Istoriile lui Roderick

Aprilie 21, 2010

Moţuri

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 3:53 pm

Menţiuni vechi despre traci ( Homer şi Archiloh ) îi prezintă ca „akrokomoi” – cu părul strâns în creştetul capului.

Faptul este confirmat de o reprezentare, pe o aplică din secolul al IV-lea î.Chr., a unui călăreţ trac ( articolul în care apare imaginea – aici ).

„Moţul” apare plasat în punctul cel mai înalt al capului,  mai degrabă anterior; nu e lăsat pe spate. Doar părul de pe porţiunea superioară a capului pare strâns.

Mai târziu, tracii  nu mai au acel „ciuf” – care nu apare nici în reprezentările plastice ale geto-dacilor. Dacă nu cumva el e … ascuns sub căciulă, ori simbolizat de ea.

*

O ipoteză interesantă e aceea că, în cazul dacilor „tarabostes”, proeminenţa căciulii lor caracteristice ar ascunde o împletitură a părului, ca în cazul turbanului sikh, „patka”. Această corespondenţă a fost semnalată către N. Săvescu.

( http://www.sikhiwiki.org )

*

Un moţ de păr se pare că a dat şi numele moţilor, locuitori ai Munţilor Apuseni. După Ion Rusu-Abrudeanu:

Numirea de Moţi vine dela chica antică, moţul de păr, pe care îl purtau bărbaţii şi care era un obiceiu dac, uzitat până în a doua jumătate a secolului trecut în ţara Moţilor. Personal am văzut în copilăria mea, acum 50 de ani, încă destui Moţi bătrâni cu părul adunat în chică, de obiceiu în partea dreaptă a capului, lângă ureche.
Dealtfel şi denumirea de Ţopi derivă dela cuvântul german Zopf, care pe româneşte însemnează chică şi cum funcţionarii nemţi de pe vremuri, cari dispreţuiau pe Moţi, îi numeau Zopfiger Walach (Valach cu chică), s-a perpetuat astfel porecla de Ţop.
” ( http://www.taramotilor.ro/cap15.html )

Anunțuri

14 comentarii »

  1. În limba germană , KOPF înseamnă CAP. Cuvântul Kopf este asemănător cu Zopf „chică”

    Comentariu de sabinus — Aprilie 21, 2010 @ 5:26 pm | Răspunde

  2. Soldații Primului Împărat al Chinei, Qin Shi Huang, purtau părul prins în coc pe vârful capului. Acesti soldați au servit drept modele pentru celebra Armată de Teracotă, ce datează din anul 310 î.e.n.(http://en.wikipedia.org/wiki/Terracotta_Army)

    Vezi imaginea: http://en.wikipedia.org/wiki/File:Officer_Terrakottaarm%C3%A9n.jpg

    Comentariu de sabinus — Aprilie 21, 2010 @ 5:33 pm | Răspunde

  3. Scuze,era 210 î.e.n

    Comentariu de sabinus — Aprilie 21, 2010 @ 5:37 pm | Răspunde

  4. E posibil ca la originea cuvântului ZULUF să stea cuvântul Zopf

    Comentariu de sabinus — Aprilie 21, 2010 @ 5:50 pm | Răspunde

  5. Poate fi o „modă” venită din stepe în epoca bronzului, dar trebuie studiat mai adânc fenomenul.

    Comentariu de Roderick — Aprilie 22, 2010 @ 12:09 pm | Răspunde

  6. Pe un site erau niște reproduceri după Columna lui Traian cu doi daci cu căciulă și unul cu ditamai turbanul turcesc și cu un mănunchi vizibil în vârful capului(moț).Inițial am crezut că e greșeală sau o modă frigiană..dar acum mă gândesc că era un „akrokomoi”..a mai observat cineva asta?

    Comentariu de Sorin Ulianu — Mai 1, 2010 @ 4:09 pm | Răspunde

  7. Mă gândeam că obiceiul moţesc s-ar putea corela cu unele reprezentări ale căciulii dacice în care aceasta e înclinată într-o parte a corpului – vezi https://hroderic.wordpress.com/2009/06/30/caciula-unui-dac/

    Dacă sub căciula acelui dac e un „ciuf”, el e făcut deasupra urechii stângi.
    Aşa este şi nodul „sikha” al hinduşilor ( http://en.wikipedia.org/wiki/Sikha )

    Ion Rusu-Abrudeanu menţionează însă „Moţi bătrâni cu părul adunat în chică, de obiceiu în partea dreaptă a capului, lângă ureche”.
    „Ciuful” făcut în dreapta ar semăna cu cel al germanilor suebi (http://en.wikipedia.org/wiki/Suebian_knot ). Nu e exclus ca în zona minieră a Apusenilor acest „nod” să fie de origine germanică. Dar „nodul” de păr nu e neapărat germanic.

    Comentariu de Roderick — Mai 22, 2010 @ 5:24 am | Răspunde

  8. Hroderic:
    Și Constantin Porfirogenetul, împărat bizantin îi numea pe locuitorii fostei dacii ,,Tzopan”( om cu chică). Teritoriul dintre Mureș și Munții Biharei se numea Terra Tzopus. Tot Constantin Porfirogenetul(912-959) îi numea pe locuitorii din zona balcanică ,,romanoi”, adică romanofoni.

    Comentariu de matei — Mai 28, 2010 @ 3:21 pm | Răspunde

  9. S-ar putea să existe o mai mare identificare a dacilor cu acești sikh decît aspectul exterior.
    http://ro.wikipedia.org/wiki/Sikhism
    Cînd mă gîndesc la celebrii lor sacerdoți mi-i imaginezi ca acești guru, venerați după ce au trecut în neființă și învățăturile lor devenind normă pentru societate. Probabil aveau și o ierarhie care începea cu Zamolxe.
    Mă întreb care era semnificația bărbii la daci.Văd că majoritatea au podoaba asta și le stă al naibii de bine. Rar mai vezi așa bărbi azi. Înțeleg că era ceva natural atunci, dar totuși.
    Că veni vorba, mi-am lăsat și eu părul facial să crească în voie și trebuie să spun, dacii ar fi rîs de mine sau m-ar fi considerat încă imatur. :))
    O las vreo două luni, dacă nu-mi place mă duc să-mi fac analizele la sînge.

    Chiar și etimologia numelui dacilor poate fi identică cu cea indienilor sikh, adică de „învățăcel”, discipol.
    Așa mi-l imaginez pe Decebal, ca un produs al unei instituții cultice a dacilor care venera războinicul.

    Comentariu de sorin5780 — Octombrie 21, 2012 @ 4:38 pm | Răspunde

  10. Acei akrokomoi la Homer sunt tribul tracic abantes. Cred că putem bănui o terminație de participiu activ aici: ab-ante(s), același care devine -an, -un în albaneză. Rezultatul final trebuie să fi fost un adj., un nume descriptiv pentru acest trib.
    Mai rămâne doar tema *ab- și ce poate fi mai potrivit decât radicalul *abh- „quick, abrupt”. Probabil că *abro-, ebru- din numele tracice sunt doar o lărgire cu sufixul IE -ro, la fel cum propune Pokorny.
    Am mai întâlnit evoluția semantică de la rapid la puternic, cu toate că nu știm exact dacă termenul tracic semnifica puternic și rapid, sau ambele.
    Dacă Abrunca e format dintr-un adv. tracic *abru (imediat, rapid..cf. cu adv.rom.abia- ”imediat, instantaneu”) avem un sufix -unca sau -unga (prezent în albaneză și română cu nazalizarea vocalei ”u” de multe ori).
    ABRÁȘ, -Ă, abrași, -e, adj. 1. (Despre cai) Nărăvaș; (despre oameni) rău, violent. Merge conectat și cu *obhr- „intense emotion”, *abhro- „strong, powerful” la Pokorny. Cred că merg amândouă.
    Din câte auzeam la turco-țiganii din Constanța yavaș era o interjecție „ciabâc” care se traduce „repede. repede” și iavaș- „încet, cu grijă”. Nimic despre abraș în turceasca lor, din ce-mi amintesc sau am căutat.
    Afluentul Abrud al Arieșului poate fi numit în consecință, dacă este „rapid”.

    Ai observat inscripția tracă de pe frontispiciul mormântului dată aici : http://www.nbu.bg/PUBLIC/IMAGES/File/departments/mediterranean%20and%20eastern%20research/Proekti/P_Dimitrov_Rim_09_2008/The%20Case%20of%20Thracians%20and%20Greeks%20in%20the.pdf

    1.Γονιμασηζη (goni ma Sese)/ 2. Σεύθου γυνή (Seuthou goni) :
    1. Soției mele Sese.
    2. Seuthou goni – se traduce „soția lui Seuthes”- băbește „Seutoului soție”, deci „-ou” este genitivul tracic similar celui slavic în -ov.
    Asta trebuie să fie cea mai curată interpretare a unui fragment de limbă tracă.
    Deci originalul tracic e ”guna”, așa cum au presupus și alții. (mătrăgună)

    Nu știu unde intră chestia asta în inscripție, dar îmi aduce aminte de reg.zeri (fulger) din Maramureș: „Ζι-ερις < * Di-, the dative form of the IE word for ‘light’”
    E o concluzie de tras aici, dar trebuie s-o mai rumeg. În schimb, îmi amintesc că albanezii au format un verb „a face, a construi” pronind de la un verb cu sensurile „a lumina, a aduce la lumină” (IE*bha-) , deci am putea avea aceeași „forma mentis” în traca antică.

    Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 14, 2014 @ 1:19 pm | Răspunde

  11. etimologia moțului? http://en.wiktionary.org/wiki/mats#Latvian

    Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 17, 2014 @ 10:22 pm | Răspunde

    • În franceză la catarg i se spune mat (engleză mast).

      Comentariu de sabinus — Septembrie 20, 2014 @ 11:39 pm | Răspunde

  12. Mâțișorii sunt moțurile de pe lăstarii de salcie https://gabrieladsavitsky.files.wordpress.com/2013/02/pufulici.jpg?w=529&h=364

    Comentariu de sabinus — Septembrie 20, 2014 @ 11:42 pm | Răspunde

  13. […] și comentariul nr. 10 la https://hroderic.wordpress.com/2010/04/21/moturi/; dacă Ioan Albu are dreptate cu sugestia ze-< di-, atunci ”zeri” ar avea cel puțin un […]

    Pingback de Zeri | Istoriile lui Roderick — Februarie 11, 2015 @ 2:50 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: