Istoriile lui Roderick

Martie 8, 2010

Tarabostes

Filed under: Kogaionon,Traco-geto-dacii — Roderick @ 9:17 pm

Am gândit acum câtva timp şi am discutat cu persoane avizate, în mediul public online, ca şi în privat,  două ipoteze -probabil mai „excentrice”-  asupra rolului „căciulaţilor” în societatea dacă.

Obiecţiile care mi s-au ridicat nu mi s-au părut suficient de puternice pentru a infirma aceste posibilităţi, aşa încât le reiterez aici:

1. Tarabostes ar fi putut reprezenta un ordin de călugări războinici,  superiori ca rang politic comaţilor. Regele dac ar fi, de asemenea, un călugăr.

Aceasta s-ar sprijini pe faptul că, din câte ştiu ( ? ), pe scenele de pe columna traiană, doar comatii sunt reprezentaţi în unele scene însoţiţi de familii.

De asemenea, există o soră a lui Decebalus, dar nu e amintită vreo soţie a lui. E puţin plauzibil ca regele dac să fi fost văduv ori simplu burlac; e foarte probabil că o căsătorie/recăsătorire ar fi avut loc imediat. E puţin probabil şi ca regina dacă, în cazul în care a existat, să fi fost o persoană lipsită de însemnătate într-un stat în care femeile aveau demnităţi sacerdotale.

„Copiii lui Decebalus” – care apar reprezentaţi pe columnă- pot fi de fapt copii-călugări predestinaţi să fie regi ( probabil că succesiunea regală era oarecum similară celei care există în Tibet  la gradul de Dalai Lama ).

La geto-daci regele celibatar ar fi putut avea o veche tradiţie, începând poate de la  „Zamolxis, regele nostru care este zeu” ( Platon, „Charmides” ).

*

Mai multe detalii susţin faptul ca dacii comati nu erau simpli oameni de rând în societatea dacă.

Când dacii cer pace romanilor, în 102, apar pe columnă amestecaţi tarabostes şi comati. Ce rost are prezenţa comatilor, dacă ei ar avea un rang inferior, cum ar fi ţăranii faţă de boieri ? La fel, comatii sunt trimisi în solie la romani, apar şi în incinta sacră de la Sarmizegetusa ( deşi acest lucru poate fi interpretat ca situaţie excepţională, dată fiind asedierea cetăţii); în scena interpretată ca “sinuciderea preoţilor” sau ca “împărţirea ultimelor rezerve de apă” (tarabostes şi comati aşteapta laolaltă băutura – apă sau otravă), stindardul dacic pare purtat de un comat, în timp ce în altele e dus de un tarabostes, ceea ce ar arăta că tarabostes şi comatii se puteau bucura de demnităţi similare.

Dacă tarabostes erau de fapt călugării daci ( sau o categorie de călugări războinici ), iar comatii – oamenii cu familii, e de aşteptat ca aceştia din urmă să fi avut o ierarhie politică paralelă celei a tarabostes-ilor şi să nu existe o relaţie de strictă subordonare între comati şi tarabostes.

2. A doua ipoteză e că „tarabostes” ar fi fost un trib dominant, „regal”, iar comatii – masa celorlalte triburi.

În mod asemănător exista un trib regal la sciţi – numit “paralatai” ( după Herodot ) sau “daha” ( nume care îl aminteşte pe cel al dacilor ).

Între tarabostes şi comati ar fi existat, aşadar, relaţii de vasalitate, comatii având însă o nobilime proprie – fapt care ar explica scenele de pe columnă sus-amintite.

***

Exista cel puţin o mărturie care poate dovedi că romanizarea nu a distrus clasa „pileatilor”, care au îmbrăţişat religia creştină.
Vorbind despre episcopul Nicetas din Remesiana, Paulinus din Nola scria la începutul sec. V:
“Şi aleargă la tine şi geţii şi dacii din ambele provincii care trăiesc la mijloc şi chiar dacul pileat de la marginea fluviului bogat în multe vite. În regiunea tăcută a lumii, barbarii învaţă de la tine să facă să răsune în inima romană numele lui Christos şi să trăiască în cinste şi pace liniştită.”

97 comentarii »

  1. Ziua buna Roderick ( am avut o problema la upload si am pierdut un comentariu , am sa incerc sa-l scriu dinnou ))))))
    Existenta unei elite religioase la daci este atestata pe columna. Acum nu stiu daca putem lua chiar de bun desenul cuceritorului, sau daca mesterul pietrar stia intreaga organizare a societatii dacice,sau daca a si dorit s-o reprezinte cu autenticitate 100%. Existenta unei elite militarea insa nu s-a confirmat inca, asta nu inseamna ca n-a existat, sau ca asa cum spui elitele militare si religioase sa fi fost unite intr-un tot unitar.
    Se stie cu siguranta ca dacii practicau sacrificiul uman. Se stie si ca cel care mergea la zei sa le transmita mesajul poporului era cel mai bun dintre cei buni. Solia catre zei era cea mai mare cinste ce i se putea face unui muritor netemator de moarte. Se stie de asemenea ca se dadea concurs ca sa fi sol. Asa ca cel care indeplinea acest ritual era un initiat si cu siguranta ca se preagatea asiduu pentru asta. Se prea poate ca acesti initiati sa fi constituit armata permanenta a regelui, si ca deosebirea intre oamenii de rand si „cei alesi ” era fara doar si poate costumatia. In acele timpuri e mai mult ca sigur ca un luptator in armata permanenta nu avea familie. Acu sa nu se inteleaga ca erau abstinenti. Mureau destui prin razboaie, si ca sa se improspateze mereu, se faceau recrutari din randul flacailor destoinici de pe tot intinsul Daciei, care fara doar si poate dadeau concurs sa poata fi acceptati.
    Asa ca teoria domniei voastre prinde contur in ochii mei.

    Comentariu de Sabin — Martie 13, 2010 @ 7:32 am | Răspunde

  2. Despre Columna s-a scris inclusiv ca ar contine doar reprezentari conventionale, neconforme cu realitatea ; ma indoiesc.

    Foarte probabil ca pileatii sa fi fost „initiati” ; cert e ca erau o elita … dar care era rolul lor ramane un mister. Apar inclusiv copii cu caciuli si batrani fara caciuli.

    Comentariu de Roderick — Martie 13, 2010 @ 9:14 am | Răspunde

  3. Eu n-am spus ca-i doar un bolovan acolo zvarlit in mijlocul Romei. Si ma gandesc ca tare mult i-am mai necajit pe romani de-au cheltuit ata sa arate lumii ca Lupii de la nord de Dunare, spaima de moarte, barbarii carora le-au platit tribut, au fost „invinsi” ciupindu-li-se 14% din teritoriu. E drept cel mai bogat in aur. Ci am gandit din prisma faptului ca daca il pui pe un ungur, sau hai ma rog un rus, sa scrie despre noi, inclusiv in piatra, tare mi-e frica c-om sari in sus de cur ca arsi. Insa in lipsa de altceva ma tin de columna ca de moastele ale sfinte, ca doar are corespondent in viata de zi cu zi a noastra( in viata rurala ).
    Cat despre caciula, apoi cred ca oi putea scrie si eu cate ceva, ca doar am purtat-o aproape un deceniu in 25 Decembrie a fiecarui an, asa incovoiata cum o purtau dacii. Colindul de la daci vine, chiar daca acum este mai mult religios, insa se face in costumul popular ce-si gaseste corespondent pe columna. Badea Gheorghe Cartan, „dacul „coborat de pe columna, este expresia „VICTORIEI” dacilor. A trecut peste ei tavalugul Romei si cu toate astea s-au ridicat dinou. Iar caciula, ar trebui cantata impreuna cu alte colinzi laice sub columna la fiecare solstitiu de vara, de un grup de colindatori daci. Nu de alta da sa se zdrangane in mormant oasele lui „tata” Traian. Sa mai indrazneasca sa zica atunci careva c-au pierit dacii ))))))))

    Comentariu de Sabin — Martie 13, 2010 @ 11:54 am | Răspunde

  4. taraboste = țară – bos – te

    Dacă „bos” înseamnă „conducător”, atunci „taraboste” înseamnă „conducător de țară”

    Adică conducător al Tării Oașului, sau al Țării Hațegului, sau al Țării Anei, sau al Țării de Jos, sau al Țării Dornelor ș.a.m.d.

    sursa: http://ro.netlog.com/groups/dacia_ro/forum/messageid=106444

    Comentariu de sabinus — Martie 15, 2010 @ 8:11 pm | Răspunde

  5. Ziua buna tizule, sau ma rog sara. Interesanta afirmatia, insa stau sa ma intreb daca aceste cuvinte erau rostite atunci ca si astazi sau facem o deformare fonetica. Posibil sa nu fi fost asa si sa mai fi introdus noi niste consoane sau vocale in cuvant ca sa „sune bine” Sunt ferm convins de asta. Am o nelamurire in ceea ce priveste rostirea verbului a fi ( sum, esse, fui) din latina. Noi ardelenii mai tinerei asa, zicem atunci cand cineva ne zice ceva de care nu suntem siguri 100% : „o fi ma o fi !” Bunicii mei ziceau o hi, pronuntau H in loc de F. Oare o hi )) asa si cu Tarabostes, sau cu DeceBalus, sau DeceNeu ? N-au legatura asa e, da am o nelamurire si-un fix)))))

    Comentariu de Sabin — Martie 15, 2010 @ 8:51 pm | Răspunde

  6. Fără legătură cu subiectul, m-am gândit un pic la numele domniilor voastre.

    Aş zice că „Sabin” – şi numele sabinilor- ar putea proveni din PIE *sebh- „trib”, care a dat sanscr. „sabhā́” – societate , germ. „sippe”- înrudire.

    Pe de altă parte, e interesantă coincidenţa numelui zeului sabin Sabus cu al tracului Sabazios.

    Comentariu de Roderick — Martie 15, 2010 @ 10:31 pm | Răspunde

    • Saba-zios = Slobod-zeu =Dumne-zeu

      Comentariu de Ioan Albu — Iulie 6, 2010 @ 9:34 am | Răspunde

  7. No, pai ce sa-i faci ))) la unii dintre noi ( dacii ) li s-o fi urat sa dardaie iarna in sube pline de purici si-or plecat odata cu randunelele in tarile calde. Si in loc de pasaport isi faceau identificarea cu sabia, paru, ghioaga. Am mai scris undeva, eu sunt botezat in traditie autentica ardeleneasca. Au maghiarizat ungurii tot ce-au prins, denumiri de localitati, nume de persoane, de rauri, de animale, de locuri.Nu s-au atins insa de numele de „provenienta” din cizma. Or fi zis ca daca o fac o sa-i stranga cizmele. Acum fara gluma ardelenii au ales sa le puna copiilor nume latine ( c-or fi sau nu latine ) ca sa nu poata fi maghiarizate. Nu stiu daca s-au gandit ai nostrii, vreodata sa ne boteze cu numele „verilor” plecati pe corso si ramasi „plimbareti”. Poate or fi facut-o, da n-au mai trimis aia nici o felicitare de pasti si de craciun, basca s-au intors sa-si ia gheata pentru limoncelo, cu forta. Ar fi tare, tare interesant sa vedem cum vorbeau batranii nostri si apoi pe baza acelor cuvinte s-o luam inapoi in neguri. Mare parte din lingvisti analizeaza cuvintele din dictionar si le trantesc o eticheta etimologica. Insa asa cum v-am zis mai sus, ma indoiesc ca astazi mai rostim asa ca acu 2000 de ani, sau ma rog ceva de data mai recenta 1000.
    Nu m-am putut abtine, abia m-am trezit si eu vad dimineata intotdeauna prin ochii unui copil. Asta pana ma spal pe ochi. Gata ma duc sa sclavagesc ceva sa am de pita maine)))) Sa auzim de bine!
    P.S Tare interesante lucrurile Roderick . Si ma bucur tare mult ca cineva ca domnia voastra are puterea si vointa de a le analiza. Asa mai gasesc si eu dovezi ca-s de aici si nu venit odata cu crivatu, sau cu tinichelele romane. Cineva a zis ca atat timp cat ne-a ramas ura( fata de invadatori ), dacii n-au pierit si nu vor pieri niciodata.

    Comentariu de Sabin — Martie 16, 2010 @ 6:07 am | Răspunde

  8. RE:

    „Cineva a zis ca atat timp cat ne-a ramas ura( fata de invadatori ), dacii n-au pierit si nu vor pieri niciodata.”

    Poate nu neapărat ura, ci acel „ceva” ce doar oamenii inteligenți o au …

    (apropo, io îs moldovean)

    Comentariu de sabinus — Martie 16, 2010 @ 4:05 pm | Răspunde

  9. Dragostea nu te tine in viata mori ca un mielusel cu trandafiru in gura.Esti pocnit in moalele capului. Inteligenta te face sa fi precaut sa alegi calea „sigura” , intra in functiune instinctu de conservare. Insa un om care uraste trece prin stanca. Calca totul in picioare in fata lui. Asa ca mi se pare ca acel cineva a avut dreptate. Ura te tine in viata. Te tari si cu 1 picior si atunci cand ajungi sa dai lovitura finala o dai si cu dintii daca trebuie. Apoi ai timp sa mori. De un indragostit razi, de un iteligen te indepartezi usurel, insa de unul care uraste fugi mancand pamantul ))))))) Parerea mea.
    Si ca sa ramanem la subiect, ar fi tare interesant sa stim din ce erau facute caciulile. Mai mult ca sigur ca aveau si de iarna si de vara.

    Comentariu de Sabin — Martie 16, 2010 @ 8:48 pm | Răspunde

    • … din stomac de oaie, ca buhaiul şi cimpoiul ! … părerea mea.

      Comentariu de Giovanni il romeno — Februarie 22, 2011 @ 12:12 pm | Răspunde

      • Din stomac de oaie erau facute alea de inot sincron Givani :D. Alea de iarna din piele de oaie cu siguranta. Poate mai scormonesti pe undeva prin inteligenta ta sugubeata si imi spui si mie ce tesatura era folosita vara ? Da mai bine nu-mi spune! Lasa-ma in durerea mea :D

        Comentariu de Sabin — Februarie 22, 2011 @ 3:55 pm

    • Pana la urma idealul este o combinatie de aceste elemente expuse magistral. Nu uita ca mai ales pe vecinii nostrii ii motiveaza si ii mobilizeaza sentimente „nobile” cum ar fi ura (turbarea,apucatura criminala, viscerala,ura nemarginita perpetuata pana in ziua de astazi in cultura lor).
      Cert este ca de cele mai multe ori un singur element din ecuatie te poate ghida si spre esec,asa cum bine au aflat multi din cei care au venit la noi cu multa ura in suflet si tot aceasta ura ia ajutat sa piara. Multi au muscat pamantul si nu au mai reusit sa treaca prin stanca.
      Este utila si ura ca mijloc de motivatie interioara,dar nu garanteaza succesul daca nu e dozata cum trebuie si combinata si cu celelalte elemente. Asa e viata … complexa.

      Comentariu de sebastian — Ianuarie 2, 2012 @ 1:21 am | Răspunde

  10. Am citit cu mare placere posturile dvs.Ma recunosc suficient de profana intr-ale istoriei si mitologiei(dar indeajuns de interesata,cat sa car dupa mine,printre altele si cele 2kg de ”Mitologie Romana” ale lui Vulcanescu)
    De aceea suna poate ridicol ceea voi spune:cu ceva ani buni in urma auzind pentru prima data franturi de limba lituaniana( si pun aici accent in special numele amicilor mei lituanieni)…am fost”izbita” acustic de rezonanta cu numele zeitatilor dace:si ei au o ”Bentis”…de ex.(si exemple,mai putin marcante,pot continua)-dar,in fine si danezii continua sa foloseasca numele de Bendix sau Bendixen(”fiul lui Bendix”,nume inca si mai popular in Suedia,imi spune sotul meu)…si marturisesc ca anumite ornamente reprezentand fapturi din mitologia nordica seamana izbitor de mult cu steagul dacic…Sunt constienta ca este vorba de detalii f.marunte si observatii ale unei neinitiante.Dar,totusi, poate exista o legatura istorica intre toate acestea?sau este vorba de simple coincidente…acustice/onomastice…sau plastice:)))?

    Comentariu de Raluca — Martie 29, 2010 @ 6:09 pm | Răspunde

  11. Sunt oarecum cunoscute legaturile lingvistice si mitologice dintre lituanieni si daci. Lituanienii au chiar un zeu agrar (deci teluric, culmea, functia este total opusa cu ceea ce stim despre Zalmoxis, zeu celest) Zameluks, fapt amintit si de M. Eliade in cartea sa despre diferitele practici de tip samanic din zona noastra, ”De la Zalmoxis la Genghis-Han”. Deasemenea, cantecele populare lituaniene poarta numele de ”daina” (!). Nu am avut ocazia sa aud, dar am vazut in scris cam cum se prezinta limba lituaniana (inclusiv cu traducerea sensurilor cuvintelor in engleza) si in primul rand izbeste aspectul ”burzuluit” al limbii asemanator cu al unei limbi romane in care predomina arhaismele.

    p.s. Spre exemplu, am prin playlist o trupa lituaniana de folk metal numita Žalvarinis cu piese purtand titluri ca : Zelektelis, Stovi Stovi Berzelis, Naujam Darzeli, Zallis Varis…

    Totusi, sa nu se mearga mereu pe metoda asemanarilor fonetice. S-ar putea ajunge de ex. la legaturi inchipuite intre austrieci si australieni… In cazul asemanarilor cu limba lituaniana insa este ceva ce ar trebui studiat serios, problema este ca in general doctorilor in istorie nu le renteaza asa ceva in contextul unei globalizari mult-trambitate si a (pseudo-)dogmei corectitudinii politice. Entuziasmul si excesul de zel al celor fara pregatire adecvata poate insa face la fel de rau adevarului istoric ca si minciunile prin omisiune ale formatorilor de opinie si ale academicienilor calduti.

    @ Sabin: ura iti poate da o forta destul de mare, dar iti poate intuneca si mintea. Intreaba orice practicant de arte martiale si o sa-ti spuna ca atunci cand fortele sunt oarecum apropiate, diferenta intre combatanti o face calmul.

    Comentariu de albaidaq — Martie 31, 2010 @ 1:06 pm | Răspunde

  12. Un practicant de arte martialae este o masina care repeta o schema sau o anumita traiectorie proiectata si stapanita pentru a ajunge la scopul dorit. Eu vorbeam despre supraalimentare in regim de adrenalina. Se cunosc cazuri cand un om normal, neantrenat a reusit sa arunce cat colo un urias. Si a facut-o fara sa-si foloseasca rationalul. Sunt de acord cu tine, calmul acumuleaza energiile si apoi trebuie sa gasesti momentul unic sa erupi. Insa daca esti ranit si sti ca dusmanul tau se indreapta spre familie sa ti-o macelareasca, facem pariu ca datorita urii ajungi inainte si-i vai de ala ? Iar simplul fapt ca i-ai aparut in fata cand te credea neputincios creeaza asa zisul efect de recul si bate in retragere. Am cateva exemple insa n-are rost sa le insir aici. Ura si frica fac dintr-un nevolnic un munte de care poate vei trece, poate nu. Repet ai dreptate, nu trebuie sa intreb un practicant de arte martiale, insa stiu din proprie experienta ca furia imi tripleaza fortele.

    Comentariu de Sabin — Martie 31, 2010 @ 4:30 pm | Răspunde

    • Salut Sabin, vin sa completez pe aceeasi tema, ai dreptate in privinta marginalizarii neocortexului si facand apel numai la invasia de cortizon si endorfine, inclusiv aceste stari de alteratie a capacitatilor fizice se pot induce si pe cale controlata prin administrarea de cocteiluri biochimice dopante, dar nu sunt neaparat o solutie in cazul unui conflict armat modern unde se schimba radical datele problemei, de cele mai multe ori rezultatul depinde de tactica folosita,seviciile de spionaj, serviciile de propaganda, puterea economica, accesul la resurse….. factorul forta umana in multe cazuri in ziua de atazi este important dar nu esential. Ca sa intelegi poti avea niste soldati care sfarma stanca cu capul si ce mai vrei tu,dar daca nu opresc glontele cu creierul atunci poate fi o problema.
      In ziua de azi si cel mai fricos poate fi curajos(cu un pistol in mana),poti fi superstrong dar in fata unor focoase nucleare cu raza medie cel mai inteligent este sa uiti de ura si de alte motivatii si sa apelezi la instinctul de conservare,mai ales ca sa nu ii faci pe plac dusmanului.
      Luptele corp la corp nu s-au mai vazut de la Marasesti incoace,dar cel mai important intr-un conflict armat sunt deciziile luate la rece (si fara stimulente chimice) de catre statul major sau cadrele superioare.In ziua de astazi razboiul etse dus la alt nivel exista la nivel psihologic si intradevar este in mare parte alimentat de ura,dar vezi ca noi romanii nici macar nu suntem constienti ca suntem atacati la acest nivel,deci aici este utila inteligenta, analiza la rece,informatia si observatia,indentificarea inamicului (deoarece este mimetizat cu societatea romaneasca).

      Comentariu de sebastian — Ianuarie 2, 2012 @ 1:55 am | Răspunde

  13. Interesantă teorie,ar fi asemănător cu tradiția biblică a leviților(Vechiul Testament),tribul sacerdoților care n-a avut parte la împărțirea pământului dar aveau o singură menire.

    Comentariu de Sorin — Aprilie 27, 2010 @ 5:38 pm | Răspunde

  14. În lumea antică,dacii erau faimoși pentru cultul deosebit de important pentru zeul războiului..deci,ar putea fi o confrerie războinică dedicată unui scop precis,mai ales că acele timpuri încurajau această deprindere mai mult decât oricare alta.Apropo de o lectură mai veche pe net care pretindea un adevăr foarte des omis:în perioadele de boom al natalității în care băiețeii predomină,sânt urmate de perioade războinice(ex.francezii-Napoleon și germanii-Hitler când aproape au cucerit Europa).Aici vine și perioada lui Burebista,când e clar că daco-geții au avut perioada lor de glorie până la Decebal..perioadă care se aseamănă cu era lui Napoleon când francezii aveau o populație cât toate statele din jurul ei().Mereu m-a intrigat termenul ăsta de tarabostes care în mod clar e format din doi termeni:tara și bostes(Bure-bista)Nu cred că „tara” înseamnă chiar nobil.Eu zic că vine de la Tereus(fiul lui Ares și rege trac)un nume foarte răspândit la traci,forma nordică trebuie să fi fost Tare-us..poate era chiar adj nostru ,TARE.Cu bostes e chiar și mai intrigant când avem un termen foarte vechi latin(BOS)pentru bou și unul mai nou pentru nobili în română,BOIER(TRIBUL CELTIC AL BOILOR ERAU MARI CRESCĂTORI DE BOI care au lăsat denumirea BAVARIA în urmă=țara boilor).Boul,bivolul era simbolul bogăției la daci conform arheologiei,deci poate foarte bine fi o moștenire antică această boierie a noastră(nu-s eu inițiatorul ideii,doar că nu-mi aduc aminte ce filolog a scris-o..Sorin Olteanu??)când e clar că creșterea boilor era o ocupație bănoasă în trecut ca și acum(un fel de cowboys antici).OIER =crescător de oi,BOIER=crescător de boi..mă gândesc că de fapt bostes însemna ca și în era medievală,BOIER=NOBIL…TARABOSTES=BOIER TARE,PUTERNIC :) SUNĂ PROTOCONIST DAR…CINE ȘTIE? Vaca e sfântă pentru indieni(sanscritic pentru bou e gou) De ce nu ar fi fost un totem pentru unele triburi trace care trăiau din ocupația asta?poate chiar legenda lui Dragoș pentru întemeierea Moldovei e un mit antic al acelor bostes(boieri)întemeietori de țară(Burebista).În sfârșit,e o idee..nu-i originală totuși!

    Comentariu de Ioan Albu — Mai 22, 2010 @ 1:54 pm | Răspunde

    • O chestie în stil protocronist la care taman acum mă gândeam ( în „live blogging” ) este asemănarea de terminaţie între numele contemporanilor Burebista (Burvista la Iordanes) şi Ariovist.

      Comentariu de Roderick — Mai 22, 2010 @ 2:14 pm | Răspunde

  15. Iordanes scrie că Deceneu „a ales dintre ei pe bărbaţii cei mai de seamă şi mai înţelepţi pe care i-a învăţat teologia, i-a sfătuit să cinstească anumite divinităţi şi sanctuare şi le-a dat numele de pileati, fiindcă, după cum cred, având capetele acoperite cu o tiară, pe care o numim cu un alt nume pileum, ei făceau sacrificii; restul poporului a dat ordin să se numească capilati, nume pe care goţii îl reamintesc până astăzi în cântecele lor, deoarece i-au dat o mare consideraţie.”

    ( O observaţie ar fi, dincolo de confuzia goţi-geţi, faptul că „…goţii îl reamintesc până astăzi în cântecele lor, deoarece i-au dat o mare consideraţie”.
    Despre ce cântece gotice -cunoscute de Iordanes- este vorba şi cum apărea numele de „capilati” în ele ( ? ) )

    *

    Câteva lucruri din cartea lui Ion-Horaţiu Crişan, „Civilizaţia geto-dacilor”.

    „S-a formulat şi ipoteza după care în societatea geto-dacică preoţii ar fi alcătuit un grup social deosebit, făcându-se analogie cu celţii, iranienii şi arienii din India. Ar fi existat, în această optică, o aristocraţie laică şi una religioasă, alcătuind clasa dominantă, cea a privilegiaţilor. ”

    I. H. Crişan presupune că Deceneu a fost la originea unei reforme religioase care a stratificat sau statutat stratificarea preoţimii, „vârfurile” fiind pileatii, iar „masa” – capillatii.
    „În această idee am presupus că acei comati ( capillati ) nu reprezintă poporul de rând, ci o pătură privilegiată. În sprijinul aceleiaşi interpretări vine şi menţiunea lui Dio Cassius despre solia alcătuită din comaţi pe care Decebal a trimis-o la Traian. Bazându-mă pe situaţia existentă la celţi, am presupus că este vorba de o pătură socială asemănătoare cu cea pe care Caesar o numeşte equites. Despre comati s-a mai presupus că ar fi o categorie socială aparte faţă de oamenii de rând. S-ar putea ca cei doi termeni de pileati şi capillati de pe vremea lui Burebista să fie mai vechi şi să reflecte o stare anterioară, când ei desemnau stări sociale şi nu clase sociale.”

    *
    „Căciula” dacică apare şi la alţi traci şi neamuri înrudite cu ei. Cf. I. H. Crişan, Dion Chrysostomos este primul autor care menţionează pileus-ul – vorbind despre locuitorii Bithyniei, dintre care unii purtau „pileus, aşa cum poartă azi unii traci numiţi geţi”.

    Iată deci pileus-ul menţionat şi în legătură cu „geţii”, nu doar cu dacii ( dacă este să facem vreo diferenţă între ei ).
    *
    E posibil ca sintagma „dacii pileaţi” să-i desemneze pe dacii de la nordul Dunării (Sextus Aurelius Victor scrie că Traian i-a inclus într-o provincie romană pe dacii pileaţi ).

    Comentariu de Roderick — Mai 26, 2010 @ 8:04 am | Răspunde

  16. Cît citeam anumite site-uri istorice despre esenieni,mi-am adus aminte de articolul tău.Mi se pare greșit să atribui regilor daci sau chiar preoților celibatul religios.Cred că societatea lor era mai degrabă asemeni islamismului timpuriu..adică jumate lua partea războinică-fanatică iar alții luau partea spirituală de curățire sufletească,meditație,astrologie(abioi) etc.Probabil,doar o sectă mică adoptau celibatul și în nici un caz boierii.Ții minte că Scorilo e menționat ca tatăl lui Decebal și fratele lui Duras.Păi dacă ăștia erau os domnesc de ce nu practicau celibatul?Apoi mai e acel Diegis,care ori era frate ori copilul lui Decebal.Iar cu Dalai Lama e total diferit,acolo se caută copii care manifestă precocitate apoi sînt testați din greu să se vadă dacă sînt încarnarea unor predecesori.Eu văd societatea dacică asemeni celei românești medievale,unde frați,copii din flori sau veri erau asociați domniei;important era să fie din os domnesc.Tărăboi mi se pare potrivit societății dacice,ar fi în tandem clar cu celții și germanicii care făceau un veritabil „tărăboi” de intimidare înaintea oricărei bătălii.Observi cum revine mereu și mereu acest BOI-BOS prin RĂZBOI,TĂRĂBOI(poate și tabără,a tăbărî este dacic),BOIER=”chiar dacul pileat de la marginea fluviului bogat în multe vite”.Cred că s-a păstrat societatea antică de-a lungul medievalului.Păcat că nu se concentrează nimeni azi și pe medieval care-i foarte interesant,poate mai mult decît antichitatea deoarece avem infinit mai multe surse.Pînă și creștinismul este ceva incredibil de frumos față de păgînismul ăsta stupid cu Zamolxe,Bendis și alte tîmpenii care fascinează anumiți idolatrii stupizi ca anumiți inși.. Zamolxe,Munteanul,Solomonar sau Napoleon Săvescu și ciracii lui.

    Comentariu de Ioan Albu — Iulie 6, 2010 @ 11:34 am | Răspunde

  17. @Ioan Albu:
    Despre originea termenului ,,tarabostes” Vasile Pârvan ne spune că ,,tara”=,,dominus” din latină; iar ,,bostes”=,,cunoscut” sau ,,recunoscut”. Grigore Tocilescu spune că ar înseamnă ,,boierii cu giugiuman”.

    Comentariu de Matei — Iulie 7, 2010 @ 4:53 pm | Răspunde

    • Tara=tiară regală=Teres și Bostes=boss who’s boosting like peacock ..ar avea sens.Dar dacă mă întrebi pe mine tot cu boul are legătură.Nu degeaba aveau dacii planta aia BOUDALA(?)LIMBA BOULUI/VACII.Un german a scos o carte în care descifrează cultura antică a Indusului și se pare că erau un grup IE arhaic infiltrat care folosea o combinație de caractere asemeni celor chinezești,japoneze.Toate fișele acelea cu animale și scris pe ele reprezentau planșe de învățat(ca la școală)..http://www.indus-civilization.info/

      Comentariu de Ioan Albu — Iulie 7, 2010 @ 5:20 pm | Răspunde

      • Tarabostes sunt tiara-bos-tes. Adică „stăpânii purtători de tiară”. Cum tiara este un simbol regal, înseamnă că tarabostesii sunt conducători cu rang de rege

        Comentariu de sabinus — Octombrie 30, 2011 @ 8:07 am

    • Citește despre bourul sălbatic(dispărut azi)și o să vezi de ce îi fascina pe toți păgînii..era un uriaș efectiv,doi metri înălțime și un caracter extrem de combativ și violent.Chiar și popoarele mării purtau coarnele lui atașate de coifuri,la fel și babilonieii sau vikingii..pentru că avea semnificație războinică.Cînd zici bostes parcă spui boost ca-n engleză,dar imagina asta nu seamănă cu un bour agitat,gata de atacat și neînfricat? :) Apropo,etimologic bour este bou ur(uriaș)..chiar Cezar zicea că galii numeau animalul ăsta ur,uro iar pînă azi s-a păstrat denumirea de aurochs.Româna cuprinde un cumul de lexeme foarte arhaic

      Comentariu de Ioan Albu — Iulie 7, 2010 @ 5:29 pm | Răspunde

  18. @Ioan Albu:
    Interesant ce-mi spuneți! Despre care cultură a Indusului este vorba, cea dravidiană?

    Comentariu de Matei — Iulie 7, 2010 @ 5:34 pm | Răspunde

  19. Pardon, cultura Indusului este cea dravidiană.

    Comentariu de Matei — Iulie 7, 2010 @ 5:36 pm | Răspunde

    • ” bulls stood for strong men, like today, and society‘s outsiders were called dogs ” nu ți se pare cunoscută sintagma?Bineînțeles,noi românii.sîntem mai precoce..spunem și „boule” ca un apelativ injurios.

      Comentariu de Ioan Albu — Iulie 7, 2010 @ 5:49 pm | Răspunde

    • Ai vreo legătură de rudenie cu prof.Aurora Pețan? În poza aia micuță semeni foarte mult cu ea!

      Comentariu de Ioan Albu — Iulie 7, 2010 @ 5:54 pm | Răspunde

  20. @Ioan Albu:
    Nu am niciun fel de legătură cu doamna Pețan, mai ales că ea susține că dacii sunt danezi!

    Comentariu de Matei — Iulie 7, 2010 @ 6:11 pm | Răspunde

    • Sînt mulți idioți protocroniști peste tot..doamna capitalizează pe baza ignoranței lor,ca și un anumit doctor de tristă amintire!

      Comentariu de Ioan Albu — Iulie 7, 2010 @ 6:14 pm | Răspunde

  21. Un site interesant despre o civilizație uimitoare! Cea a Văii Indusului! Principalele centre erau Harappa și Mohenjo-Daro.

    Comentariu de Matei — Iulie 7, 2010 @ 6:15 pm | Răspunde

  22. Exact! Dar Napoleon Săvescu nici nu se compară cu alți protocroniști, gen Paul Lazăr Tonciulescu sau Eugen Delcea care susțin că Isus era get, iar Attila era sumerian!

    Comentariu de Matei — Iulie 7, 2010 @ 6:18 pm | Răspunde

    • Atilla sumerianul este concepție dragă ungurilor,n-am citit nimic asemănător la Delcea sau Tonciulescu.Ce am citit efectiv(chiar foarte puțin) m-a intrigat:PLT are niște corespondențe sumero-române dar sînt la fel și-n latină sau chiar greacă,mai degrabă-s ceva influențe culturale transmise..doar nu reinventăm noi roata/civilizația!Oricum,ce este azi pe piață cu latina vulgară=pelasgă=română arhaică=dacă este o pastilă aruncată de ruși și susținută cu bani de nătîngi ca Săvescu.Din păcate mulți copii nu m-au dau pe la bibliotecă și subiectul prinde(nu degeaba promovabilitaea la Bac e de 40 %)

      Comentariu de Ioan Albu — Iulie 7, 2010 @ 6:27 pm | Răspunde

    • E ca la Radio Erevan!Am semnalat că până şi ungurii se revendică din sumerieni, nu numai evreii iar PL Tonciulescu n-a afirmat niciodată că Iisus (aşa se scrie, Isus= măgar în ebraica veche!)era get !O primă parte din demonstraţie o aveţi în „Iisus, Fiul Daciei”.Da.Kia-Pământul Sfânt în traducere, pentru cine nu ştie…PLT a început să scrie Dicţionarul româno-sumerian şi a plătit pt. asta,a murit la litera B, ca Haşdeu…Bascii mai au şi acum cuvinte româneşti,vedicii vorbeau ca moldovenii din sec.XVII (ca şi irlandezii sau francezii de la ţară)iar romanii sunt urmaşii Troiei despre care Pârvan spunea că era…moldovenească…tot ce am scris e bazat pe foarte multă informaţie.Combăteţi cu şi mai multă, nu doar cu neîncredere!

      Comentariu de Eugen DELCEA — Martie 29, 2011 @ 11:16 am | Răspunde

  23. @Ioan Albu:
    Să vedeți ce argumente are Delcea când zice că Isus era get. Mai mult, el are corespondențe basco-sumero-române. Spune că dacii au plecat în Sumer( pe baza asemănării Simeriei cu Sumeria) sau că bascii au trecut pe aici( pe baza localităților Bascovu, Bascovete, Bașcov, etc.).

    Comentariu de Matei — Iulie 7, 2010 @ 6:57 pm | Răspunde

    • „Mami,mami începe ploaia/De mai stai te uzi ca oaia”..toată ziua m-a obsedat prostia asta ascultînd-o la radio.Cred că am citit acum un an un mic articol de către Delcea,dar nu am găsit nimic de Iisus getul.Dar prostia asta am mai auzit-o,e hilară cel puțin..la fel cu cea în care e îngropat în Kasmir și-l cheamă Isa.Basca e în mod sigur pre-Ie doar că nu cred să fi ajuns pînă la Dunăre darmite în Carpați.Cu toate astea sînt cuvinte în limba română care au ceva ..basc în ele.Eu mă gîndesc că unele cuvinte au fost aduse de celți sau au un radical IE necunoscut pînă azi.Din păcate e greu să stabilești care,cum chiar și pentru specialiști(uneori),îți dai seama că nu mă hazardez tocmai eu să spun lucruri absolute cum fac unii.Oricum,e bine să pui în discuție totul că numai așa înveți..cum se face aici pe site.Resursele pe care le avem azi nu-s aceleași cu ale lui ..Sextil Pușcariu să zicem.

      Comentariu de Ioan Albu — Iulie 7, 2010 @ 7:11 pm | Răspunde

  24. @Ioan Albu:
    Are și referiri la faptul că Isus este get( Eugen Delcea). Vedeți cartea ,,Istoria secretă a omenirii”. Aveți aici un link:http://www.librarie.net/carti/54129/Istoria-secreta-a-omenirii-vol-II-Eugen-Delcea. Despre limba bască este complicat. Nu poate fi încadrată în masa limbilor indo-europene. Probabil este PIE. Oricum ei erau în Franța și Spania încă din Antichitate, când Strabon vorbește de tribul vasconilor.

    Comentariu de Matei — Iulie 7, 2010 @ 7:32 pm | Răspunde

  25. Nici limba etruscă nu face parte din familia limbilor indo-europene. la fel nici limba turcă, care face parte din grupul limbilor altaice. Există și asemănări ale limbii turce cu limbile maghiară, estoniană și finlandeză.

    Comentariu de Matei — Iulie 8, 2010 @ 11:23 am | Răspunde

  26. D-l Eugen Rău de pe forumul dacia.org spunea o chestie interesantă –”Comati” ar putea însemna “săteni” în limba dacilor ( germ. “heim”, gr. kṓmǟ , lit. kiẽmas etc.- PIE *kōim- ).

    Dacă ar fi aşa, nu e exclusă o legătură etimologică între „tarabostes” şi „târg”.

    Comentariu de Roderick — Octombrie 23, 2010 @ 4:27 pm | Răspunde

    • La cei ce vindeau în târg li se mai spunea și TÂRGOVEȚI; posibil un derivat de la târgobeți – targoboți – taraboști

      Comentariu de sabinus — Octombrie 25, 2010 @ 5:17 am | Răspunde

  27. Pai in primul rand am pornit de la premisa ca tarabostes inseamna cu caciula ( pileati ) si comati fara caciula, pentru ca asa i-au despartit romanii pe daci. Sa fie lafel cum zicem, prost astazi, taran si orasean ? Adica diferentierea pe paturi sociale doar cu caciula si fara ?
    De ce zic ca zicem prost astazi taran si orasean ? Pentru ca taran inseamna locuitor al unei tari ( tara Oasului, Tara Barsei …etc ) deci inclusiv orasenii sunt niste tarani. Orasean si satean sunt intradevar cuvintele adecvate.
    Revenind la problema, daca si romanii gandeau asa ca noi si comati era un titlu de ocara gen taran ( folosit ca in expresia „bai tarane” ) atunci se concretizeaza faptul ca pileati erau intradevar clasa conducatoare. Ca si cum ar spune Patricieni si Plebei. Insa asa cum am mai spus, nu cred ca iarna cand era viscol satenii sa nu-si acopere capul cu ceva. Ar fi aratat cu paru ud si inghetat apoi, ca muma padurii la ce plete aveau. Lafel si vara la muncile campului in soarele arzator, ar fi facut insolatie. Asa ca tot ce se poate ca pentru a se lauda ca au invins un intreg popor, romanii sa ii fi imortalizat pe columna ca „acoperiti” si „descoperiti”.
    La societatea nostra ingamfata care a renuntat la traditiile milenare si linge tot ce scuipa altii de prin vest, rolul caciulii ( a capului acoperit ) s-a pierdut. Iti pui caciula iarna, daca ai bani sa-ti iei una cu pana de cocomarla la bor, sau din blana de aligator de-ar avea ala par. Adica sa-ti dovedesti bogatia si nicidecum faptul ca un „cap acoperit” are ca pe timpuri echivalent in responsabilitatea fata de societate.

    Comentariu de Sabin — Octombrie 26, 2010 @ 5:40 am | Răspunde

  28. Lithuanian kaimas, kiemas, Old Prussian caymis, Gothic haims sînt numite grupele de case la fel cum dacii erau locuitori ai satelor de pe coamă.Conducătorii erau numiți Lithuanian vëšpatis, Sanskrit viç-pátih, Avestan vīs-patiş.Sursa : http://www.vaidilute.com/books/gimbutas/gimbutas-contents.html Eu am mai scris aici despre tarabostes ca războinici ai bastioanelor fortificate și am făcut o apropiere cu moștenirile noastre lexicale foarte vechi: baștă,arhaism pentru bastion și baștină ca derivat al acestuia.Are chiar o logică dacă urmăriți toate derivatele: bașta era o palisadă construită din palus(pari) așa cum BAȘTA/BAȘCA e ridicată din BUȘTENI pe locuri înalte ușor de apărat.Am și rădăcina IE corespunzătoare : *wik, *weikos, *wes care a dat vas(sat) în albaneză și unele limbi slave, iar pentru daci avem un foarte timpuriu atribut lingvistic care transforma pe V în B,cum erau lat. vir(bărbat și der. viril) cu dacicul BURU,tot bărbat.Deci logica dictează un potențial WES transformat VES și BES sau BOS final.
    Mai sînt și următoarele derivate interesante : buștuság, s.n. (înv.) pustiire, devastare(Trans.înv. poate din lat.BUSTUM); BÚȘTINĂ s. v. ceață, negură, pâclă; baștină- Proprietate moștenită; De baștină = originar, autohton; din moși-strămoși; buștenit- înnegrit.
    http://www.etymonline.com/index.php?term=baste ar mai putea da o definiție/idee, însă cred că sînt coradicale sau poate chiar preluate de germanici din trunchiul celților din Europa centrală.Polonezii au baszta însă cred că e ori un neologism introdus prin catolici ori preluat de la noi direct.Nu știu să pun pe harta României răspîndirea fiecărui derivat însă presupun că Transilvania și Moldova au păstrat și transmis cele mai multe.

    Comentariu de Ioan Albu — Noiembrie 10, 2010 @ 2:40 pm | Răspunde

  29. „The Latin Word Turba has many meanings, mainly: uproar, disturbance, mob, crowd, multitude” Nu știu dacă s-a remarcat asta pînă acum dar văd că latinii au avut și ei alternanța M/B sau B/M, la fel ca-n peninsula Haemus. Aici atrag atenția asupra TURMA și TURBA, unde amîndouă se pun de acord asupra semnificației generaliste de mulțime, adunare, îmbulzeală și cred pot fi considerate termeni pastorali la origine.
    În română avem toate sensurile posibile și nu cred că vin toate pe linia latinizantă.De exemplu tărăboi pune un semn de întrebare, la fel și reg. tărăbig – vițel de un an(ce potrivire fantastică! ). Nu mai includ aici că dacii aveau bou, taur și alți termeni apropiați de latină înainte de latinizare.
    Reafirm aici că tarabostes poate fi un adjectiv din tărăboi, o frăție războinică cu reguli interne și pregătire specială de natură ocultă.Cred că am mai făcut apropierea dintre acești tarabostes și grupa de hărăți(care hățuiesc, care deschid lupta cu dușmanii) din oastea medievală.
    În ciuda a toate dovezile contrare și cu riscul de a mă repeta cred că a tăbărî, tabără, tăbie sînt legate de traco-daci.
    Cred cu tărie în ipoteza următoare: daco-geții aveau o limbă care nu era nici complet satem, dar nici centum; lexicul era undeva la mijloc între eleni, baltici și italici dar cu o afinitate deosibită spre grupul latin.Faptul că triburi balcanice iliro-trace au ajuns pînă în Spania cu mult înainte de sec II î.d.Hr. îmi confirmă oarecum ideea că aceștia erau deosebit de mobili și adaptabili, exact cum erau celții.
    Împărțirea tribală conservatoare ar putea explica de ce unele părți ale balticilor au păstrat anumite trăsături centum acolo unde trebuiau a fi numai satem(conform puriștilor), însă în Balcani nu cred că mai erau valabile teoriile actuale.Pînă la urmă, isoglosa asta se concentrează doar pe o singură evoluție divergentă, cînd de fapt sînt mai multe.
    PS: Roderick, am nevoie de un sfat legat de un soft(sper că te pricepi!).Vreau să deschid un fișier sql sub forma unui dicționar pentru a-l modifica cum vreau eu…pentru uz intern. :) Am tras cîteva programe dar m-am păcălit cu cele mai multe.Se pare că freeware include și o doză sănătoasă de țepuire.Help!

    Comentariu de Ioan Albu — Ianuarie 29, 2011 @ 12:58 pm | Răspunde

    • Încă un sit lămuritor, ca să înțelegem că nimic nu-i nou pe lume asta: http://www.lexiline.com/lexiline/lexi288.htm.
      După cum veți observa în unele dialecte semitice are loc schimbarea consoanelor P-M și S-Ș ..ca să vezi coincidență :)
      Mai găsim și o confirmare pentru linxul tău la finalul articolului.Citez: „ For its light, alleged PIE root *leuk-sna (this would be Latvian (IE)LAUK- „field, time. light area. Lichtung”, and Baltic Old Prussian LAUXNOS „stars, i.e. of the heavens”) which then led to forms such as luna „.
      Să fie oare povestea lui Noe și fiilor săi mai mult decît o parabolă?
      Post Scriptum: supun criticii încă o idee: mizela(cimbru) era decodificată de S.Olteanu drept „pișeală/pișoarcă”(un diuretic , termenul îmi aparține) conform limbilor baltice și a elenei antice care aveau un rad.asemănător pentru urină.Dacă luăm în considerare alternanța M-P am avea un termen paralel..pizela sau pisela/pișela(probabil că exista un sufx -las tracic).

      Comentariu de Ioan Albu — Martie 1, 2011 @ 5:12 pm | Răspunde

      • „mizela” din *meg’h „a urina” este o etimologie admisă de I.I. Russu cf. Tomaschek, pe lângă posibilitatea unei compuneri *mei + *g’hel „verde”( cf. Decev )

        -zila, un element final din numele mai multor plante dace – stirsozila, usazila – provine, după Tomaschek şi Russu, din *g’il „a încolţi, a răsări” = a miji, în română …

        Dacă „mizela” are legătură cu „a urina” e discutabil ( deşi e o opţiune serioasă ).

        Fonetic, de ce n-ar putea proveni din : *meg’a- „mare” ( vezi „iarba mare” ), ori *meik’-, -g’- „a amesteca, a frământa” ( un unguent ) ?

        Sau din *mag’- „a frământa, a da cu unsoare” ( vezi varianta „mozula” ) ?

        Sau să fie legat de vechi engl. „missel” = mistletoe- vâsc…

        P.S. avem
        mânzálă, mânzéli, s.f. (pop.) 1. pastă din semințe de in și tărâțe sau din făină, ou și apă pentru uns firele la țesut.

        Comentariu de Roderick — Aprilie 11, 2011 @ 2:40 pm

      • Legat de plantele astea „dacice”, e una interesantă pe Wikipedia: „pempedula” (Potentilla reptans) http://en.wikipedia.org/wiki/Potentilla_reptans
        numită „iarba-degetelor” sau „cinci-degete”.
        Dacă e corect transcrisă, planta aceasta ar putea conține un numeral dacic foarte prețios: „cinci”- pempe.(IE pénkʷe ).
        Se pot trage astfel două concluzii: „n” din PIE se transformă în „m” pentru daco-geți, iar k se preschimbă în „p”. N-o fi o regulă generalizată la tot lexicul dacic, însă: kʷetwóres > rom.patru(tracic ketri) și IE *h₂en- (femeie bătrînă, strămoș) > moașă/moș.
        Dacă acest schimb k > p s-a petrecut înaintea satemizării tracilor și simultan cu același proces din greaca miceniană spre cea clasică?

        Comentariu de Ioan Albu — Februarie 7, 2012 @ 10:45 pm

      • a mozoli

        mozolí (mozolésc, mozolít), vb. – 1. A molfăi, a morfoli. – 2. A mînji. Creație expresivă, după cum o demonstrează suf. său -li și semnificația sa. Der. din mag. majzolni (Cihac, II, 205), din ceh. mozoliti „a obosi” (Șeineanu, Dict.), din rut. mozoljuvati (Candrea) sau din rus. mazólitĭ „a produce bătături” (Scriban) nu convinge. Probabil că la aceeași rădăcină expresivă se referă mozoc (var. mosoc, mozac), s.m. (cîine; mucos, copil; persoană bosumflată), format ca motoc din mot- sau moțoc din moț (după Hasdeu, Col. lui Traian, 1874, p. 174, ar fi cuvînt dac; după Cihac, II, 204, din rus. mosĭka „cîine”; pentru Densusianu, GS, IV, 388, e legat de alb. madh „mare”). Cf. mozomaină, s.f. (Banat, pocitanie) și probabil mosoi, vb. (Trans., a molfăi, a rasoli).

        (Dicționarul etimologic roman – DER)

        MOZOLÍ, mozolesc, vb. IV. 1. Tranz. A frământa ceva în gură cu saliva, fără a mușca sau a sfărâma cu dinții; a molfăi, a morfoli. 2. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) murdări, a (se) mânji. ♦ Tranz. A spăla prost, de mântuială, superficial. – Din magh. majszol.

        (Dictionar: Dicționarul explicativ al limbii romane – DEX ’98)

        Comentariu de sabinus — Februarie 8, 2012 @ 5:56 am

      • Faină chestie cu „pempedula”.
        I. H. Crişan o admite însă doar sub numele de „propodila” şi „procedila”, probabil varianta „pempedula” nefiind considerată „autentic dacică”.
        La I.I. Russu apare „procedila”, „propedila”, „procila”, „procedilla”.

        „pémpe” = cinci în dialectul eolian; şi în limbi celtice – bret. pemp, gal pempe-

        Vezi articolul despre Orfeu – https://hroderic.wordpress.com/2012/02/03/orfeu/

        Nu e exclus ca transformarea kʷ > p (poate înainte de o consoană?) să apară la vreun dialect tracic din sud.

        Comentariu de Roderick — Februarie 9, 2012 @ 6:54 am

      • Dar ce înseamnă „autentic dacică” pentru I.Russu? Înțeleg că tu suspicionezi o influență celtică sau o numire celtică? Posibil!
        Alternanță k>p cred că era prezentă încă din limba comună IE . Am cîteva exemple : proto-germanicul petwor se zice că vine din IE *kwetwer http://www.etymonline.com/index.php?term=four&allowed_in_frame=0
        dar se vede fracția întinsă în mai multe grupuri lingvistice;
        – acum numeralul cinci: IE *pénkʷe a dat lat. quinque și arm.hing dar și skt.páñcan, gr.pente(aici poate e o transformare tîrzie) și acum forma „corectă” proto-germanică *fimf(adică pornește de la un „p” din IE)
        Cum explici chestiile astea ?
        Poate k/p e la fel de vechi ca grupul IE!

        Comentariu de Ioan Albu — Februarie 9, 2012 @ 8:26 am

      • Încă o chestiune interesantă despre cinci: http://en.wiktionary.org/wiki/Appendix:Proto-Indo-European/p%C3%A9nk%CA%B7e
        Deci termenii pentru deget, pumn și „cinci” au fost scoase dintr-un morfem unic.
        la slavi pesti(pumn) și *pętь(cinci) dar la lituanieni kùmstė (pumn) și penki(cinci)..iar k/p?
        În grupul osco-umbric aveau produsul natural pumpe/pompe(cu k>p la final)- cinci.

        Comentariu de Ioan Albu — Februarie 9, 2012 @ 1:11 pm

      • Opiniile lui Russu și Duridanov ( le-am menționat în articolul despre Orfeu ) ar fi că în limbile tracice nu are loc transformarea IE kʷ > p. Numele lui Orfeu și ”pempedula”, dacă ar fi tracice, sunt contraexemple.

        Comentariu de Roderick — Februarie 9, 2012 @ 6:00 pm

      • pempedula (Potentilla reptans)
        http://www.agrofm.ro/agro/cinci-degete-potentilla-reptans//#more-10382
        O altă interpretare ar fi IE *pamp/pemp- „swelling”(lat.pampinus)
        cred că se referă la tulpina noduroasă a plantei.

        IE *g’hōl- „pole, stem” putea da un dacic dzula pe care străinii să-l fi transcris dula sau zula/sula, după cum le venea la mînă sau ureche.(Pempedzula)

        Comentariu de sorin5780 — Noiembrie 13, 2012 @ 5:33 pm

    • În galeza continentală TARBOS = taur (tarb în ir.veche).

      Comentariu de Ioan Albu — Aprilie 4, 2011 @ 4:18 pm | Răspunde

  30. […] ca preoţii lui Mithra. Organizarea statului dac a fost, probabil, hierocratică ( vezi şi aici ), liderul unei comunităţi fiind un preot […]

    Pingback de Judele « Istoriile lui Roderick — Februarie 1, 2011 @ 9:02 am | Răspunde

  31. incredibile comentarii.am descoperit pagina din cazualitate,astazi caudind referinte despre tarabostes,si acum am devenit un pasionat.multumiri eforturilor facute si continuati asa.un pasionat de ceea ce era..

    Comentariu de andy benea — Aprilie 12, 2011 @ 6:23 pm | Răspunde

  32. incredibile comentarii.am descoperit pagina din cazualitate,astazi caudind referinte despre tarabostes,si acum am devenit un pasionat.multumiri eforturilor facute si continuati asa.un pasionat de ceea ce eram..

    Comentariu de andy benea — Aprilie 12, 2011 @ 6:24 pm | Răspunde

  33. E posibil ca sintagma latină „patris potestas”(„puterea unui părinte”) să fie tălmăcirea pentru tarabostes.

    Comentariu de Ioan Albu — August 29, 2011 @ 6:10 pm | Răspunde

  34. Posibil „pleistoi” = „pileati”, adică preoţii asceţi daci sunt identici cu purtătorii de căciulă

    PIE *plē , *pel „skin, hide”

    Comentariu de Roderick — Septembrie 8, 2011 @ 10:01 pm | Răspunde

  35. E un regionalism în Ardeal pe care eu îl cred autohton: bistoș (desigur, cu siguranță). Aici e situl sursă: http://www.transilvania-online.com/index.php/arhaisme-si-regionalisme/Arhaisme-si-regionalisme-din-Ardeal-1/B/
    Nu-i prezent în dicționar, dar la o adică, nici bănățeanul „abeș” al lui Hajdeu nu-i consemnat oficial.Eu cred că ambele au legătură cu albanezul „besim, besë” . A rămas verbul a te bizui , care e același lucru cu abeș și someșanul bistoș.
    Desigur, vei spune că e prezent în limba maghiară vecină ( http://en.wiktionary.org/wiki/biztos ), dar nici măcar ei nu știu de unde l-au luat: http://en.wiktionary.org/wiki/b%C3%ADzik#Hungarian
    Dacă termenul albanez nu e ugro-finic, de ce ar fi și ale noastre? Eu speculez că ultimii carpi asimilați în zona Ungariei de azi ar fi lăsat cîteva cuvinte. ..ori le-au luat și ungurii de la noi.

    Comentariu de Ioan Albu — Decembrie 8, 2011 @ 11:38 pm | Răspunde

  36. Vreo legătură cu „tarwanas”, un titlu hitit ( ? )

    Comentariu de Roderick — Martie 29, 2012 @ 7:03 am | Răspunde

    • http://www.britannica.com/EBchecked/topic/22897/Anatolia/44354/The-neo-Hittite-states-from-c-1180-to-700-bc
      http://en.wikipedia.org/wiki/Anax
      „ruler” or ”judge”
      În epoca miceniană wanax era regele, dar hitiții păstrează Tarhon ca zeul tunetului, deci poate fi o combinație între cele două. Wanak e un termen foarte arhaic și prezent în forme apropiate la popoarele antice, din Grecia pînă în India.
      Mă gîndesc că acest IE *taron- tunet, zeului tunetului are legătură cu tar- a spune, a țipa.
      De asemenea tarabostes poate conține adv. IE *tar- across, beyond etc, (lat.trans), bostes fiind un fel de șefi tribali mai mici(basileos),iar tarabostes un fel de supra-bostes.. „over-lords”
      sncr. vanij- comercianți e legat de gr.wanax/anak și e un titlu deținut de Indra în Rig Veda, ceea ce se potrivește cu rolul avut în mai multe religii de tradiție păgînă IE
      http://spokensanskrit.de/index.php?tinput=vaNij&script=&direction=SE&link=yes
      http://en.wiktionary.org/wiki/%E0%A4%B5%E0%A4%A3%E0%A4%BF%E0%A4%9C%E0%A5%8D
      Dacă mă întrebi pe mine, acest hitit tarwanax este combinația a ce spun mai sus: Tarhun(zeul tunetului..Indra) și un rad.IE wanax- „bringer of spoils”.Foarte probabil să avem aici un termen indo-european original, unul din puținele care au supraviețuit în forma originală (ex.nektar- beyond death)
      poate că termenul nostru „bani” e legat de acestea, iar banul ca funcție politică îl moștenește pe un tracic „wanax”- bringer of spoils/goods”
      IE *wen(w)-
      Meaning: to work, to battle, to win
      izbîndă, ban ,bani?

      Unde e originea lui Wanax în situl lui Pokorny?
      PS: cam dezlînată explicația mea! :)

      Comentariu de Ioan Albu — Iunie 14, 2012 @ 9:58 am | Răspunde

  37. PUTEAU EXISTA IN ACELASI AREAL, TARABOSTES FIIND GUVERNANTII DE ASTAZI COMATII REPREZENTANTII OAMENILOR DE RAND , BOGATI DE ALTFEL CUM AR FI COLUMBEANU SAU PRIGOANA, PLASTIC DAR DESTUL DE REAL.

    Comentariu de ---------- — Mai 27, 2012 @ 5:30 pm | Răspunde

  38. Am mai discutat despre tălmăcirea corectă a „tărăboștilor” :) , și o idee demnă de luat înseamă(indiferent cine a imaginat-o primul în „istoria”lingvistică a problemei) rămîne IE *t[e]rgʷ- „to frighten by himself”
    Old Indian: tarjati `to threaten, scold, frighten’
    Old Greek: tárbos n.`Terror, fear ‘ tarbéō `troubled, afraid ‘
    Latin: torvus, -a `wild, finster, graus, grimmig; sittenstreng’ http://en.wiktionary.org/wiki/torvous

    Să zicem că *t[e]rgʷ- era probabil *tarbus sau chiar *tarabus în dacică prin schimbarea lui gʷ în labiala b,
    care însemna „teroare, frică imensă”, iar tarabostes ar putea fi o formă adjectivală cu format specific tracilor.
    Ex. tracicul ruimus , roimus- „*putere” și atestarea unei alte forme tracice „Romaestas”
    http://soltdm.com/langtdm/phon/metayota.htm
    La fel putem avea și o formă extinsă *tarabast, așa cum presupune Olteanu pe *romast pentru Romaestas.

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 26, 2012 @ 4:02 pm | Răspunde

  39. „ Indo-Aryan term Budha (and also Buddha) comes from IE zero-grade verb budho, O.Ind. bodhati, budhjate, budhanta, ―wake, observe, perceive, enlighten”, and noun búdhis, intelligence, reason, from Skr. bodhih, and *budhtós (MIE bustós) awaken, enlightened, from Skr. buddhaḥ, all from PIE root verb bhéudh, wake, rise up, be aware, and also make aware; compare also Gmc. biudanan (cf. Goth. anabiudan, O.N. bjóða, O.E. bēodan, O.H.G. biotan), Lat. fidere, foedus, Gk. peithein, pistis, Av. buidjeiti, Pers. bēdār-šudan, O.Pruss.
    budē, Lith. budinti, Ltv. budīt, O.C.S. beda, bljudo, Russ. будет, Pol. budzić, O.Ir. buide, Welsh bodd, Kamviri bidi. Due to the common meaning of anounce, hence message, messenger, herald, a concept akin to Sanskrit and Germanic sources (exactly the role of loan-translated Mercurius and Hermes), a good possibility for Wednesday in a pagan week would be Budhonós (déinos), ―messenger/message‟s (day)‖, búdhōn, message, messenger,
    bode, as in Gmc. budōn (cf. O.N. boð, O.E. boda, bodian, O.S. gibod, O.H.G. gibot). ”

    *budhtós (MIE bustós) awaken, enlightened – tarabostes
    *beidhtos (to persuade, to agree ) > bedtos ( *bistas) – Burebistas (Boirebistas/Buirebistas)
    „ alb. be f `Oath ‘ < geg. per-bej `curse '(bese f `faith, contract, fidelity ') ”

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 28, 2012 @ 8:33 pm | Răspunde

    • Bostea, Bostaca și var. cu tema Bust- sunt înregistrate prin Moldova. Tot aici sunt recenzate câteva NPP ca Bosna/Busnea sau Bosan (Bosancea, Bosâncu, Bosoiu, Bosâi, Bosun), atribuite hidronimului medieval Bosona (Bosna, Bosnia). pag.211: http://en.calameo.com/read/0008274335b621fdb22bb

      Cam departe ca să fie și corecte, zic eu. Dacă nu avem un coradical dacic al eng.bare (gol; sl.bos – desculț), rotacizat de fapt, ar putea veni din adv. (a da) buzna și busta. http://www.etymonline.com/index.php?term=bare&allowed_in_frame=0

      Pot fi și două paralele din radicalul *bha- a lumina, Chestia e că am putea avea nume dacice păstrate în zone montane

      Comentariu de Sorin5780 — Mai 13, 2015 @ 2:50 pm | Răspunde

      • E în ac. link o explicație interesantă : https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Slavic/bystr%D1%8A
        Este același semantism observabil în verbul a tuna, pe care l-am dat ieri într-un comentariu.

        TUNÁ2, tun, vb. I. Intranz. (Regional) A intra, a pătrunde undeva pe neașteptate (și cu mult zgomot); a da buzna, a năvăli. Lasă ușa descuiată Să mai tun și eu v’odată. Mat. FOLK. 1010. Tun în casă, focu-i stins, ies afară, lemne nu-s. ȘEZ. XII 153. Turcu-n casă că tuna Și vin roșu aducea, O ploschiță De-o vedriță. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 489. ◊ (În imprecații) Tune dracu-n pielea lor ! CĂLINESCU, E. O. I 108. ◊ Expr. A-i tuna cuiva ceva în minte (sau în cap) = a-i trece cuiva prin minte o idee neașteptată. A tuna în groapă = a muri. Să n-ai parte d-altă fată, Pînă n-oi tuna în groapă. HODOȘ, P. P. 133.

        În același sens s-a tălmăcit și numele aristocrație miitare dacice, tarabostes (*tărăbost), prin tărăboi, la fel și trupa de șoc a celților irlandezi, numiți toron.

        Hidronimele Bistra, Bistrița (sl.bystra) ar putea avea un preslavic *bostru < *bos-ra (cu t infix) similar iliricului Bosona (Bosna, Bosnia). Nu m-ar mira să avem boiastră (vacă în călduri) și buiestru (nărăvaș, neastâmpărat, zburdalnic; lat.*bovestris) contaminate semantic de o paralelă dacică *bostră.

        Trebuie să mai fie undeva unul sau doi termeni de legătură.

        Comentariu de Sorin5780 — Iunie 11, 2016 @ 4:23 pm

      • bushtër (def. bushtra), lëbushtër (Kosovo) – 1. monstru feminin din mlaștini care răcnește și scuipă foc și pucioasă; în Kosovo e o vrăjitoare, o cotoroanță care face rău celorlalți; bushtra, femeia predestinată să facă rău. Din bush (figură mitologică cu aspect de vițel care poate aduce ploaia prin mugetul său). 2. cățea.
        https://en.wiktionary.org/wiki/busht%C3%ABr

        Clar înrudit cu cele spuse în link-ul de mai sus privitor la etim.hidronimelor de tip Bistri(ța), dar interesante derivatele. Să fie acel bush (def.bushi) cu var.bozh (def.bozhi) un bour mai special din antichitate, un bonassos? https://hroderic.wordpress.com/2013/07/03/bonnacon-si-bonasia/
        La noi s-ar fi numit baragă și barangă, dar nu aducea ploaia din câte știu.

        Totuși, un animal atât de impresionat ca bourul (var.arh. buar; alb.buall) și cu un muget *caracteristic, probabil strident, care prefera „zonele joase de silvostepă presărate cu mlaştini şi cursuri de ape” ar fi putut inspira poveștile albanezilor. http://www.descopera.ro/natura/11427537-bourul-simbolul-disparut-al-moldovei
        * „o specie de stârc a fost numită buhai de baltă (Botaurus stellaris) pe baza glasului său aspru şi înfundat asemănător mugetului de buhai, denumire ancestrală românească pentru taurii de bour.”
        Probabil că buhai și bușai (bușitură) sunt coradicale. https://dexonline.ro/definitie/bu%C8%99ai

        Mai demult am imaginat etimologia temei *tarab (sufix -ost) ca provenind din *tor-, loud, strong; (eng.Thor; ir. toron; hitit Tarhunas).
        Acum am putea avea *bostes din radicalul de mai sus și înțeles transparent, iar *tara să fie coradical cu lat.tālis sau alb.i tillë, cu niște sensuri similare altui pronume indo-european *swo > prefixul dacic *să-/*ză- ; a săvârși, zăuita, săcărâmb, adv. zău, etc.

        https://en.wiktionary.org/wiki/talis#Latin
        https://en.wiktionary.org/wiki/tare#Etymology_5
        https://en.wiktionary.org/wiki/buall

        Comentariu de Sorin5780 — Iunie 19, 2016 @ 12:43 pm

      • E mai mult decât probabil ca dacicul bucium să intre sub umbrela unui preromanic *bus (cf.RUKI devine *buș)
        alb.bush (monstru) are var. buç, buçe, boshtër

        https://dexonline.ro/definitie/bucium
        https://en.wiktionary.org/wiki/busht%C3%ABr

        Comentariu de Sorin5780 — Iulie 18, 2016 @ 11:06 am

  40. http://books.google.ro/books?id=DjxEAAAAcAAJ&pg=PA293&dq=William+Martin-Leake,+Romaico-Arvanetic+Vocabulary&hl=en&ei=OeirTYXBJoTEsgaErZWcCA&sa=X&oi=book_result&ct=result&redir_esc=y#v=onepage&q&f=true

    rembën – I take by force (lat.rapio)
    rembim, terembuer – rapine, robbery (să nu fie „ta-” din tarabostes un simplu prefix..imire – good, temire- goodness; dzur- I move, tedzurit- motion, exercise)
    rembës- robber, predator
    dikh- I assist
    skeb(shkëmb), bokeri(probabil din IE bhag- to spare, divide)- rock, precipise
    kerse- cireșe (Kersobleptes- cireș înflorit??) gr.kerasion
    komb- nation, knot, race (comates)
    tzupe- girl

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 30, 2012 @ 8:25 pm | Răspunde

    • Proto-IE: *rabh-
      Nostratic etymology: Nostratic etymology
      Meaning: to rage
      Tokharian: A rapurñe ‘Leidenschaft’
      Old Indian: rábhas- n. `violence, force, energy’, rabhasá- `violent, fierce’, sáṁ-rabdha- `enraged, furious’
      Latin: rabiēs, gen. -ēs, dat. -ē, acc. -em, abl. -ē `Anger, madness, rage, rage ‘ rabiō, -ere – rave, rage

      ta-rabostes- all rage(ing)
      – lat. totalis, totus- „totul, întreg” au etimologie necunoscută, dar de undeva tot vin. Eu suspectez IE *teut (popor, oameni) că are un radical în spate cu sensul de „total” și mai cred că alb.tërë(all, hole) și țară(popor, lume; rutean cara- mulțime) sînt versiunile noastre proto-balcanice.

      Eurasiatic: *tVrV
      Meaning: full
      Eurasiatic: *tVdV
      Meaning: big, full

      Comentariu de Sorin5780 — Iulie 31, 2012 @ 8:41 am | Răspunde

      • Ar fi interesant dacă sufixul -et de plural și sufixul adjectival alb.të au vreo legătură cu discuția de față.

        Comentariu de Sorin5780 — Iulie 31, 2012 @ 8:50 am

      • Am găsit legătură între termenii albanezi și cîteva reg. românești corespunzătoare: râmboi- bătăuș și vb. a se rîmboi; rîmbiță- pește mic.
        / nume: Ramba, Rîmbaș, Rîmba, Rimb/-u,Rîmbu, Rîmboiu, Rîmbeii (ceată de moșneni din Chiojdu Mare).
        IE *rabh- „rage” Poate că rabol , a răboli, a răbățoi sînt autohtone; în mod sigur fac echipă toate acestea.
        Tărăboi trebuie să fie prefixat la fel ca și albaneza: të- „from”
        E un pic amuzant acum, dar în cazul lui Rambo, toți protoconiștii ar putea spune cu mîna pe inimă: „vine de pe malurile Dunării și era prototipul civilizațional al bătăușului” :)

        http://ro.scribd.com/doc/53331535/Dic%C5%A3ionar-onomastic-rominesc pag.361

        Comentariu de Sorin5780 — Noiembrie 2, 2013 @ 2:08 am

      • râmbiță -pește mic e sigur legat de sl. (bg. ?) râba – pește

        Comentariu de Roderick — Noiembrie 2, 2013 @ 8:51 am

      • Multe cuvinte cu sensul de ”a bate” provin din PIE remb-, romb-, romb- ”to hack, notch” (Pokorny; – vezi și ”râmfă” al lui Hasdeu)

        De ex. ON rimma ”ceartă, luptă”, dar și cuvinte slave.

        Comentariu de Roderick — Noiembrie 2, 2013 @ 9:01 am

      • M-am gîndit la sl.ryba, dar n-am mai scris asta ca să mai caut. Sl. ryba este o tabuidizare care înlocuiește altul mai vechi conectat cu lit.žuvis și gr.ichtus. Poate vine din *rūb- „toad, *fish, caterpillar”, dar unii lingviști se îndoiesc de asta.

        IE *rebh- „to move in disorder, to move fast, hurry”.
        http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/vasmer&text_number=+11987&root=config
        http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/pokorny&text_number=1582&root=config

        Râmboi ar trebui să fie coradical cu N.pers. raf- „attack, fight” și osset. räväg- fast. În limbile germanice găsim sensurile lui tărăboi, răboli, a răbățoi. Cred că e limpede acum, avem acest derivat care se poate aplica și unui pește micuț și sprinten.

        Un termen dacic, din aceeași încrengătură, putea da numele unui pește de munte rapid, care s-ar asemăna doar tangențial cu sl.ryba. Am mai comentat în jurul sufixului diminutival în -ț. Nu e un verdict slavic apriori, fiind prezent, independent, și în albaneza primară. Cred că dacii și slavii s-au influnțat reciproc în cadrul culturii Chernyakov.
        După cum observi, nu găsim definițiile acelor cuvinte de mai sus într-o sursă la îndemînă. Autorul cărții a avut date din monografii sau dicționare de regionalisme.

        PS: cred că am găsit o serie de nume care să explice zona lui „măr moramăr”: Moru, Moreni (olt) pag.326

        Comentariu de Sorin5780 — Noiembrie 2, 2013 @ 10:20 am

      • Nu cred că sl. ryba e o tabuidizare (dealtfel, e destul de explicat prin PIE *rūb-) . Poate e un fenomen insuficient explicat din lb. slave, vezi că și ”racul” comportă destule probleme.

        Ar putea corespunde germ. Laube (nume de pește, dubios pus în legătură cu lat. clupea).
        Poate avea rude îndepărtate chiar în altaicul *li̯àmba.

        Comentariu de Roderick — Noiembrie 2, 2013 @ 12:50 pm

      • Într-un filmuleț pe YT găsisem un istoric englez care vorbea de o categorie de războinici celți din Irlanda medievală numiți toron, adică cei care bagă spaima și moartea în inamic prin strigătul asurzitor dinaintea „burei”.(luptei)
        Probabil că tărăboi este doar un derivat din rad. *(s)tene- „to resound, thunder” sau din rad. *taron – „thunder”.
        Sufixul -ost Tarabostes e un sufix de agent folosit de slavi, iar -es (poate -eș) ar fi o terminație ce formează un plural nedefinit.

        http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1078

        râbac „om mic de statură”

        Comentariu de Sorin5780 — Martie 3, 2015 @ 11:54 am

      • Am dat mai demult această legătură, dar nu știu dacă am presupus ceva în legătură cu folosirea acestui reg. REB între Ocnița și Bujoreni: „Întâlnirea cu inscripţia REB mi-a amintit de consăteanca mea, Ecaterina N. Niţă, care are în vocabularul ei activ cuvântul REB, folosit curent în expresiile: „Taci Rebii, din gură”, „Du-te, Rebii, de aici”, „Fii al Rebii” (cu sensul de „Fii al dragostei” etc.), iar consătenii i-au atribuit apelativul de Rebi, uneori Reba, pe care ea l-a acceptat cu mândrie.”
        http://www.dacii.ro/congres2005/lucrari/vasile_roman_ramnic.htm

        Dacă nu s-a folosit cineva în mod abuziv de identitatea acestui om, iată-l! http://ramnic.ro/articole/a-murit-profesorul-roman–10170/2007-10-
        23

        E foarte suspect cum o inscripție dacică își găsește o explicație în același teritoriu peste două mii de ani. Adică e și nu e! :) Acum, dacă am acceptat posibilitatea existenței unui reg. (neatestat în lucrări de specialitate) caracăl pentru NP Caracal, Caraclea și altele de tem[ identică, trebuie să dau și acestei mențiuni „the benefit of doubt.” Numai pentru acest REB, nu și pentru etimologia lui Râmnic.

        În trecut cred că am descifrat acest „fii ai Rebii” drept atestarea unei zeițe sau a unui zeu a/al dragostei (cum este Eros la greci, diferit de agapi) și am presupus că provine ca și râmboi din același radical. Să fie vorba de pasiune și erotism în antichitatea dacică (burrică?)?
        IE *rebh- „to move in disorder, to move fast, hurry”.
        Avem un precursor pentru forma mentis NĂVALNIC, la fel cum am încercat să tălmăcesc cuv.dragoste prin prisma altei rădăcini IE și am dat ex.gândacului „drag” ca fiind coradical?

        Merită studiat cuvântul. Nu cred că-i izolat și ar trebui să găsim un corespondent albanez.

        Am dat peste ceva interesant căutând forme albaneze, o versiune a cărții Faptele Apostolilor, cap.26 în zapotecă: http://bibles.org/zas-ZASNT/Acts/26
        și versiunea Română: http://www.bibliaortodoxa.ro/cautare.php?text=Agripa&carte=26

        De remarcat rëb și o formă cu sufixul intensificativ -aman (de care vorbeam mai demult), rëbaman. Pentru o secundă am crezut că-i în dialectul gheg. :) Litere alb, Cuvinte albaneze.

        Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 4, 2016 @ 9:25 am

      • „Întâlnirea cu inscripţia REB mi-a amintit de consăteanca mea, Ecaterina N. Niţă, care are în vocabularul ei activ cuvântul REB, folosit curent în expresiile: „Taci Rebii, din gură”, „Du-te, Rebii, de aici”, „Fii al Rebii” (cu sensul de „Fii al dragostei” etc.), iar consătenii i-au atribuit apelativul de Rebi, uneori Reba, pe care ea l-a acceptat cu mândrie.”

        E destul de bizar.
        „Taci Rebii, din gură”, „Du-te, Rebii, de aici” par imprecații; ar fi de așteptat mai degrabă ca *Reb(e)a să fie un nume al necuratului.

        În Basarabia există 232 de familii cu numele ”Reaboi”. Nu am studiat problema.

        Comentariu de Roderick — Ianuarie 4, 2016 @ 2:45 pm

      • Numele Reaboi este probabil cuv. rus рябо́й ”pestriț, ciupit de vărsat”

        Comentariu de Roderick — Ianuarie 4, 2016 @ 3:19 pm

      • Irish riabh ‘stripe, streak’, Latvian ràibs ‘spotted’, Russian рябо́й ‎(rjabój, “mottled fur”)
        https://en.wiktionary.org/wiki/roe#Etymology_1

        Ar putea fi înrudit cu tema inițială din riborasta, de exemplu.

        Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 4, 2016 @ 5:00 pm

      • Albanisme:
        rrebull „bălţat” < PAlb. *raiba
        rribë „furtună, vânt, cascadă, torent” < PAlb. *wribā
        rrebe „toană, capriciu”

        Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 15, 2016 @ 9:12 pm

    • (i) epër [adj] (tg) ‘higher, upper’
      PAlb. *apir- < QIE *h1opi-ro-
      Alb. (i) sipërm [adj] (tg) ‘above’; tepër [adv] (tg) ‘more, very’ (AE 167)
      PIE *h1(o/e)pi- ‘on, upon’ (Pok. 323)
      Gr. ὄπιθε(ν) ‘behind’

      tepër ..și aici t funcționează ca un prefix augmentativ, ceea ce și dacii puteau avea (Tăpia) în acele nume care încep cu ta, tia sau thia, deși unele pot veni din IE *tew-, *twē- to look after, to take care, to save(Tiatus, Tiato)
      ta-rabostes, thia-markos etc.

      Comentariu de Sorin5780 — August 11, 2012 @ 8:42 am | Răspunde

    • Alb.komb păstrează acel specific adaos (m >mb), deci forma primară e *kom > *koyme: lit.șeima(family), let.saime (family, household) sau sl.seima(family, household; husband, wife), gr.kome.
      Nu poate fi despărțit de coma-tes, dar eu merg un pic în timp și-mi imaginezi că acel sufix -(a)tes e coradical cu alb.-ësi (definite singular -ësia) http://en.wiktionary.org/wiki/-%C3%ABsi#Albanian
      Conform cu paralele dintre substratul nostru cu lexicul albanez moștenit de la traco-iliri am putea echivala africata [ț] și [č ] cu [s] albanez ]n anumite circumstanțe: rață – rosë (*anatya).
      Probabil comates nu avea sensul de națiune în antichitate, deși pare foarte apropiat de „țăran”.

      Comentariu de Sorin5780 — August 16, 2013 @ 8:00 am | Răspunde

    • E posibil ca rembën și altele asemenea să provină din „PIE remb-, romb-, romb- ”to hack, notch” Pokorny” nu lat.rapio.

      Comentariu de Sorin5780 — Noiembrie 15, 2013 @ 3:13 pm | Răspunde

  41. Cred că tracii au fost influențați de scito-sarmații cu care au conviețuit îndelung să preschimbe [b] cu [f].

    Comentariu de Sorin5780 — Noiembrie 2, 2013 @ 10:23 am | Răspunde

    • Sunt multe asemănări între ossetini și unele tradiții de la noi. http://find.galegroup.com/gic/infomark.do?&source=gale&idigest=e00c570417b0eb514f1a6e98f0db297d&prodId=GIC&userGroupName=king46652&tabID=T001&docId=CX1839300511&type=retrieve&contentSet=EBKS&version=1.0

      De exemplu motivul Sf.George care luptă cu balaurul este parte din legendele lor („Nart saga”) și are un cult special în tradiția lor sub numele unei vechi zeități tutelare a războinicilor, Wastyrji. Ridicarea unei movile din pietre la care trecătorii mai adăugă câte una peste. (obicei încă prezent prin nord-estul țării).
      Cumva o amintire vagă o obiceiului mărțișorului se găsește aci: Sacred groves remain important. The trees therein are decorated with ribbons tied around their trunks.

      Lupte ritualice ca-n Moldova între văleni și deleni s-ar putea trage dintr-un vechi obicei ritualic al IE-enilor. http://stirileprotv.ro/stiri/social/valenii-si-delenii-din-ruginoasa-au-incheiat-anul-cu-traditionala-bataie.html

      In the spring two clans, the Alægætæ and the Borætæ, stage a mock battle. The significance of this ritual warfare has been forgotten, but the ritual itself seems to be very ancient, since the first name reflects a form of the name Alan, while the second is the same name as used in the ancient Indian epic, the Mahabharata, or Bharata.
      Se înșeală, bineînțeles! E vorba de două caste din cele trei ale legendelor din seria Nart: the brave Æxsærtægkatæ, to whom the most prominent Narts belong, the rich Borætæ and the wise Alægatæ

      Tăierea moțului, un obicei specific tuturor Românilor chiar și azi e respectat în ac. măsură de către ossetini: When a child is born, families and friends will celebrate the baby’s first time in the cradle and first haircut.

      Similar ca la noi iar: One son, usually the youngest, is expected to remain at home and raise his family in the house of his parents.

      Altele obiceiuri sunt raționale, tot ca la noi: A son-in-law was not allowed to speak to, or even see, his mother-in-law. :)

      Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 26, 2015 @ 10:38 am | Răspunde

  42. tarabúnă, tarabúne, s.f. (reg.) placă de metal care astupă gura cuptorului. (DAR)

    Ca o fantezie, ne-am putea imagina *tarabost ca însemnând pur și simplu „acoperit”, aluzie la căciula dacică. Nu știu ce etimologie ar putea avea s.f. de mai sus! probabil tarabă, dar nu se explică sufixul -ună, care în română e folosit pentru a forma adjective, dar și substantive (adj.substantivate sau provenite din verbe?).

    Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 10, 2016 @ 10:10 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: