia, că Zamolxes şi-ar fi primit legile de la Hestia.

*

Alte variante mi se par deocamdată puţin probabile.

De ex. , PIE *wēg’h- „scorpion, crab” ( lit. vēžī̃s  „rac” ) – desigur dând în limba dacă, precum în lituaniană, un nume pentru rac ( scorpionul carpatic fiind un animal foarte rar întâlnit ) ; racul şi scorpionul nu apar deloc, din câte ştiu, în plastica geto-dacă. Presupunând că Vezinas ar fi fost născut în zodia Racului, nu ştim ce nume purta această zodie la daci.

PIE *weg(‘)h- ( care ar fi dat proto-baltic *wag-ia „cârlig, cuier”, let. vadzis ) ar putea trimite la atârnarea ofrandelor – de către preoţi-  în cârlige prinse pe stâlpi de lemn, atestată arheologic la daci. În această explicaţie, însă, ar fi deja prea multă fantezie.

31 comentarii »

  1. In sursele cele mai vechi si mai sigure antroponimul apare sub forma de „Avezina”, nu „Vezina”. Vezi si inscriptiile lasate de dacii recrutati in armata Imperiului Roman si dusi in castrele de la Dydymoy, Krokodilon, Mons Claudianus, si altele.

    Comentariu de Mister Z. — Februarie 18, 2010 @ 11:13 am | Răspunde

  2. Mulţumesc pentru observaţie, e un fapt pe care nu îl ştiam.
    Care sunt aceste surse mai vechi şi mai sigure şi ce spun ele ?

    Comentariu de Roderick — Februarie 18, 2010 @ 12:09 pm | Răspunde

  3. Din pacate acum nu prea am timp sa iti scriu prea multe pe acest subiect – iti recomand insa pe problema numelui lui „Avezina” (si a antroponimelor dacice in general) sa cauti articolele lui Dan Dana, el a facut cele mai pertinente analize asupra subiectului.
    .
    Pentru ceea ce te intereseaza acum (in speta „Avezina”) poti consulta urmatoarele articole, D. Dana, “Les Daces dans les ostraca du Désert oriental de l’Égypte. Morphologie des noms daces”, ZPE 143 (2003), si tot de Dan Dana, The Historical Names of the Dacians and Their Memory: New Documents and a Preliminary Outlook in StudiaUBB 2006. Primul articol e ceva mai greu de gasit, articolul al doilea il poti gasi downloda de pe site-ul CEEOL.

    toate cele bune

    Comentariu de Mister Z. — Februarie 18, 2010 @ 2:53 pm | Răspunde

    • E sigur ca acel numele lui Avezinas coincide cu cel al lui Vezinas ? De ce n-ar fi doua nume diferite ?

      De ex. , in cuvintele tracice reconstruite de I, Duridanov, *drenis este „cerb” si *udrenas „acvatic”.

      Comentariu de Roderick — Februarie 18, 2010 @ 4:19 pm | Răspunde

  4. Stii bine, textele antice sunt pline de fel de fel de erori ale copistilor. De aceea, in stabilirea formei corecte a unui antroponim antic trebuiesc luate in considerare toate sursele. Importanta primara trebuie data, evident, documentelor epigrafice lasate de daci, in defavoarea textelor antice, unde de foarte multe ori sunt formule sunt corupte.

    Forma „Vezina” nu este atestata nicaieri epigrafic, ea apare doar intr-un singur loc, la Dio Cassius – iar fragmentele care trateaza razboaiele cu dacii nu reprezinta textul original al lui Dio, ci sunt o compilatie de slaba calitate dupa acesta, realizata de un calugar grec din secolul X, Ioan Xiphilin. In schimb, forma „Avezina” este foarte bine atestata epigrafic (in inscriptii lasate de daci), de aceea s-a presupus ca aceasta va fi fost forma corecta.

    Nu poate fi cu totul negata posibilitatea ca ar fi existat, poate la nivel dialectal, o forma paralela „Vezina” si care ar fi putut fi retinuta de Dio (si ulterior, redata ca atare de Xiphilin) – in acest caz insa, respectiva forma va fi fost cu siguranta una extrem de rara, de vreme ce nici dacii insasi nu o foloseau !

    Comentariu de Mister Z. — Februarie 18, 2010 @ 8:33 pm | Răspunde

    • Dacă e vorba de acelaşi personaj istoric, e clar că e vorba de acelaşi nume, cu forme mai „corecte” sau mai „corupte”.
      Dacă nume similare sunt purtate de personaje diferite, cel puţin la fel de probabil poate fi vorba de paronime.

      Nu ştiu cât de rar va fi fost numele Vezinas, în definitiv ştim prea puţine nume de daci ( din care Dan Dana face şi mai puţine )

      Comentariu de Roderick — Februarie 19, 2010 @ 4:34 pm | Răspunde

  5. P.S.
    Evident că numele Avezinas ar impune ( şi ) alte posibilităţi etimologice.
    Frumos ar fi să fie legat de „Avesta” ( probabil pers. „abestāg” – a slăvi )

    Sau, poate, e coradical cu „augmenta” , germ. „wachsen” ( PIE *aweg- „a creşte”)

    Alte posibilităţi ar mai funcţiona şi pentru „Vezinas”, şi pentru „Avezinas”:

    -corad. cu engl. „was” ( PIE *(a)wes- „a fi, a locui” )
    -corad. cu „vijelie”, lit. „vḗjas” ( PIE *(a)wē- „vânt” )

    Comentariu de Roderick — Februarie 19, 2010 @ 4:54 pm | Răspunde

  6. Pot exista o multitudine de etimologii posibile. Pentru Avezina, s-a mai presupus şi o legătura cu engl. „wise”, în acest caz numele ar fi putut însemna „Înţeleptul”, şi aşa mai departe. Problema e că ştim prea puţine despre limba dacilor, nu avem nici măcar un singur text coerent scris în această limbă…

    În ceea ce îl priveşte pe Dan Dana, să ştii ca el aduce în discuţie în articolul din ZPE o mulţime de nume noi, necunoscute anterior. Îţi dau aici o lista cu numele soldaţilor daci cantonaţi în castrele romane din Egipt:

    Aptasa
    Avizina
    Bastiza
    Blaikisa
    Kaigiza
    Komakiza
    Dablosa
    Dadas
    Dadazi
    Daidour
    Damanais
    Dardanos
    Dardiolai
    Dekibalos
    Dekinais
    Dekinsada
    Dezibalos
    Diapalai
    Dida
    Diengi
    Dieri
    Diernais
    Diolizis
    Diourdanos
    Diourpa
    Diourpliz
    Ditoulai
    Dotos
    Dotouzi
    Dourpokis
    Eithazi
    Eithias
    Geithozi
    Ithiokalos/Eithiokalos
    Naisoulai
    Natopor
    Neisto
    Petipor
    Pouridour
    Rolouzis
    Thiadicem
    Thiais
    Thiaper
    Thiapor
    Tiatitis
    Thiati
    Thouthoila
    Tia
    Tiato
    Titila
    Zoubliza
    Zourai
    Zourazi
    Zourdanos
    Zouroblost
    Zoutula

    Comentariu de Mister Z. — Februarie 19, 2010 @ 8:09 pm | Răspunde

  7. wer = vară = vatră

    Vara este anotimpul vetrei, adică a anotimpului când este cald ca în vatra focului

    wer = vatră = vestă

    Vesta era denumirea preoteselor romane care slujeau zeiţa romană Vesta, simbolul vatrei sau a căminului de casă.

    Vestele aveau grijă de focul sacru din Templul Vestei
    ……………………………………………………..
    Iarna (inverno) este invers decât în timpul verii

    Sau infern / invern, este locul unde este cald ca vara, ca în timpul verii

    Comentariu de sabinus — Februarie 26, 2010 @ 3:49 pm | Răspunde

  8. I. Duridanov oferă două forme tracice – sura şi zura ( =curent de apă, pârâu)

    La izvor, locul de naștere a pârâului, i se spune și sursă

    Comentariu de sabinus — Februarie 26, 2010 @ 3:53 pm | Răspunde

    • Cuvânt francez, se zice că ar proveni din lat. „surrigere” ( a ridica ), dar e interesantă observaţia.

      Comentariu de Roderick — Februarie 26, 2010 @ 11:11 pm | Răspunde

      • Dacă în lat. surrigere este a ridica, atunci sorridere (it.) și a surâde (rom.) în seamnă „a ridica … colțurile buzelor”, adică a surâde

        Comentariu de sabinus — Februarie 28, 2010 @ 10:26 am

      • Syrgastēs, Syrgastōr- epitete ale zeului cerului la bitini.

        Comentariu de Sorin5780 — Noiembrie 10, 2013 @ 7:47 pm

  9. Vezina sau Avezina avea un rol primordial de mare preot și dacă ne aducem aminte de cultul zamolxian știm că celebra peșteră de pe muntele Kogaionon avea un loc central în concepțiile religioase ale vremii.Dex-ul alătură vizuină(ghezuină,viezuină,iezuină,viezurină) de mult mai celebrul viezure(Vizuină e apropiat de acel wes umbrian).Oare A-Vezina înseamna Spre Peșteră?( sună prostește,știu).În mod clar cele două cuvinte sînt legate ombilical, dar ce ar fi dacă titulatura marelui preot includea ceva simbolic legat de mai sus numita peșteră? Dacă judecăm după verbul albanez vjedh “a fura” nu prea are sens să numești un mare preot Hoțul( Prădalnicul sună mai respectabil) decît dacă reprezenta o zeitate războinică(Ares),dar nu ar mai fi zamolxian. :))

    Comentariu de Ioan Albu — Septembrie 16, 2010 @ 5:29 pm | Răspunde

  10. După I.I. Russu, provine din IE *weg’ „a fi proaspăt, vioi, plin de putere”

    Comentariu de Roderick — Septembrie 17, 2010 @ 11:33 am | Răspunde

  11. E frapantă asemănarea dintre „Avizina” şi „Avicenna”, numele latinizat al celebrului savant persan ( Abū ‘Alī al-Ḥusayn ibn ‘Abd Allāh ibn Sīnā ).
    Evident că dacii nu aveau nume arab latinizat. Fenomenul de mai sus poate fi interesant însă pentru amatorii de paranormal lingvistic.

    Comentariu de Roderick — Septembrie 17, 2010 @ 11:42 am | Răspunde

    • Ce legătură are Avicenna cu Vezinas?

      Comentariu de Ioan Albu — Septembrie 17, 2010 @ 1:59 pm | Răspunde

      • Dupa toate aparentele, niciuna.

        Poate doar daca Ibn Sina s-a identificat cumva cu vreun preot dac vazut in vis -(A)Vezinas – ascunzand asta, constient sau inconstient, sub numele latinizat. ( glumesc )

        Oricum, cuvintele sunt mai mult decat ce credem noi despre ele. Jocul coincidentelor exprima si el ceva. Inca nu stiu ce.

        Comentariu de Roderick — Septembrie 17, 2010 @ 2:08 pm

  12. Am pus acel Avizina pentru că mi se pare o prea mare coincidență cu Vezinas să nu aibe și o logică ascunsă.După cum știi, dialectul armân folosește foarte mult acest a protetic și bănuiesc că era un fenomen răspîndit.Singurii care folosesc extensiv acest procedeu sînt ungurii și nu degeaba există o teorie că o parte importantă a aromânilor au fost goniți spre sud din Ungaria medievală.Nu mai rețin explicația specialiștilor dar mi s-a părut destul de curios să-l spun.

    Comentariu de Ioan Albu — Septembrie 17, 2010 @ 2:41 pm | Răspunde

  13. Vezinas-poate vine de la „nascut in pestera” sau „vizuina”…acesta fiind copilul nelegitim a lui Desebal,Adus si instruit in Cetate,acesta ajunge repede mare preot ,general si vice-rege….spre nemultumirea altor apropiati ai regelui,care il vor privi mereu cu invidie si vor incerca sa-l discrediteze.In anul 88,imparatul Domitian,voind sa refaca increderea in armata, dupa dezastrul suferit in fata dacilor, pregateste o noua ofensiva impotriva acestora,sub comanda lui Tettius Iulianus .
    Decebal ,fiind un bun strateg si cunoscand in amanunt terenul de la nord de Dunare,dar si tactica armatelor romane,pregateste lupta pe aliniamente succesive,incepand de la fluviu,in tot defileul pana la capitala Daciei….cu scopul de slabi puhoiul de ostire,prin producerea de pierderi in ostire,animale dar mai ales in carele care faceau aprovizionarea cu hrana pentru oameni si animale.
    La Tapae se organizeaza un aliniament mai puternic,iar comandant este numit Vezinas,marele preot si general in oaste…o victorie a acestuia urmand sa-i aduca faima si acceptarea lui de drept ca un mare razboinic si…un urmas de nadejde a batranului rege ,la conducerea Statului dac,dupa moartea acestuia….Inclestarea este puternica,batalie pe viata si moarte…pierderi mari la romani…dar o invaluire a romanilor prinde in incercuire grupul generalului(aici este posibil sa fi fost vorba de o tredare.)…batalie crancena…Vezinas cade…dar isi aminteste de siretlicul invatat in copilarie…se preface mort…oastea romanilor ii ia prizonieri pe cei in viata…dupa lasarea intunericului Vezinas paraseste campul de lupta scapand …
    Iulianus,nu reuseste sa exploateze rapid succesul obtinut prin infrangerea lui Vazinas….Decebal ii pregateste noi si noi ambuscade in care pierderile romanilor sunt tot mai mari,fapt ce face ca in anul 89 sa se incheie o pace de compromis intre Statul dac si Roma……Decebal nu respecta tratatul si nu elibereaza toti prizonierii si nici insignele romane capturate in lupta…un nou motiv de razboi…

    Comentariu de vedinas — Noiembrie 20, 2011 @ 2:29 pm | Răspunde

  14. […] într-un comentariu o listă de nume ale soldaţilor daci cantonaţi în castrele din Egipt ( la https://hroderic.wordpress.com/2010/02/15/vezinas/#comments ). Am mai văzut acele nume undeva pe la grupul yahoo “Dacia […]

    Pingback de Zura şi alte nume dacice « Istoriile lui Roderick — Iulie 6, 2012 @ 2:04 pm | Răspunde

  15. Prin prisma strict a sufixului traco-dacic „*-nas”, cred că putem spune cu oarecare siguranță că dacicul „*vezi-” este un verb : http://en.wiktionary.org/wiki/Appendix:Proto-Indo-European/-n%C3%B3s

    Se pare că toate sufixele și lexemele care aveau în IE [o] devin [a]. Sufixe:
    – IE *-tos> dacic *-tas (ex: Alutas/alb.llucë-noroi, nume Aptasa ),
    – IE *-nos > dacic *-nas,
    – IE *-mos > dacic *-mas (lit.dūmas-”fum” din IE dhu- a fuma;*snawe- to flow > nămaș dacă nu vine din nam? poate și rămaș(-șag)cu sincoparea lui t, din IE *rw-ot-, *wr-ot- oath ),
    – IE *-os > dacic *-as (poate *-aș) și tot așa.
    Probabil se cunoștea asta din trecut și eu abia acum pricep. Balticii au această particularitate fonetică care-i apropie de daci.

    Nu știu câte din aceste sufixe s-au păstrat până azi! Remarc unul foarte probabil, dacicul *-man( ortoman), poate și *-aș. http://en.wiktionary.org/wiki/Appendix:Proto-Indo-European/-mn%CC%A5

    La cele terminate în [s] am putea presupune un [ș]!

    Comentariu de Ioan Albu — Aprilie 2, 2013 @ 8:57 am | Răspunde

  16. VEZINAS. In primul rand trebuie retinut faptul ca un nume sacru avea mai multe intelesuri, pentru ca preotii si regii apartineau de casta sfanta. Ei vorbeau asemeni lui Eminescu: aceleasi vorbe aveau dublu sens, unul pentru mase, altul pentru alesi.
    S-ul dispare din coada, este latinesc sau grecesc, cel mult, asa cum e si Decebalus si etc.
    VEZINA. Capcanele sunt intotdeauna prin inlocuirea literelor. V poate fi foarte usor B, stim cu totii de VASILE venit din BASILEUM, vagabond-bagabond si tot asa. Sunt sute de exemple. Ajungem la forma BEZINA. Arhaism, denota BEZNA. Preotii stateau in tuneluri in munti, in grote si pesteri. Era vremea cand inca intre Zei si oameni exista comunicare. Nu se rupsese legamantul. Ati auzit de Chivotul Legamantului? La ce credeti ca se refera?

    Putea fi interpretat drept INTUNECATUL, sa nu uitam de toti NEGRU VODA din istorie, SARABII – HARAPII, emblema Transilvaniei cu cele 3 capete de negri din secolul 13, 14 sau 16 (nu-mi amintesc – a se vedea muzeul hartilor si cartilor al lui Nastase, din Bucuresti) si chiar si PAPA cel NEGRU.

    O a doua forma este caderea lui Z in N, asa cum BASTARNII devin BASTARZI. Si atunci avem VENINA. Veninul alchimic este cel care ucide pe neinitiati si ii renaste pe initiati. Se mai numeste (alchimic, desigur) VITRIOLUM, care inseamna Visita Interiora Terrae Rectificando Invenies Occultum Lapidem.

    Succes in continuare!

    Comentariu de BELSIM — Aprilie 5, 2013 @ 7:43 pm | Răspunde

    • Bezdnă e arhaismul lui beznă și se compune din bez (fără) și duno/dno (fund).E slav toată ziua. Numele tracilor se recompun binișor pe baza atestărilor din greacă și latină, deci b nu poate fi v.
      E o întreagă știință a tracologiei, numai lingvistică, iar tu faci un periplu prin tot ce-ți amintești. N-are nici o relevanță chivotul legii cu dacii, „sarabos tereos” de la Iordanes cu harapii (arhaic pentru arab/om negru sau brunet; bulgară) din medieval.
      Dacă te pasionează subiectul dacilor cu adevărat învață să citești numai cărți relevante, altfel vei debita numai enormități. Eu mi-am învățat lecția și tot mai greșesc, tu dai cu paru-n baltă ca un copil răzgâiat.

      Comentariu de Ioan Albu — Aprilie 6, 2013 @ 6:09 am | Răspunde

      • Ca sunt copil razgaiat, nu neg! Dar sunt unde imi permit!
        Sa-ti explic! Harap Alb este un basm initiatic. HARAP inseamna negru si nu vine din slava. Pentru Dumnezeu! BASARABII vin din bulgari? Exclus. Ti-am spus, bulgarii au 30% cuvinte identice cu romanii pentru ca au neam tracic. Slavizarea lor de catre rusi (pe care apropo, bulgarii ii urasc, la fel ca pe turci) a avut acelasi impact ca si asupra romanilor: i-a facut sa uite cine sunt. Ma mira ca nu-ti pui intrebari despre noile descoperiri arheologice cu vestitele temple si statuiete din aur din Bulgaria (la sf. lui 2012). Pai cum poti sa spui ca slavii compun cuvintele unui popor mai vechi ca ei? Poate nu ai vazut cat era Imperiul Tracic, numai in vremea lui Ioan Burebista granitele erau intinse peste asteptarile noastre, astazi.
        In fine, ca sa cadem la pace, eu nu neg cunostintele tale care evident sunt solide. Insa iti scapa esentialul.
        Mi-am amintit inca ceva cu Japonia! Peste tot pe planeta exista un limbaj nevorbit, o sa-l gasesti si tu, o sa vezi. El este cel al obiceiurilor. Stramosii Japoniei si cei ai Getiei (Atentie! E mare diferenta intre DACI si GETI!) aveau comune ritul sinuciderii si pe cel al decapitarii. Si atunci, cuvintele vorbite nu au aceeasi baza?
        Oricum, sper sa nu fii unul din baietii care se imbraca in costum de dac si merge la discul Solar de la Sarmisegetuza sau la festivaluri. Ce naibii, ar fi jenant … Glumesc, te tachinez!
        Ne auzim Ioan Albu!

        Comentariu de BELSIM — Aprilie 6, 2013 @ 6:42 am

  17. IE *weg’he- “a trage, a transporta” a dat udhë (cale, drum) și udhëtim (ride) și udhëheq (conduc), udhëheqës (conducător) majoritatea „zero grade” dacă nu punem vjedh http://en.wiktionary.org/wiki/udh%C3%AB
    Probabil avem forme dialectale diferite între dacică și alb.
    Cel mai apropiat de sensul „mișcării” mi se pare vb. a se vînzoli, dar are etim.ungurească (n-am găsit-o încă). Probabil e adevărată, căci ung.folosesc des sufixul -ul la verbe.
    Apropo de mișcare, mi-am adus aminte de un verb „a se perinda”(perînda, părînda) dat de prof.Caragea în articolul „Despre unitatea balcanică III” (ziar Adevărul). Eu mi-l imaginez drept un cuvînt compus „păr- rînd” , adică ”per – rend” , unde per- este același prefix ca alb.për folosit des în compoziții de cuvinte(tot ca prefix) vechi și mai noi, iar „-rînd” ar veni din *reidh- „to ride, go, move, be in motion” http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/pokorny&text_number=1601&root=config

    În mare e aceeași explicație dată de I.I.Russu pentru „părău” (per- ren). Am comentat și acolo ceva asemănător.

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 14, 2013 @ 3:09 pm | Răspunde

  18. Nume de fete dacice cunosti?

    Comentariu de Dan — Iulie 30, 2016 @ 9:32 pm | Răspunde

    • Mulți ajung pe blogul meu căutând nume dacice de fete. Pot să îți transcriu antroponimele tracice feminine pe care le menționează I.I. Russu. Unele din ele cel puțin trebuie să fi fost folosite și în Dacia:

      Aidezyres
      Benzeis
      Bidia
      Blosta, Blostis
      Cosingis
      Mania (”frumoasa”, după Russu)
      Meda
      Reptatercos
      Maisira

      Feminin cred că este și Bendidora/ Mendidora

      Ar fi nume feminine dacice (cf. https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_Dacian_names, citându-l pe Tomaschek)

      Rescuturme
      Zia (soția regelui costoboc Pieporus)

      Nu știu ce să spun despre Andrada, nume feminin care apare în filmul Columna. Să fie inventat (?)

      Andra apare în onomastica tracă, dar este masculin. Andre =”lady” apare în limba bască, deci în cu totul alt context lingvistic. La fel, nu știu dacă sunt autentice Bristena (din povestirea ”Bristena, fiica dacilor” de David Sava) ori Gebila (din ”Viteazul Dapix și fiica lui, Gebila” de Al. Mitru).

      Comentariu de Roderick — Iulie 31, 2016 @ 1:13 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: