Istoriile lui Roderick

Aprilie 19, 2010

Coincidenţe ecvestre

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 4:35 pm

Numele unui sat din Timiş – Izvin – cunoscut actualmente mai ales pentru herghelia sa – aduce aminte în mod ciudat de numele tracic ( reconstruit ) al calului: *ezvas
( I. Duridanov ) , *esb, *esbis, *espo (I.I. Russu)corespunzând antroponimului trac Hezbenus, sanscr. ás’va-h , avest. aspa.

Existenţa hergheliei de la Izvin e însă de dată recentă.

Cel mai probabil e vorba de o coincidenţă, stranie însă; de parcă un genius loci a predestinat prezenţa cailor acolo, în acord cu numele locului înţeles în cheie antică, traco-dacică. Un subiect pentru amatorii aspectelor paranormale ale lingvisticii.

Pe de altă parte, Izvinul este într-adevăr propice creşterii cailor  şi, deşi puţin probabil, nu e exclus ca numele originar să corespundă unei destinaţii ecvestre a locului, reluată peste secole.

9 comentarii »

  1. Caii sînt pasiunea mea din copilărie! E deosebit de captivantă pletora de numiri a cailor în mediul românesc și individualizarea culturală în funcție de proveniența etimologică a termenilor.Încep cu termenul general, calul,care după unii ar fi celtic(cal de tracțiune,muncă)după Alinei ar fi slavic kobyla/kobela(desemnează mărimea)sau poate dacic..apoi lat. armăsar(harmășar),falnicul cal de prăsilă și război,necastrat (nota bene) iapă care este ori P-celtic ori Hippo gr…înclin spre un presupus cuvînt comun celților și dacilor aici,grecii erau un neam negustoresc care folosea prea puțin calul.Urmează cele mai derogatorii numiri: mîrțoagă/mîrță care vine dintr-un presupus germanic (proto-germ.MARXION)și nu bulgară,gloabă e pur slavic :)
    Esba-esbis are toate șansele să fie adus de către sciți direct și nu o formă dezvoltată local în Balcani.Probabil că în mintea șefilor traci era de bon-tone să ai hippos decît o mîrțoagă.. ESBIS.Apropo,nu toți oamenii își permiteau cai în antichitate.
    E curios studiul lui caballus dpdv al latinilor mai ales că terminația LUS e un diminutiv;teoria mea e că acești cai erau din rasa endemică Carpaților,huțulul,și avea atunci ca și acum o constituție micuță dar robustă( hipparion s-ar fi numit pentru eleni).De aici se aprovizionau și faimoșii călărași moldoveni care făceau ravagii în bătălii deoarece foloseau anumite secrete tradiționale în creșterea și dresarea lor(dar asta e altă poveste),slavii preiau foarte tîrziu această rasă de cai și din mîna muntenilor celți(cotini) sau costoboci/carpi.
    Oare a mai încercat cineva o explicație tracică pentru caballos în afară de Densușianu :)

    Comentariu de Ioan Albu — Noiembrie 2, 2010 @ 6:47 pm | Răspunde

  2. E un cuvânt „misterios” foarte, am mai vorbit despre el pe aici:

    ” jic, s.m. (reg.; în expr.) Jic de om = om tinerel și voinic. ”

    Mai e armeanul „zi” (cal ), corad. cu sanscr. háya- ( cal ), din răd. *g’hAy- .
    Ceva mai familiar, din această rădăcină, e „zaieţ”, iepuraşul sovietic :)

    Cine ştie ce va fi însemnând de fapt „jic”…

    Comentariu de Roderick — Noiembrie 2, 2010 @ 10:06 pm | Răspunde

  3. Nume de familie:

    IZBAȘA, de la EZBAS (ezba-ezbis)

    ZICU, de la JICU (jic)

    COBILIȚĂ

    CÓBILIŢĂ, cobiliţe, s.f. Bucată de lemn curbată, cu toarte, cârlige sau crestături la cele două capete, care se poartă pe umeri şi serveşte la transportarea găleţilor, a cofelor, a coşurilor etc. ♢ Compus: Cobiliţa-Ciobanului = numele popular al constelaţiei Lebedei. – Din bg., scr. kobilica.

    CÓBILIŢĂ s. v. căluţ, cobilă, cosaş, libelulă.

    CÓBILIŢĂ s. (Ban.) coacă, (Mold. şi Bucov.) coromâslă. (~ pentru cărat găleţile.)

    CÓBILIŢA s. art. v. lebăda.

    cóbiliţă s. f., g.-d. art. cóbiliţei; pl. cóbiliţe

    CÓBILIŢ//Ă ~e f. Bucată de lemn curbată, cu cârlige sau crestături la capete, care se poartă pe umeri şi serveşte, de obicei, la transportul găleţilor cu apă sau a coşurilor; coromâslă. /<bulg., sb. kobilica
    sursa: dexonline………….http://www.dexonline.news20.ro/cuvant/cobilita.html

    Comentariu de sabinus — Noiembrie 3, 2010 @ 3:55 pm | Răspunde

  4. IZVIN – ECVIN – EQUIN

    Comentariu de sabinus — Noiembrie 3, 2010 @ 3:57 pm | Răspunde

  5. Cobiliță are foarte multe derivate în română, de aceea cred că pe undeva are cel puțin două sau mai multe rădăcini inițiale.Una dintre ele sigur cuprinde „dimensiunea”..așa cum după mintea mea a dat copil și cobela/cobiliță cu sensul de micuț.Copilul avea și sensul de argat în vechime deci de aici putem trage cobilița de cărat găleți etc iar semnifiția de ponei e evidentă.

    Comentariu de Ioan Albu — Noiembrie 3, 2010 @ 5:18 pm | Răspunde

  6. Din nou subliniez că-n română s-au conservat toate denumirile pentru cal și cu o paletă descriptivă completă,dacă nu m-aș teme de ridicol aș zice că acest animal a avut o carieră mai lungă în România decît orice alt loc din Europa. :) am zis-o!

    Comentariu de Ioan Albu — Noiembrie 3, 2010 @ 5:21 pm | Răspunde

    • La români calul este considerat un animal sacru. Dovada: carnea de cal nu se mănâncă, deși este comestibilă

      Comentariu de sabinus — Iulie 5, 2011 @ 2:24 pm | Răspunde

  7. Paliga propune următorul truism: IE *kw-e/ i > Thr. ci . De exemplu Kottys vine din ciot, ciută(să fie oare legat de viteza animalelor tinere și nu de faptul că-i ipsesc coarnele?) etc.
    Dacă rădăcina IE *ekwo (cal) s-a transformat în decursul istoriei sale milenare S-E europene în „ecius” sau…ciuș ( strigăt cu care cineva îndeamnă măgarul la drum sau cu care îl oprește din mers. Der: ciuști, țuști sau ciuș-spatele animalellor în Muntenia și ciușcă, a ciuli, ciulește etc)?
    La urma urmei, ce însemna acel „ekwo” la origine, o aluzie la viteza calului, la culoare, la coama tip creastă amerindiană a calului primitiv, Tarpanul ( http://www.libertatea.ro/detalii/print/articol/iata-ce-animale-au-disparut-din-romania-290885.html )?
    Același S.Paliga spune că interjecția „ȘO” (..pe el) este un relict tracic pentru cîine, surclasat de echivalentul latin „canes”, dar cu legături evidente spre baltici (lituană šuo, letonă suns).

    Comentariu de Ioan Albu — Iulie 4, 2011 @ 9:52 am | Răspunde

  8. Herghelie e un cuvînt interesant dacă-l punem în legătură cu IE kergh- to bind(a lega).În lit. kerg- pereche
    Proto-IE: *kergh-
    Meaning: to bind
    Tokharian: A, B kärk- (PT *kärk-) ‘to bind’; A śorkmi ‘strings’, B śerkw ‘cord, string’ (PT *śerkw-)
    Baltic: *ker̃g- vb.
    Îndeobște se folosesc derivate din ie bhendh (to tie) pentru herghelie. E și o formă arghelă.În turcă hergele se traduce prin ticălos, de nimic, vierme etc. (eng.creep, sickener, varmint). În lb.lituaniană arklis înseamnă cal, iar ngr. χεργελές- cal neîmblînzit e coradical cu erzilas(armăsar în ambele lb.baltice).Deci e ceva aici pe care nu l-a studiat nimeni cu atenție cît să explice toate ocurențele.
    Tot la cap. IE kergh ar putea intra și cîteva sensuri din „argea” ,presupunînd că s-a pierdut un„h” inițial: (Război de țesut. ♦ Nume dat celor două scânduri care unesc transversal extremitățile războiului de țesut. ♦ Fiecare dintre grinzile de lemn fixate de o parte și de alta a unei plute pentru a ține strânse lemnele care o compun.)
    Sensul următor: „Construcție rudimentară de scânduri în care se așază, vara, războiul de țesut” ar putea fi pus în legătură cu lat.arca- chest, box
    Arcis/arx http://en.wiktionary.org/wiki/arceo#Latin pentru argea (pază,strajă) sau boltă,înălțime .Mă întreb de ce era nevoie de aberația asta din DER „un cuvînt anterior fazei indoeuropene” sau „turc arca- cutie”, cînd se putea puncta foarte bine ca un latinism,dacă nu chiar autohtone cum cred că sînt de fapt(Argedava).
    Dacă Argedava era un fel de corespondent tracic al gr. την ακρόπολη (akropolis..akro-polis= arge-dava) http://en.wiktionary.org/wiki/%CE%B1%CE%BA%CF%81%CF%8C%CF%80%CE%BF%CE%BB%CE%B7
    și avem toate sensurile necesare care dovedesc bogăția și vechimea acestei limbi..de ce se încearcă explicații aberante?

    Comentariu de Ioan Albu — Ianuarie 15, 2012 @ 10:22 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: