Istoriile lui Roderick

Februarie 16, 2010

Misterul templelor dărâmate

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 3:08 pm

Romanii au cucerit cetăţile dacilor şi le-au dărâmat templele.

Rămâne, pentru mine, un mister faptul că bazele coloanelor au fost lăsate întocmai pe vechiul amplasament. Mutarea tamburilor de calcar, ori măcar stricarea ordinii lor, n-ar fi necesitat un efort tehnic prea mare pentru cineva hotărât să şteargă cu totul aceste sanctuare de pe faţa pământului. Chiar dacii, la Costeşti, în al doilea război au folosit baze de calcar ale unor sanctuare pentru a bloca o poartă a cetăţii ( cf. H. Daicoviciu ).

Romanii au distrus doar dimensiunea verticală a sanctuarelor şi au lăsat întocmai bazele şi geometria dispunerii lor.

Anunțuri

9 comentarii »

  1. Arheologii spun ca bazele de piatra pe care le vedem astazi atunci erau sub pamant. Deci romanii ar fi trebuit sa sape ca sa le distruga.

    Comentariu de dacica — Februarie 16, 2010 @ 6:18 pm | Răspunde

    • Pe baze se sprijineau coloane; chiar îngropate, trebuie să fi avut o suprafaţă vizibilă.

      Cred că lăsarea bazelor de piatră la locul lor nu e un fapt banal. Ce va fi fost în mintea romanilor, nu ştiu. Poate că lăsând bazele templelor aveau mereu în faţă imaginea unui adversar învins, zdrobit, redus la dimensiunea orizontală; poate că le-au lăsat aşa în amintirea unei victorii categorice. Poate că explicaţia este alta.

      Comentariu de Roderick — Februarie 17, 2010 @ 8:51 am | Răspunde

      • Zice-se de catre unii ca sanctuarele ar fi fost distruse chiar de daci, cand si-au dat seama ca nu mai au nici o sansa sa castige pentru a nu le lasa la discretia romanilor. In zona Muntilor Orastiei, cercetarile arheologice au relevat situatii in care tamburii de piatra ai sanctuarelor au fost incastrati in ziduri construite in pripa, probabil in ajunul conflictului din 106.

        Literatura de specialitate cunoaste mai multe tipuri de sanctuare,
        a) Sanctuare circulare, cu plan mai mult sau mai putin complex, avand bazele coloanelor de piatra (in zona montana) sau lemn (la campie). Daca in interiorul lor au o mica incapere absidata, aceea e intotdeauna orientata spre NNV…
        b) Sanctuare patrulatere: care pot fi edificii patrulatere cu absida (daca e orientata spre NNV se considera ca ar avea functii cultuale, problema e extrem de controversata), sau edificii patrulatere sustinute pe coloane de lemn, sprijinite pe tamburi de piatra.
        c) Gropi de cult, „incinte circulare sacre”, „campuri de gropi” etc.

        Sanctuarele dacice sunt foarte ciudate… Nu au un „precedent”, nu apar ca urmare a unei evolutii locale bine stabilite… ele apar brusc incepand cu secolul II i. Hr, si dispar la fel de brusc dupa anul 106.

        Inventarul lor este banal, nespecific unui sanctuar, : cuie, oase de animale, oase umane (extrem de rar), fragmente ceramice, diverse piese si podoabe metalice, etc. Imaginile de cult lipsesc cu totul, nu s-au putut identifica nici macar locase sau socluri pe care ar fi putut fi asezati idoli.

        Comentariu de Mister Z. — Februarie 22, 2010 @ 1:21 pm | Răspunde

  2. In cartea „Religia dacilor” Dan Oltean face un studiu al semnificatiei astronomice a sanctuarelor dacice.

    Lipsa imaginilor de cult n-ar fi un caz singular in antichitate.
    Herodot spunea ca

    „“Perşii, după ştirea mea, respectă următoarele obiceiuri: nu obişnuiesc să ridice statui zeilor, nici temple, nici altare; dimpotrivă, ei acuză nebunia celor care o fac. Motivul este, după părerea mea, că ei nu au gândit niciodată ca grecii, că zeii sunt de aceeaşi natură ca şi oamenii.”

    Comentariu de Roderick — Februarie 22, 2010 @ 7:42 pm | Răspunde

    • Ce zice Dan Oltean contine din pacate si o doza mare de speculativ…
      Mai bine sa fim mai sceptici, deoarece se stie ca s-a sapat prost. Si la niste sanctuare prost si foarte prost sapate, un tambur in plus sau minus poate rasturna radical toate calculele.

      Inexistenta imaginilor de cult la daci nu e in sine un fapt unicat, e doar o ciudatenie intr-o serie mai larga de ciudatenii caracteristice sanctuarelor si religiei lor. Defapt, nici nu prea stim la cine se inchinau dacii. Dupa cei mai recenti autori, precum Vasile Lice, Zoe Petre, Dan Dana si altii, nu exista argumente pentru a sustine o identitate sau o filiatie intre religia getilor de secol V i. Hr despre care vorbeste Herodot, si cea a dacilor de secol I i. Hr – I d. Hr.

      P.S: Imagini antropomorfizate ale lui Ahura Mazda au existat, de Yazadi precum Mithra sau de alte divinitati ca Anahita sa nu mai vorbesc. Un exemplu mai potrivit de aniconism ar fi in lumea germanica, cum spunea si Tacitus. Dar chiar si acolo treaba e destul de relativa.

      Comentariu de Mister Z. — Februarie 22, 2010 @ 9:18 pm | Răspunde

  3. Ahura Mazda a fost prima data reprezentat sub forma imaginii zeului Assur. E vorba deci de o influenta a unei alte religii si culturi.

    *

    Despre „filiatia” sau „nonfiliatia” dintre religia „getilor” de secol V i.Chr si cea a „dacilor” de mai tarziu, nu stiu ce sa cred.
    Parerea mea e ca -totusi- zeii nu dispar asa usor, iar zeii planetari nu au sanse sa dispara in antichitate ( pentru ca… e foarte greu sa dispara o planeta ).

    Totusi, de ce ar disparea Gebeleizis pana in sec. I i. Chr. , in timp ce zeita Vesta ( de la Roma ) ramane pana in 391, iar lituanienii il venereaza pe Perkunas pana mult mai incoace ?
    Au disparut getii cu tot cu zeu sau cum ? Erau inclinati genetic spre reforme radicale in religie ?

    Sa zicem ca Zamolxis va fi fost un reformator religios si au urmat si alte „reforme” etc.
    Chiar si in acest caz, numele reformatorului nu e un nume comun ( nu cred ca lui Zamolxis i-au pus parintii numele asa ); e un nume de zeu, iar acesta -cu atributele lui cu tot- se poate cel mult „dizolva” intr-un sincretism religios, dar nu prea dispare.

    *

    N-am citit nimic de Dan Dana, am rasfoit acum ceva vreme o carte de-a lui si m-am decis sa nu o cumpar.
    Impresia mea e ca se exagereaza prea mult si in directia contrara „dacomaniei”.

    Comentariu de Roderick — Februarie 22, 2010 @ 10:01 pm | Răspunde

  4. Nu sunt partizan radical al tezei ce sustine ca Zalmoxis ar fi disparut eventual din pantheon daco-getic – dar tine cont ca in in prima parte a secolului II i. Hr au loc mutatii semnificative pe plan spiritual in spatiul Daciei care se concretizeaza prin aparitia sanctuarelor si disparitia cvasi-totala a necropolelor. Nu exista nici macar o singura necropola dacica pentru perioada secolelor I i. Hr – sec. II d. Hr (cu exceptia celei de la Zemplin, care are o pozitionare geografica periferica). Atribuite ipotetic reformei lui Deceneu, aceste fenomene atesta fara doar si poate existenta unor evolutii majore pe plan spiritual. In ce sens si in ce masura au afectat pantheonul, e mai greu de spus. Dupa 106, ceasul se da inapoi cu patru secole, daco-getii, atat cei liberi cat si cei revin brusc la vechile lor ritualuri funerare.

    Se exagereaza mult cu dacomania in toate directiile, inclusiv de catre dacomanii insisi. Discutand strict la ceea ce se intampla in lumea specialistilor, prin anii `80, a existat in istoriografia romaneasca o oarecare preferinta pentru daci, cultivata inclusiv la nivel de partid. Dupa `89 insa, lucrurile s-au schimbat foarte mult, cultura romana incerca sa se ralieze la valorile Occidentale si cum-necum s-a creat in mentalul unor cercetatori o asociere, evident absurda, intre daci si comunismul ceausist cu tenta autohtonista. S-a sarit dintr-o extrema in alta, chiar citeam zilele trecute in mai multe lucrari recente, scrise de nume mari si nu de mucaliti abia scapati de pe bancile universitatii, apropouri si ipoteze asemanatoare celor ale „Scolii Ardelene”… Pe de alta parte insa, exagerarile dacomanilor si tracomanilor, pretentiile lor de a scrie „istorie adevarata” cand nu stiu sa faca diferenta intre un ciob dacic si unul roman, mi se par a fi la fel de nefericite.

    Va mai dura ceva vreme pana cand se va scrie istorie la modul obiectiv in Romania…

    Comentariu de Mister Z. — Februarie 23, 2010 @ 8:22 am | Răspunde

  5. Ar mai fi cimitirul de la Malaia Kopania – tot intr-o zona neatinsa de asa-zisa „reforma”.
    Descoperirile n-au ajuns la capat in ceea ce priveste vestigiile dacice.

    In ceea ce priveste ritualul funerar, probabil ca existau mai multe ritualuri, cum sunt si azi in Tibet ( vezi http://www.tibettrip.com/funeral-customs.htm ).

    Poate ca „majoritar” era ritualul in care corpul era ars, iar cenusa aruncata in apa unui rau ( cum se intampla si azi in Tibet ). De aici se zice ca ar proveni expresii ca „pururea” ( pyr = foc ) si „a se duce pe apa Sambetei”.

    Nu e exclus ca revenirea la vechile ritualuri funerare sa fi fost de fapt o „democratizare” a ritualului funerar, toti dorind sa-si pastreze cumva cenusa dupa moarte, asemenea, probabil, personalitatilor de prim rang.
    Daca intr-adevar s-a revenit la un ritual mai vechi, inseamna ca au existat in paralel doua religii – oficiala, a elitelor si cea veche, a oamenilor simpli (care ar fi fost deci oprimata in perioada clasica )

    Comentariu de Roderick — Februarie 23, 2010 @ 2:13 pm | Răspunde

  6. Nu stim cat a fost sau nu de oprimata…
    Dar in orice caz, ca peste tot, vor fi existat practici religioase divergente, neincurajate de cultele „oficiale”
    De regula piesele ce pot fi legate de practici cu caracter magico-vrajitoresc (figurine antropomorfe si zoomorfe, zornaitori, etc) sunt rare sau chiar absente in asezarile in care exista edificii considerate a fi de cult. Situatia poate fi comparata cu cea din ziua de azi, unde exista crestinismul oficial, si cel cosmic, bazat pe principii diferite, etc.

    E interesanta reintoarcerea dacilor la vechile ritualuri dupa 106. Intransigenta romanilor fata de religia dacilor nu a fost explicata satisfacator pana in ziua de astazi…

    La fel de interesanta este absenta divinitatilor dacice din pantheonul de altfel asa de bogat al Provinciei…. mi-e greu sa dau crezare ipotezelor emise de cercetatori ca M. Barbulescu sau S. Nemeti, ca dacii ar fi putut adopta in masa religia romana, cu atat mai mult cu cat dupa unele semne ei nu s-au prea integrat in viata provinciala…

    Comentariu de Mister Z. — Februarie 23, 2010 @ 6:23 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: